[Digital Trends] Victor Bădescu: Media-noise-ul va fi din ce în ce mai puternic în viitor. WHO mai numește această pandemie și o infodemie

Impresia generală ar fi că ne-am mutat cu toții pe online anii aceștia, cu viața, jobul, cumpărăturile, sufletul. Dar nu e chiar așa, spune Victor Bădescu, Client Business Partner – Retailers la NielsenIQ și membru al juriului Internetics 2021 pentru categoria Digital Campaigns. Nu toți au reușit să facă pasul digital, fie că vorbim de anumite segmente demografice vulnerabile, companii sau instituții. Da, piața de digital a avut o creștere accelerată în 2020 și 2021, în contextul restricțiilor impuse. Dar nu s-a confirmat o migrație masivă către online. 

Dat fiind contextul, brandurile sunt obligate să aibă o strategie foarte bine pusă la punct de targetare a clienților, cu o implementare care să evidențieze acțiunea într-un ocean de conținut digital dornic de diferențiere, spune Victor Bădescu

138 de înscrieri, de la 35 de agenții și companii, pentru 62 de branduri, au fost înregistrate anul acesta la Internetics, proiect inițiat de The Institute, aflat la de-a 21-a ediție. Categoria cu cele mai multe înscrieri este „Digital Campaigns”, urmată de „Digital Platforms” și „Digital Strategies”. Gala de Premiere Internetics, prezentată și în acest an de Andi Moisescu, se va desfășura sub tema „Pioneering the Future” și va avea loc în format online, în data de 23 noiembrie.

În seria Digital Trends, vorbim cu membrii juriului despre trendurile digitale ale ultimilor 2 ani, cum a fost migrația digitală în România, experiența jurizării și lucrările înscrise anul acesta la Internetics. 

Toată lumea pe online

Cred că multe dintre companii s-au ghidat exact după ideea din întrebarea voastră – “ne-am mutat cu toții pe internet”, însă este o afirmație cu care nu sunt în totalitate de acord, asta pentru că nu toți au reușit să facă acest pas, fie că vorbim de entități sau de anumite segmente demografice. Însă, pentru cei care au reușit să se mute online, începutul a fost destul de dificil, chiar și pentru companiile care operează în domenii conexe IT&C, și a fost dificil atât din punct de vedere organizare, cât și comunicare.

Ulterior, odată ce această etapă a fost depășită, principalele dificultăți au survenit de la ideea că putem înlocui total nevoia de interacțiune reală, cu interacțiunea digitală, atât în ceea ce îi privește pe clienți, cât și pe colegi. Dar, cu siguranță, câștigătorii acestei perioade au fost cei care au putut ajunge într-un mod cât mai autentic și uman către clienții lor, fie că sunt din generația Z sau baby boomers.

Piața de digital în 2021

Piața de digital a avut o creștere accelerată în 2020 și 2021, față de dinamica anterioară, în mod evident datorită lockdown-urilor impuse de pandemie. Am asistat la creșteri spectaculoase pe partea de food delivery, fie că vorbim de restaurante sau de livrări din magazinele alimentare, iar acest trend va continua și în perioada următoare grație încrederii crescute a clienților în acest tip de servicii venite din perioade în care alternativele au fost puține.

Ca un insight interesant, conform studiului NielsenIQ e-commerce Market Research, anul 2020 a adus cu 20% mai mulți shopperi în online, dintre aceștia, 51% au fost din segmentul părinți de puțin timp (copii cu vârsta sub 2 ani).

Cu toate acestea, în perioada pandemică, nu s-a confirmat o migrație masivă către online, cartea câștigătoare rămâne strategia bazată pe omnichannel – digital și brick&mortar.

Cum să treci de media-noise

Media-noise-ul va fi din ce în ce mai puternic în viitor, odată cu creșterea accesului la internet și implicit la informații în România și în lume - 78,2% din gospodăriile din România au acces la internet acasă (INS 2020). WHO mai numește această pandemie și o infodemie, asta din cauza volumului foarte mare de informații (adevărate sau de tip fake news) la care sunt expuși utilizatorii de digital.

