Un lucru e sigur și planează deasupra viitorului apropriat: incertitudinea e aici și nu va pleca curând. Să o îmbrățișăm, spune Marian Salzman, Senior Vice President of Global Communications în cadrul Philip Morris International (PMI) și un foarte cunoscut și influent trendspotter. Și apoi să găsim împreună modalități de control al lucrurilor pe care le putem gestiona, în această lume care pare că scapă cu totul de sub control.
Marian este autoare și co-autoare a peste 17 cărți, a fost numită în topul celor mai puternici 25 de oameni de comunicare ai lumii și a condus și a lucrat în multe agenții de PR și publicitate, printre care Porter Novelli și JWT Worldwide. Înainte de a se alătura echipei PMI, în 2018, a fost CEO Havas PR North America timp de 10 ani.
Marian a introdus conceptul de metrosexualitate în mainstream, a fost una din vocile care a identificat trendul glocalism-ului, iar în 2019 a numit haosul drept „noul normal”. În 2020, în cadrul raportului ei anual de trenduri, „Zoomsday Predictions”, a vorbit despre zoomificare și efectele „marii pauze”. Tot atunci, Marian Salzman le dorea tuturor un an cât mai previzibil.
S-a dovedit a nu fi anul acela al miracolelor pe care ni-l doream cu toții, deși câteva lucruri bune s-au întâmplat, a spus Marian, în cadrul unui webinar la care au participat jurnaliști din toată lume și în care a prezentat trendurile lui 2022.
”Primul lucru care îmi vine în minte când mă gândesc la 2022 este paradoxul Catch 22. Criza nu s-a încheiat. Populația globului este mai dezbinată ca oricând din motive sociale și politice. Toți suntem într-o etapă esențială de regândire a direcției în care ne îndreptăm, personal sau colectiv. Nu ne mai mulțumim cu ce a fost până acum. Și, oricum, 2019 pare foarte, foarte îndepărtat. În 2022 rearanjăm prioritățile și angrenăm schimbarea”, a spus Marian la începutul webinarului."
Deci, ce urmează în 2022? Găsiți mai jos cele mai importante trenduri identificate de Marian pentru anul următor, de la sănătatea mintală, transformarea orașelor și noul hiperlocalism până la criptomonede și schimbările de pe piața muncii.
Sănătatea mintală devine prioritatea zero
În ultimii doi ani de pandemie, forțați să ne privim mai bine, ne-am dat seama ce contează cu adevărat. Iar acum e timpul să găsim și soluții. Lumea întreagă a devenit mai sensibilă vizavi de sănătatea mintală. Atât la nivel personal și individual, cât și la nivel de instituții - publice sau private.
Pandemia a adus, în afară de COVID, și o serie de „boli ale disperării”, spune Marian:
"Avem de-a face cu o nouă pandemie, a anxietății și a incertitudinii. Haosul va crește, trebuie să ne recalibrăm așteptările. Trebuie să acceptăm ca haosul e aici să rămână. Așa că îl domesticim și îl acceptăm."
Vom vedea din ce în ce mai multe programe, tehnologii și proiecte care să ajute și să creeze un mediu mai bun pentru îngrijirea sănătății mentale, crede Marian. Iar companiile vor înțelege cât de importante sunt beneficiile când îți pasă de mintea și starea de bine a angajaților.
Vedem deja cum meditația, aplicațiile de sound therapy și alte terapii susținute de tehnologie sunt vizibile, în continuă creștere.
Anxietatea, depresia și bolile mentale afectează din ce în ce mai mulți indivizi, dar și familiile, comunitățile și companiile. Așa că vor exista din ce în mai multe programe care să gestioneze această problemă. Traininguri, workshopuri pentru încrederea angajaților și educație pentru felul în care privim și gestionăm sănătatea mintală vor fi o prioritate în 2022 pentru multinaționale.
Cum muncim în 2022
Remote, hibrid, flexibilitate. Acestea sunt cuvintele cheie pentru piața muncii în 2022. Și chiar dacă nu toți oamenii au luxul de a căuta și de a găsi joburi mai bune, ei vor căuta acele compromisuri acceptabile, crede Marian. De exemplu, mulți tind deja către un echilibru nou: „Mai mult timp, mai puțini bani”.
”Munca se schimbă cu totul și perspectiva asupra programului de asemenea. Pandemia a schimbat asta. Vrem flexibilitate maximă, pentru că am văzut că se poate”.
Oamenii privesc cu totul diferit joburile și vor mai multe de la ele, iar companiile vor face din ce în ce mai multe aranjamente pentru a încorpora această flexibilitate.
Și nu se va transforma doar mediul în care muncim și programul, ci și competențele și aptitudinile. Marile companii vor găsi moduri noi de a dezvolta cultura organizațională în contextul în care angajații nu se mai întâlnesc și nu se mai văd în fiecare zi. Vom avea nevoie, spune Marian, de Skills Squad și coordonatori ai coeziunii.
