Am verificat si n-avem instalat photoshop-ul pe nici un computer din agentie. Suntem opt oameni si un numar in crestere de pisici. Cred ca avem o problema foarte mare si ca trebuie neaparat sa facem un training de photoshop la toata lumea pentru ca, dupa cum stim, PR-ul se ocupa cu imaginea. Si cum sa faci imagine daca nu ai habar de photoshop?
De fapt, cred ca ar fi mai simplu sa cumparam o agentie de DTP, sa-i facem un rebranding, ca sa incepem sa facem si noi PR adevarat...Partea de consultanta cere prea mult timp, nu prea are cautare pe piata si e si greu de vandut. Cine are nevoie de reputatie, care se construieste greu si se pierde cu usurinta, cand e mult mai simplu si mai estetic sa-ti faci imagine?
Am mizat pe consultanta de acum cinci ani, e cam tarziu sa ne schimbam pozitionarea si rezultatele unei asemenea miscari ar fi discutabile. Tot in aceeasi perioada am dezvoltat o reactie alergica la ideea asocierii relatiilor publice cu "crearea de imagine". In majoritatea discutiilor in care a aparut subiectul "imagine", brieful catre agentia de relatii publice presupunea conturarea si intretinerea unei proiectii idealizate, bazata pe un fragment de realitate, cu pretentia de a se transforma, prin repetari suficient de frecvente si de zgomotoase, in adevar absolut.
Nu cred ca asta are legatura cu relatiile publice - sau cel putin nu in ceea ce ne priveste. Proiectiile sunt constructii subrede; idealizarea, departe de a convinge, intriga si provoaca la suspiciune.
Imaginea nu e misiunea noastra - ci a maestrilor fotografiei, a celor care au invatat sa foloseasca un computer pe post de sevalet, si a tuturor celor care sunt capabili sa creeze frumos din culoare si magie. Promovarea nu e misiunea noastra - ci a colegilor din publicitate. Iar ei se pricep sa o indeplineasca folosind instrumentele lor creative, frumoase, asumate.
Noi avem de intretinut un dialog intre companii si publicurile lor, nu de verbalizat fantasme. Ori ca sa intretii un dialog, trebuie sa ai ceva interesant de spus, sa fii onest, realist, sa raspunzi cand esti intrebat si sa practici ceea ce predici.
De ce e lumea atat de interesata de pozele pe care paparazzi le fura vedetelor pe neasteptate? Pentru ca Photoshop-ul, desi un instrument minunat de retusat pistrui, riduri si tatuaje, farmeca o vreme, fara sa convinga. Ba dimpotriva - starneste suspiciuni, curiozitati, initiative de a vedea ce se ascunde in spatele imaginii. Iar cand indaratul gardului se descopera leopardul, e mult mai greu sa-ti recuceresti fanii...
Nu sunt un fan al paparazzi-lor. Mi se pare injust ca o profesie (cum e cea de actor, sau muzician sau de jurnalist de televiziune) sa aiba automat ca efect secundar renuntarea la viata privata. Pe de alta parte nu pot sa nu ma gandesc ca sunt atatea cazuri in care dramele cauzate de o fotografie nedorita au avut ca punct de pornire un brief "de imagine" de care acum nimeni nu-si mai aduce aminte...
