[Design & Strălucire] Raluca Buzura: Când am început dezvoltarea ca artist în designul de bijuterie, în România bijuteria era mai degrabă văzută ca un meștesug

Nevoia interioară de a transmite un mesaj prin arta sa, bucuria de a crea și afinitățile pentru anumite forme și materiale au transformat-o pe Raluca Buzura în designerul de bijuterie care este astăzi. A trecut prin tot felul de etape și a făcut nenumărate experimente până și-a definit stilul, și nu își mai amintește exact momentul când a făcut trecerea de la obiectele handmade la bijuteria de autor. Procesul de creație a unei piese noi începe întotdeauna pentru Raluca de la o experiență proprie, care are asupra ei un impact puternic.

"Când creez, mă iau întotdeauna pe mine ca referință, mai întâi trebuie mie să-mi placă și să doresc să le port sau doar să mă uit la ele, aducându-mi plăcere vizuală, apoi sunt convinsa că piesa va transmite toată energia și pasiunea pe care am pus-o în ea".

Raluca Buzura a studiat la Universitatea de Arte și Design din Cluj-Napoca, iar în prezent creează în Barcelona. Amprenta sa în creațiea de bijuterie îmbină pasiunea ei pentru design vestimentar și prelucrarea porțelanului. Își numește bijuteriile inedite din ceramică ”wearable art installation”. Deschidem cu Raluca o serie nouă pe IQads, cu străluciri și culoare, despre arta bijuteriei, care începe să fie tot mai apreciată și în România.

Din biografie

Nascuta intr-un sat din nordul Transilvaniei, am avut de mica aceasta pasiune pentru zona artística, asadar la 14 ani i-am dat curs si m-am mutat in Cluj-Napoca pentru a studia artele plastice. Apoi am urmat cursurile Universitatii de Arte si Design, sectia ceramica-sticla-metal, continuand cu un master in cadrul aceleasi sectii. Dupa 10 ani de studii in ceramica cu lucrari de design utilitar si instalatii, centrul meu de interes devine designul de bijuterie contemporana.

Interesul meu in ceea ce priveste bijuteria provine si din faptul ca acestui domeniu al artelor nu i s-a oferit suficienta importanta. Deseori, perceptia lumii asupra bijuteriei este aceea a unui surplus adus corpului uman, cu valoare doar prin prisma materialul folosit. Asadar, a fost totodata o provocare de a schimba acest punct de vedere si de a aduce o alternativa, mai precis, faptul ca o bijuterie poate fi un obiect de arta, avand o intelegere artistica, un concept si un mesaj propriu.

Primele încercări de bijuterii

De fiecare data cand ma uit cu 12 ani in urma, ma gandesc cat de greu a fost la inceput si inca mai este, dar cu siguranta presiunea de a te face recunoscut intr-un domeniu nou nu mai este atat de acuta acum precum era atunci; si spun domeniu nou pentru ca eram masteranta la sectia ceramica-sticla-metal cand am avut primele apropieri de ceea ce inseamna bijuteria de autor, si deci, nici o pregatire academica in acest sens.

Lucram piese mici (brose, cercei) cu care participam la diverse targuri, in speranta de a-mi strange banii necesari infiintarii unui atelier de cearmica. Piesele au fost ochite de cineva, care mi-a facut ulterior invitatia de a participa la un targ de profil. Iata asa am ajuns la prima editie Autor, evenimentul cu care m-am lansat in acest domeniu, evenimentul unde am descoperit un univers mult mai complex decat ceea ce stiam eu pana atunci despre bijuterie, evenimentul prin care am cunoscut oameni noi si prin care mi-am facut cunoscuta munca, de aceea voi avea mereu recunostinta fata de persoana si evenimentul care m-au adus pe acest drum.