De asemenea, se vede o mare diferență între generații în felul în care privesc munca. Tinerii se așteaptă ca munca să fie bună pentru ei, pentru societate și comunitate și nu mai acceptă compromisuri. Vor să lucreze în companii care contribuie la comunitate, iar asta va avea un efect important în societate.
Mini-orașele
Oamenii din suburbii nu s-au mai dus la muncă în oraș. Cei din oraș s-au retras în natură, lumea vrea din ce în ce mai mult spațiu verde și mai multe opțiuni de mobilitate. Companiile își relochează sediile în funcție de mediul de viață al angajaților lor. Orașele trebuie să se adapteze mai bine la noile realități în 2022, prevede Marian Salzman.
”Administrațiile caută metode de a-și reveni și de a echilibra balanța promițând mai mult verde, mai puțină poluare, case pe care oamenii să și le permită și opțiuni de micro-mobilitate. Cele mai ambițioase planuri anunță orașe de 15 minute - unde un locuitor poate găsi lucrurile de care are nevoi la o distanță rezonabilă parcursă cu bicicleta. Dar asta poate veni și cu riscuri de fragmentare a orașelor în enclave unde clasele sociale și diferitele culturi nu se mai întâlnesc”, spune Marian.
Hiperlocalismul. Al doilea val
Mult timp s-a vorbit despre cum „local e noul global” și cât de importantă e dezvoltarea hiperlocalizată. Regulile stricte ale pandemiei care au obligat oamenii să stea acasă și să își limiteze călătoriile a adus un nou sens localizării. Oamenii vor descoperi un echilibru în „noul normal” și vor călători iar, crede Marian. Dar o parte din efectele pandemiei și ale hiperlocalizării vor continua și în 2022 și în anii care vor urma, cu atât mai mult cu cât ele sunt dublate de costurile carburanților și de schimbările climatice.
Valoarea virtuală
Înainte, algoritmii erau folosiți doar la cursurile de programare. Acum algoritmii conduc lumea și dăm vina pe ei pentru tot: pentru reclamele targetate, fake news, fragmentare. Tot algoritmii și tehnologia ne fac viața mai bună. Acum avem mese de sărbători pe Zoom, iar lumea își cumpără haine și mobilă în universuri virtuale. Oamenii chiar vor să cheltuiască bani reali în lumi digitale, așa cum arată plata de 69 de milioane de dolari pentru NFT-ul unei imagini, în cadrul unei licitații virtuale. Sau o geantă Gucci cumpărată cu aproape 4.000 de dolari în Roblox (un joc online). În 2022 vom vorbi mai multe despre valorile virtuale. Și nu e vorba doar de criptomonede, ci și de valorile morale sau sociale din metauniversuri.
"Oamenii de 70, 90 de ani din familia mea se conectează prin video call la întâlnirile de familie și e uimitor. Da, noile tehnologii pot separa și mai mult generațiile, dar le și pot conecta. Depinde de fiecare în parte cum le folosim și cum trecem de aceste diferențe. Poate nu înțelegem Snapchat-ul sau criptomonedele, dar putem să încercăm, să fim deschiși să învățăm", spune Marian.
AI, augmented reality, tehnologiile genetice, NFT-urile au intrat în mainstream și vor produce averi și culturi noi.
Bărcile sunt diferite
La începutul pandemiei s-a spus: „Suntem cu toții în aceeași barcă”. Dar realitatea ne-a arătat că unii au bărci, alții au submarine și nave spațiale și unii nu au nimic. Suntem în aceeași furtună și fiecare scapă cum poate. Unele țări au ajuns la o rată de vaccinare de 90% și altele la 8%. Pandemia a scos în evidență și mai acut comunitățile vulnerabile și inegalitățile, diferența dintre privilegii și oportunitate.
Lumea nu mai acceptă inegalitățile, însă, spune Marian Salzman, și asta se va vedea în anii următori din ce în ce mai clar, generând nevoia de schimbare și de soluții.
Centrul care nu se vede
Consumul de știri vine și cu riscul fake news. Iar aceste știri false hrănesc furia, ura și neînțelegerea. Alimentează frica de știință și îngrădesc argumentele raționale. E o perioadă a extremelor, în care centrul nu se mai vede. Din cauza mediei care aleargă după click-uri și care favorizează extremele, centrul rațional este tăcut, nu ajunge niciodată știre. Teoriile conspirației sunt mult mai interesante decât adevărul științific. Și în acest zgomot de nedescris nu ne mai auzim.
"Am pierdut capacitatea de a accepta că nu suntem de acord unii cu alții. Ura e în creștere. Și nu putem să ne opunem decât prin dialog productiv. Iar asta se face prin respect și dorința de a înțelege. Avem nevoie de conversații bazate pe fapte și informații verificate", spune Marian.
Nu ne îndreptăm spre 2022 la fel de încrezători cum ne îndreptam spre 2021, asta e clar. Suntem mai prudenți și prevăzători, iar asta e bine. Poate cu toate aceste lecții învățate vom ști să punem mai bine în aplicare schimbările de care avem nevoie.
