[Cuvinte compromise] Miruna Dumitrescu: Remarc o nevoie de a vorbi si de a scrie “pe bune”, mai din stomac, in orice mediu – de la presa, la TikTok

In ultimii ani, oamenii au creat acest filtru “no bullshit“ pe care fiecare il folosesc cum stiu mai bine, observa Miruna Dumitrescu, Group Creative Director Publicis Romania. Autentic a devenit standardul universal de masura acum in social media sau in prezentarile brandurilor. Dar, sa nu uitam in vria aceasta, ca nu tot ce e autentic e si foarte valoros. Si ca, in ciuda like-urilor, daca suntem sinceri cand postam, asta nu inseamna si ca ne pricepem la toate.

Cred ca din momentul in care ti-ai facut un cont de Facebook, Instagram sau TikTok ai devenit brand manager. Esti brand manager-ul imaginii tale. Si cred ca oamenii instinctiv au inteles ca au un target al lor, un public-tinta si isi focuseaza comunicarea pe ce cred ca asteapta acest public-tinta de la ei.

Vorbim cu Miruna in interviul de mai jos despre cum se schimba limba romana, clisee, efectul Facebook si cum devenim toti brand manageri in social media.

Cum se schimbă limba

Nu cred ca limba e cea care se schimba, ci mai degraba expresiile pop-culture si felul in care o folosim noi zi de zi, in conversatii colocviale. Un exemplu bun e chiar in intrebarea voastra: “cum se schimba limba romana (…) cea folosita de prieteni & colegi.”

Ce remarc este o nevoie de a vorbi si de a scrie “pe bune”, mai din stomac, in orice mediu – de la presa, la TikTok.  Oamenii au creat acest filtru “no bullshit“ pe care fiecare il foloseste cum stie mai bine. Autenticitate si vulnerabilitate sunt doua cuvinte pe care le tot aud si vad de ceva ani incoace. Oamenii au inteles ca fiecare dintre noi are ceva unic de oferit si s-au apucat sa-l caute, mai mult sau mai putin public, dupa caz.

Ce îți place și ce nu îți place

Imi place nevoia asta de a spune lucrurilor pe nume si de a recunoaste si lucrurile care pana acum nu erau de recunoscut.

Ce nu imi place este ca in vria asta dupa autentic pare ca am uitat ca mai conteaza si relevanta si ca e important sa mai si curam autenticul. Nu tot ce e autentic e si foarte valoros. Sigur, Proust putea sa petreaca pagini intregi in care sa ne povesteasca despre o madlena inmuiata in ceai, pentru ca, pe langa autenticitate, mai adaugase si niste talent, niste munca si el mai stie ce. Pe facebook dai de o gramada de postari in care oamenii povestesc sincer si poate chiar pe alocuri amuzant despre cum si-au luat un covrig cu sana.

Sigur, Facebook-ul nu este o biblioteca si noi nu suntem scriitori, dar judecand dupa numarul de postari lungi despre nimic, as tinde sa cred ca ne dorim sa fim. Si, cand like-urile de la prieteni se aduna cu sutele, tinzi sa crezi ca ai scris misto. Si mai bagi o fisa si mai scrii o postare. Si, la un moment dat, se intampla ceva important in tara si tu ai o parere si ti se pare ca scrii bine, asa ca te apuci sa o redactezi. Si uite asa, de la baiatul/fata cu  covrigi si sana, ajungi CTP cat ai zice “posteaza”.

Efectul Facebook

Am observat ca “vreau decat” a fost umbrit de “sunt an fata pe avari”. “Dorele! Nu-ti mai ajunge strada?” a devenit “Wow, wow, be careful.” Cred ca fiecare e afectat diferit, in functie de continutul pe care il urmareste.

Ce s-a schimbat e accesul. Inainte aveai cateva posturi tv, cateva reviste, cativa artisti. Acum poti sa urmaresti totul si orice – de la tine de-acasa, din alte tari, in curand, si de pe alte planete. Esti liber sa te uiti la ce vrei si este evident ca tot ce urmaresti te influenteaza, doar ca in era social media-ului suntem mai mult sau mai putin constienti de asta. E cum zicea campania: Faci ce vrei, dar stii ce faci?

Brand managerul din tine

Cred ca din momentul in care ti-ai facut un cont de Facebook, Instagram sau TikTok ai devenit brand manager. Esti brand manager-ul imaginii tale. Si cred ca oamenii instinctiv au inteles ca au un target al lor, un public-tinta si isi focuseaza comunicarea pe ce cred ca asteapta acest public-tinta de la ei. Fiecare stie ce glume sunt mai apreciate sau ce subiecte prind mai bine in bula lui si le foloseste ca atare.

Expresii abuzate în media și publicitate

Feeling-ul meu ne-research-uit e ca anul asta ne zbatem atat de mult sa fim toti diferiti, incat indiferent daca e de bine sau de rau ne iese.

Dar pe FBK

Pe fb si in social media cred ca limbajul e dictat de influenceri si de cine e mai prezent in trending. Nu e o regula – azi dicteaza un cantec, maine apare TJ Miles si ne da cu restart your computer now. Exemplul meu preferat de expresie arhi folosita este: Buna dimineata la cafeluta, utilizata bineinteles si ironic, dar si cu suflet de copil curat. #Ador e un alt cuvant ultra folosit. Practic, ador sa mi se spuna buna dimineata la cafelutsa.

Sa se interzica (macar o perioada)

Nimic. Nici macar o perioada.

Da sau nu: Cuvinte inventate, mix englez-ro, prescurtări 

Nu cred ca e despre Da sau Nu, cred ca e despre Cum. Traim in lumea in care totul e permis si cred ca asta e si misto, ca aici se face diferenta – cand ai totul la dispozitie cum il folosesti ca sa ai totul?

Un rehab lingvistic pentru cei care chinuie limba română

Nu cred ca ar arata, cred ca arata – arata a scoala si a liceu. 

Excese

Spun “asta” foarte des, imi plac diminutivele inventate, de exemplu “diminetzuca”, folosesc “dimpotriva” foarte mult, cat si cuvantul “pupez” in loc de “pup, pa”. Imi dau seama cand se formeaza ticul si-l las sa se formeze, de ce sa lupt cu el? Are si el un suflet. 

Guilty pleasure

Jilț, prună, magmă

Ce cuvinte disprețuiești

Coptură, lindic.

De care îți e frică

Nu mi-e frica, nu mi-e frica de bau bau.

Cuvinte de care te-ai despărțit brutal

De niciunul, ba chiar as mai inventa cateva.

La ce cuvant nu ai renunta niciodata

N-as renunta niciodata la niciun cuvant.

Cuvinte care te fac să te simți inteligent și cool

Mi se intampla rar sa ma simt inteligenta si cool si niciodata nu mi se trage de la cuvinte.

Cum salvăm limba de clișee

N-o salvam, ca nu ne-a rugat nimeni. Ajutorul se da cand ti se cere, eu asa am invatat.

Un slogan pentru limba română