Credit foto: Lars Christiansen

Anii de început

Primii doi ani de activitate au facut parte din perioada de cercetare, de nenumarate experimente si incercari in a-mi defini un anumit stil si de a-mi cunoaste propria fiinta creatoare. Chiar daca aceste momente erau dificile, intotdeauna am considerat ca munca nu trebuie sa fie niciodata o povara, iar daca mai este insotita de ambitie si pasiune, atunci lucrurile nu au cum sa se dezvolte decat inspre binele tau. Si daca la inceput reactiile publicului nu erau pe masura asteptarilor, am continuat sa dezvolt lucrurile in care credeam si cred, fara a pleca urechea decat criticilor constructive, motivandu-ma mereu ca sunt capabila sa creez piese din ce in ce mai spectaculoase.

Bijuteriile care ți-au marcat direcția

E greu sa delimitez momentul in care am trecut de la un accesoriu hand-made inspre bijuterie de autor, si prin urmare care a fost prima bijuterie creata. Primul an de activitate in domeniul bijuteriei a fost de cautare si experimentare, motiv pentru care, creațiile mele sar prin multe stiluri, am inceput cu un stil decorativ apoi am trecut la minimalism, insa nici unul dintre acestea nu simteam ca ma reprezinta. De aceea, prefer sa fac referinta mai degraba la prima piesa care marcheaza directia si stilul: un colier tip „choker” compus din piese mici in forma de cupa si modelate din pasta de portelan de culoare crem, inspirat dintr-o instalatie a artistei Jennifer Prichard.

Ce te inspiră

Surse de inspiratie se pot gasi peste tot in lumea ce ne inconjoara. Anumite elemente din aceasta, care trezesc in mine un interes pentru forma, filtrate prin conexiuni metale ajung sa fie traduse in ideea care ulterior se materializeaza. Inspiratia poate sa fie in muzica, arhitectura, natura, arta vizuala, sentimente, trairi pozitive sau negative, trebuie doar sa sapi suficient de adanc in tine pentru a gasi ceea ce te intereseaza.

Fiecare colectie in parte porneste de la un concept si sursa de inspiratie diferite: colectia care pornea de la ideea timpului personal oferit publicului printr-un produs artistic, colectia care pornea de la lumea subacvatica ca punct de referinta, cea care se baza pe starile sentimentale ale inimii sau cea care isi regasea izvorul intr-un loc izolat in care mi-am regasit linistea, insa cu siguranta demersul si ideea din spatele fiecarei colectii trebuie sa fie in deplina concordanta cu ceea ce simt in acel moment.

Amprenta ta

Pentru ca dintotdeauna am avut o pasiune pentru designul vestimentar, si pentru ca in acelasi timp preferam prelucrarea portelanului in complexitatea vizuala a unei instalatii, in timp, aceste doua pasiuni s-au contopit in ceea ce imi place sa denumesc wearable art installation. A fost un drum lung de cautari si experimente pana cand am reusit sa imi definesc un stil propriu, pentru ca asta presupune auto-analiza si auto-cunoastere, aspect care se dobandeste doar in timp si cu rabdare, pana in acel punct in care creatia se identifica cu ceea ce simti, gandesti, traiesti, adica cu tine.

Daca ar fi sa sintetizez cateva particularitati, acestea ar porni pe plan conceptual de la nevoia interioară de a transmite un mesaj lumii prin fiecare piesa creata, apoi in plan estetic de la amprenta personala generata de afinitatile pentru anumite forme, la materialitatea portelanului mai rar exploatat in bijuterie si pana la experimentele compozitionale, toate aceastea consider ca reprezinta cea mai expresiva latura a bijuteriilor mele.

Deoarece creatia vine dintr-o pornire interioara, niciodata pe deplin constienta de origini sau apartenente, este mult mai la indemna a face o analiza din exterior. Si pentru ca cea mai frumoasa analiza la adresa creatiilor mele nu imi apartine, imi permit sa o citez pe curatoarea Ilaria Ruggiero: “A pure white avant-garde ceramic jewelry (…)A mix of very different stylistic contributions merged together allows her to create something very unique and monumental. The rhythmic repetition of similar geometric modules reminds a certain abstractionism coming from Twentieth Century vanguards, especially when directed in movements and dynamics, accompanied by a visionary collection of shapes, colours and compositions that brings her creations in a more futuristic dimension. At a more attentive look, a decorative narrative complements her language, recalling art deco and liberty expedients. Among nature and artifice, her works is placed in between of the ancient and the future. The use of white and gold gives her pieces the candor and pureness of supernatural creatures while for structures, dimensions and wearability she aims at achieving a sculptural statement.”

