Mihai Danciu / Ilinca Păun Constantinescu / Andreea Căpitănescu / Alexandru Mihai / Vlad Benescu.
Ecologizarea siturilor miniere prin demolare înseamnă ștergerea întregii istorii a mineritului în această zonă. Cele șase orașe miniere din valea Jiului, apărute după Revoluția Industrială și începutul exploatării de cărbune, de la est la vest, sunt: Petrila, Petroșani, Aninoasa, Vulcan, Lupeni și Uricani. Fiecare oraș e traversat de un drum principal și de un curs de apă - Jiul de Est sau Vest și are în componența sa câte o mină. Excepție face orașul Petrila, în perimetrul căruia sunt 2 mine, Petrila și Lonea. La Petrila s-a deschis în 1859 prima mină din Valea Jiului: Mina Petrila. Petrila este un oraș cosmopolit, oraș natal al unor personalități culturale importante, precum ID Sirbu (1918- 1989), Ludovic Bacs (1930-2015), Ladislau Schmidt (1930- 1994), Ion Barbu (1953), cu un patrimoniu industrial valoros pe care comunitatea dorește să îl păstreze.
În 2019, la 7 ani de la reconversia uneia dintre halele industriale din Fabrica Flaros din București, în spațiul de artă contemporană WASP Working Art Space and Production, curatoarea WASP Studios, Andreea Căpitănescu, a demarat un program pluridisciplinar de dialog, cercetare și creație, între profesioniști din arhitectură, artele vizuale și artele spectacolului, și organizații active pe plan național și internațional. Astfel, au fost organizate până în prezent evenimente precum simpozionul Performance, Architecture and landscape (București, Bruxelles, Charleroi), Performance Situation Room, Zoom in/out, Incursiuni urbane în vizual. Tot din 2019, a început o colaborare pe termen lung cu Asociația Planeta Petrila și Asociația Ideilagram, implicate activ în procesul de salvare și refuncționalizare a clădirii Preparației vechi Petrila.
În 2020 Asociația Planeta Petrila a organizat o consultare publică a populației, la care au participat și reprezentanți ai primăriei Orașului Petrila, pe tema opțiunilor populației în vederea refuncționalizării clădirii Preparației vechi. Respectând normele de protecție sanitară, la eveniment au participat 20 de persoane din Orașul Petrila. Consultarea a fost moderată de arh. Ilinca Păun Constantinescu, iar un material video-art a fost realizat de către curatoarea Andreea Căpitănescu și directorul de imagine Alexandru Mihai, cu participarea actorului Vlad Benescu.
Opțiunile populației cu privire la noile funcțiuni ale clădirii au inclus următoarele posibilități: inserția unor funcțiuni muzeale, în legătură cu activitatea minieră sau artă contemporană; inserția unor funcțiuni sportive sau de agrement; inserția unor obiective de alimentație publică, cu specific minier sau tradițional; utilizarea căii ferate de pe amplasament pentru accesibilitate facilă, atât pentru locuitori cât și pentru turiști. Un lucru este cert: Preparația Petrila are șansa ca prin reabilitare și reutilizarea spațiilor existente, să devină în viitor un spațiu accesibil publicului larg, păstrând memoria oamenilor locului, respectând istoria si patrimoniul cultural. Acest proces este însă unul de durată și depinde în mare măsură de voința politică și determinarea de care vor da dovadă în continuare toate organizațiile non-profit și persoanele fizice implicate, dedicate salvării acestui monument istoric.
În același timp, în București, platformele industriale din zona de sud au dispărut în marea lor parte, iar în locul lor au fost ridicate cartiere rezidențiale sau centre de afaceri. Puținele inițiative existente încă (WASP/FLAROS, Timpuri Noi, NOD/Fabrica Bumbacului), reușesc să păstreze în viață, printr-un proces de reconversie asumată responsabil, imaginea unui patrimoniu industrial al trecutului. Cum sunt percepute însă aceste inițiative în spațiul artistic contemporan local, în comparație cu demersuri similare din Europa?
Prin proiectul „The space in between (social practice and public engagement across art, science & culture)” WASP Studios și-a propus să realizeze o arhivă digitală ce cuprinde cele mai recente acțiuni artistice și culturale desfășurate la Petrila și București (la WASP), prin care să aducă în conștiința publică și a factorilor de decizie politici, potențialul siturilor industriale și al spațiilor care pot coagula, activa și dezvolta comunitățile locale, și să solicite sprijinirea demersurilor existente, prin acțiuni concrete.
Rezultatele colaborării dintre partenerii proiectului și artiștii implicați, sunt prezentate online, și constau în texte, fotografii, lucrări video, dialoguri publice. Proiectul va fi actualizat continuu și promovat public.
Proiectul „The space in between (social practice and public engagement across art, science & culture)” este curatoriat de Andreea Căpitănescu, doctorand UNARTE, artist, curator si manager cultural, în colaborare cu arhitectul Mihai Danciu (lector al Univ. de Vest Timișoara si al Univ. din Chișinău, secretar general al Asociației Planeta Petrila și doctorand al UNAUIM) și Arh. Ilinca Păun Constantinescu (președinte Asociația Ideilagram).
Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
Producție: WASP Studios
Co-producție: Asociația 4 Culture
Parteneri: Asociația Planeta Petrila, Asociația Ideilagram, Institutul Național al Patrimoniului