Dat fiind contextul, brandurile sunt obligate să aibă o strategie foarte bine pusă la punct de targetare a clienților, cu o implementare care să evidențieze acțiunea într-un ocean de conținut digital dornic de diferențiere. Campaniile de succes din această perioadă au avut, în majoritatea cazurilor, o puternică componentă de CSR – foarte apreciată în această epocă Covid-19, încărcată de sentimente negative.

Inovația în digital

Nu aș vrea să nominalizez un proiect anume, dar mi-au atras atenția cele care au avut un “wow moment” sau un bold statement încă din primele secunde. Cred că aceasta a fost rețeta de succes în anul 2021, perioada în care attention span-ul a scăzut la minime istorice. Cred, de asemenea, că rolul inovației a fost, în mare parte, acela de a umple golul lăsat de lipsa unei interacțiuni reale între companii și client și nevoie de conectare cu cei dragi.

Înscrierile de anul acesta de la Internetics

Am fost surprins plăcut de proiectele înscrise anul acesta în concurs, ținând cont și de faptul că multe dintre campanii nu au avut bugete spectaculoase, dar au compensat cu o doză foarte mare de creativitate și originalitate. Pot spune că fiecare companie a avut o strategie bine pusă la punct și, în majoritatea cazurilor, și-au depășit obiectivele.

Experiența jurizării

Experiența jurizării a fost foarte faină pentru mine, am putut să fac o scurtă imersiune într-o lume digitalizată, care reușește să rămână aproape de client printr-o cunoaștere foarte bună a acestuia și prin solidarizarea cu el și cu problemele actuale din societate. Însă, dificil pentru mine a fost să fac o diferențiere între proiectele foarte bune, proiecte ce au avut o performanță similară, pentru a putea desemna, desigur, și un câștigător.

Cum se pregătesc de viitor companiile din România

Punctele forte sunt legate de viteza bună a internetului din România care permite propagarea rapidă a unui conținut de calitate în diversele canale online – mobile și fixe. De asemenea, digitalizarea și costurile relativ scăzute de promovare în online, deschid o competiție sănătoasă între companiile din România pentru atenția clientului, dar le fac și vulnerabile în fața unor review-uri negative care se pot distribui foarte repede în mediul virtual.

Vulnerabilitățile țin, în principal, de percepția, încă negativă, asupra cumpărăturilor online, dar și de o lipsă de educație digitală a multora dintre consumatori. Transparența proceselor și educarea publicului poate ajuta companiile din România să clădească un viitor foarte bun pentru toate părțile implicate.

Blockchain în Ro

Brandurile sunt încă reticente să integreze blockchain-ul în comunicările lor, asta din cauza asocierii cu cel mai cunoscut copil al ei – cryptomonedele – cu toate că există relativ multe companii care au implementat astfel de tehnologii în sistemele lor. Odată cu popularizarea și înțelegerea acestei noi tehnologii, vom vedea tot mai des acțiuni de comunicare care promovează transparența folosind blockchain. Utilizări foarte bune există pe partea de democratizare a lanțurilor logistice și de trasabilitate a unor nișe sensibile de produse de tipul local products, bio și produse care nu dăunează mediului.

Personal, cred că entitățile care vor folosi această tehnologie, vor câștiga foarte mult în procesul de dobândire a încrederii clienților atunci când vine vorba de serviciile și produsele oferite, garantate de securitatea și transparența oferite de tehnologia blockchain.

Noile intersecții dintre creativitate și tehnologie 

Tehnologia fără creativitate face aproape imposibilă diferențierea unui brand într-un război al reach-ului, în care nu toți jucătorii pot să susțină bugete impresionante (și nici măcar acestea nu pot garanta rezultatele dorite).

Cred că, cel mai bun exemplu care arată modul în care tehnologia și creativitatea sunt acum într-o stare aproape simbiotica, este procesul de digitalizare și securizare a artei în format digital, numit non-fungible token (NFT). Practic, nevoia oamenilor pentru arta ce are garanția autenticității este susținută în acest moment de securitatea și de transparența adusă de tehnologia blockchain care susține lucrările de tip NFT.

Pe viitor, vom asista la o creștere și mai mare a comunicării prin intermediul influencerilor care își expun talentele creative prin intermediul tehnologiei și sunt, probabil, cel mai de impact produs al redefinirii relației dintre tehnologie și creativitate