Cea mai recenta creatie a ta

În timpul carantinei am reflectat foarte mult asupra rolului uman in toate schimbarile din ultima perioada și asupra modului in care natura are propriul mod de a echilibra lucrurile... de aceea am decis să reiau ideea speciilor dispărute (tema tratata in colectia din 2018), intr-o noua colectie formata din “schelete” de corali si vietati marine si care se numeste “Bleached” (“Inalbit”). A fost izbitor să imi dau seama că decolorarea coralilor este atât de bine recunoscută, încât al doilea sens din dictionar (Merriam-Webster) al verbului „a înălbi” face referiere la acest dezastru ecologic. Nu doar că știm, dar suntem la fel de conștienți că este rezultatul acțiunilor noastre, iar acum tot ce ne-a mai rămas este să admirăm scheletele albe. Si daca de obicei lucram pe o noua colectie in jur de doua luni, trebuie sa recunosc ca de data aceasta am luat lucrurile pe indelete; colectia a fost realizata in doua etape: o parte anul trecut iar o alta toamna aceasta.

Procesul de creatie

Procesul de creatie incepe întotdeauna cu o experiență care are un impact mare asupra mea și cel mai probabil în acel moment specific nu sunt pe deplin conștientă că se va transforma în ceva. În timp, dacă efectul ei persistă, încep să-l analizez și să trag câteva concluzii, apoi decid să eliberez toată această energie și considerațiile mele despre ea într-un obiect. A doua fază ar fi căutarea celor mai bune modalitati vizuale de exprimare prin schițare. Când totul se clarifică, începe un proces lung. Procesul tehnologic ceramic este unul complex și implică o pregătire de fabricație cu un volum mare de lucru: de la modelarea originalului, până la realizarea negativelor în care ulterior este turnat porțelanul pentru a obține piesele, slefuirea și glazurarea pieselor, prima ardere la o temperatură ridicată (1260 grade Celsius), aplicarea aurului și a doua ardere (800 grade Celsius), iar ultima, asamblarea. Este un proces care poate dura până la o lună până când o piesă este terminată, vorbim de un lung timp de așteptare, așa că răbdarea este partea cea mai grea parte pentru a o atinge pe cea mai frumoasa: aceea de a-ti vedea creatia finalizata.

Cum a evoluat designul de bijuterie in Romania

In momentul in care am inceput dezvoltarea mea ca artist in directia designului de bijuterie, in educatia artística din Romania, bijuteria nu era pe deplin recunoscuta ca o forma de arta, ci mai degraba ca un mestesug. Ca și consecință, nu existau prea mulți artiști de bijuterie, și cu atât mai puțin un public. A existat totusi o schimbare in acest sens, iar merítele le-as acorda pionerilor creativi cat si celor care au creat posibilitatile de expunere ale celor dintai - ei au format o educatie in acest sens si au schimbat incet perceptia asupra domeniului.

Totodata trebuie sa privim si din perspectiva faptului ca este un domeniu destul de tânăr printre celelalte discipline artistice, cum ar fi pictura sau sculptura, de abia ce a început să se dezvolte și tinde spre o maturitate. Este o profesie care evoluează rapid, iar numărul creatorilor este în creștere, ca urmare văd din ce în ce mai multă influență și prezență in viata culturala artística din tara.

Trendurile

Exista un val de designeri tineri care au improspatat scena si care au un potential mare de a aduce designul romanesc alaturi de nume mari internationale, dar pentru asta trebuie sa isi faca curaj de a traversa granita cat mai mult, chiar daca nu este cel mai favorabil moment.

Cat despre trenduri, nu sunt din start mare fan al acestui termen si nu judec o creatie in limitele lui, cred ca este un termen mai degraba potrivit pentru “fast fashion”. Un artist de bijuterie lucreaza ceea ce ii dicteaza sinele creator, asadar pot face referinta doar in legatura cu identitatea si unicitatea lucrarii sale.

Comunitatea din care faci parte

Activand in acest domeniu de peste 12 ani am avut ocazia de-a lungul timpului sa cunosc multi creatori de bijuterie iar cu o parte dintre ei sa devin foarte apropiata. Fiecare eveniment la care particip ma aduce si mai aproape de colegii mei, este un moment in care ne cunoastem atat pe plan personal cat si profesional, ne impartasim experiente sau experimente, vorbim despre noi tehnici sau noi canale de a expune. In general provocarile artistilor sunt acelea de a-si face cunoscute creatiile care cateodata nu pot tine piept marilor industrii producatoare, si mai departe un reusesc sa castige inaietate in decizia publicului.

Exista un mic segment de public care apreciaza intr-adevar bijuteria de autor si o sustine financiar, pentru ca nu putem vorbi despre un succes al segmentului de bijuterie de autor (artística) fara a avea in vedere si factorul economic; si asta pentru ca o bijuterie nu poate exista fara creatorul ei, iar mai intai, creatorul nu poate exista fara resurse, este un lanț dependent unul de celălalt, de aceea este necesar sa facem publicul să înțeleagă importanța susținerii creatorilor, oferindu-le astfel teren pentru a dezvolta creatii marete.

Relatia romanilor cu bijuteria

Constat cu bucurie de fiecare data cand ma intorc acasa ca exista un public in crestere si un apetit tot mai mare pentru design in general. Cat despre asteptari sau dorinte, ei bine, prea putin ajung sa cunosc acest aspect… Când creez, mă iau întotdeauna pe mine ca referință, mai întâi trebuie mie să-mi placă și să doresc să le port sau doar să mă uit la ele, aducându-mi plăcere vizuală, apoi sunt convinsa că piesa va transmite toată energia și pasiunea pe care am pus-o în ea.

Cum iti promovezi creatiile

Sunt multe aspecte importante in promovarea unei creatii, de la o fotografie de calitate care sa puna in valoare piesa, la textul care o insoteste, la modalitatea de prezentare intr-un eveniment fizic sau sarmul de a capta atentia unei persoane atunci cand vorbesti despre munca ta. Exista cateva canale diferite de vanzare pe care le practic: colaborari cu galerii de arta, vanzare online, targuri sau expozitii. Publicul bijuteriei de autor nu este atat de amplu, de aceea consider ca e bine sa folosesti toate optiunile pentru a ajunge la un public cat mai larg.

Cu siguranta cea mai buna metoda de a-mi face cunoscuta munca este in cadrul targurilor sau expozitiilor, pentru ca eu imi pot reprezenta creatia cel mai bine.

Incerc sa mentin cat de mult pot un contact direct cu clientii mei, imi place atunci cand pot sa le relatez povestea din spatele piesei si ajung sa cunosc noul “pazitor” al piesei, pentru ca fiecare piesa ajunge sa creasca in mine un soi de grija materna, iar cateodata despartirea este grea, insa ulterior am parte de una dintre cele mai frumoase recompense: zambetul plin de admiratie si de multumire al clientului.

Planuri si visuri pentru 2022

Despre viitor, nu stim niciodata ce ne rezerva. Intotdeauna am luat lucrurile din aproape in aproape, cu pasi mici si fara a avea multe asteptari. Cert este ca voi continua sa ma concentrez pe creatie si sa ofer ce e mai bun din mine, pentru ca atunci cand daruim, contribuim la felul in care vrem ca lumea sa fie, si ulterior toate caile prin care imbogatesti lumea vor veni inapoi inspre tine.