[Cuvinte compromise] Alina Neagu: “Impreuna” a fost termenul cel mai des folosit, cel putin de catre branduri. Ah, sa nu uitam de “flatten the curve” de la inceputul pandemiei si “noul normal”

Cel mai important e sa te faci inteles, crede Alina Neagu, Data Analyst @Digitas Romania. Ca e vorba de relatia dintre brand si public, dintre client si agentie, colegi, prieteni sau straini, cuvintele pe care le folosim, oricum ar fi ele, pretioase, jumatate romana, jumatate engleza sau prescurtari de pe net, au scopul de a ne ajuta sa ne intelegem unii cu altii. Uneori, absorbiti de constructii elaborate si cascadorii lingvistice spectaculoase, uitam de misiunea lor primara.

Este important sa te faci inteles si sa-l faci si pe client, de exemplu, sa se simta inteles. Degeaba folosim termeni academici si vrem sa parem interesanti daca nu ne facem inteleasa propunerea. Nu degeaba se spune ca atunci cand vrei sa te faci placut, trebuie sa oglindesti comportamentul si limbajul celuilalt, spune Alina.

Vorbim despre limba noastra cea de toate zilele cu oameni din diverse domenii creative care au ca materie prima cuvintele, ii analizam schimbarile si tulburarile, facem liste cu de toate si ne mai si jucam de-a cuvintele. Mai jos, Alina Neagu despre cuvinte, comunicare, ticuri si expresii abuzate:

Cum se schimba limba

Asa este, limba se schimba continuu. Daca privim mai in detaliu, vedem cum lexicul unor persoane se schimba mai rapid decat al altora, in functie de expunerea avuta. La fel si cel al brandurilor. Nu este importanta doar limba, ci si cum/prin ce comunici. Cum spunea colega mea, Alina Silivestru, intr-un interviu, “Este foarte important sa ai o latura umana ca brand, dar si acest lucru trebuie facut intr-un mod inteligent si data-driven.”

Brandurile au inceput sa realizeze impactul abordarii audientei dintr-o perspectiva mai umana, astfel ca si-au schimbat TOV-ul (TOV – tone of voice) dintr-unul “de lemn” intr-unul mai prietenesc. Telul acum este o comunitate, nu un numar cat mai mare de fani, asa ca un TOV prin care sa conecteze audienta de brand, o colaborare cu un influencer care vine cu o comunitate deja formata si comunicare pe subiectele de interes ale audientei sunt cateva ingrediente ale unei retete de succes.

Diferente

Aici am putea vorbi din 2 perspective:

1. Perspectiva generatiilor, unde un Millennial sau un genZ va vorbi similar atat la job, cat si in social media sau cu prietenii, dar in acelasi timp diferit unul fata de celalalt.
2. Perspectiva industriei in care lucreaza: un medic sau un avocat nu va fi aproape deloc influentat de limbajul din social media nici la job, nici in viata personala fata de cat va fi influentat un director de creatie, un jurnalist sau un artist.

Ce (nu) iti place 

Imi place si imi displace acelasi lucru. Ce paradox, nu? Faptul ca adoptam cuvinte din limba engleza ca urmare a expunerii zilnice pe care o avem – asta, in cazurile in care te exprimi mai clar folosind cuvinte in engleza. Sunt domenii care au adoptat intr-o masura mai mare acest nou lexic, dar cum deja stim toti, ce e prea mult strica. Sunt convinsa ca putem face un efort sa ne limitam “romgleza” atunci cand avem cuvinte cu acelasi inteles si in romana. Sa nu alegem intotdeauna calea mai usoara.

Noua limba de lemn 

Ca orice limba, si limba de lemn se adapteaza la societate. Se dezvolta in special in bula de care apartii. Avem o limba de lemn, avem si niste limbaje aferente bulelor noastre, domeniilor noastre de activitate. Unele se dezvolta mai rapid decat altele. Cele bazate pe doctrina se vor schimba mult mai lent decat cele bazate pe imaginatie si creativitate.

Efectul Facebook

Aparitia retelelor de socializare au dus la o crestere exponentiala a unor noi tipuri de limbaj scris: postari pe Facebook, IG stories, tweets si multe altele. Pe langa tipurile de limbaj, a crescut si volumul de oameni cu care putem comunica, astfel expunandu-ne la o multitudine de perspective si abordari ale social media. Cum probabil simtim toti, cea mai vizibila schimbare este insusirea multor termeni din limba engleza.

Acum nu mai spunem “nu imi mai raspunde” ci “am fost ghosted” sau “mi-a dat seen”, nu mai spunem ca e “jenant” ci “cringe” si am putea continua asa ceva timp. Un alt tip de limbaj adoptat din social media este cel bazat pe emojis sau gifs. Personal, folosesc foarte multe gifs in conversatiile scrise. Bineinteles, pentru a-mi exprima starile.

In 2015, un studiu sustinut de Samsung vorbea despre o prapastie intre generatii (parinti – copii). Astazi deja putem vorbi despre o prapastie intre varste considerabil mai apropiate. Fiecare generatie incearca sa tina pasul cu cel putin generatia precedenta, toti impinsi, mai mult sau mai putin, de FOMO (uite ca nu am putut termina articolul fara un englezism).

Expresii abuzate

“Impreuna” a fost termenul cel mai des folosit, cel putin de catre branduri. Ah, sa nu uitam de “flatten the curve” de la inceputul pandemiei si “noul normal”. Staycation, frenemy sau chiar quarantini care este un cocktail pe care ti-l faci singur acasa in timpul lockdown-ului. Sunt cuvinte folosite sa ajute cumva oamenii sa-si afirme rezistenta in vremurile nesigure. Trebuie sa fii dispus sa asimilezi cuvinte noi pentru a tine pasul.

Sa se interzica (macar o perioada)

Sa se interzica?! Nu cred ca ar trebui sa se interzica ceva din zona aceasta, nu asa se transforma/evolueaza o limba? Cred ca mai degraba ar trebui ca niste oameni care se pricep la lingvistica sa ne invete cum sa ne folosim intr un mod “mai potrivit” de unele expresii. Macar sa fie folosite cu inteles.

Da sau nu: Cuvinte inventate, mix englez-ro, prescurtari 

Oricat as zice nu, uneori le folosesc fara sa-mi dau seama si alteori pentru ca descriu mai bine situatia, mai bine decat as putea-o descrie in limba romana. Aici putem vorbi din nou despre prapastia lingvistica (asta ca sa nu folosesc gap) dintre generatii.

Pe acelasi principiu au mers si termenii recent adaugati in Oxford Dictionary (Iunie 2021), mai exact YOLO, staycation, amazeballs. Probabil aici vom ajunge si noi sau, mai exact, DEX-ul, dar mai avem ceva pana acolo.

Un rehab lingvistic pentru toti cei care chinuie limba romana

Sistemul educational ar trebui si ar avea nevoie sa primeasca un procent mai mare din PIB, sa existe programe care sa scada abandonul scolar si sustinere pentru cei aproape de acest pas din cauza resurselor materiale. Cam de aici cred ca ar trebui inceput. Altfel, recidiva este chiar dupa colt.

Excese

“Gen” este un tic verbal des intalnit de mine, probabil si de tine. Multi au incercat sa scape de el. Unii au reusit, iar altora nu le mai pasa, printre care si eu. In primul rand, trebuie sa fim prezenti in conversatii, sa fim constienti de tot ceea ce spunem. Apoi, dupa ce am constientizat tic-ul, vedem daca vrem sa scapam de el sau nu.

Guilty pleasure

Hmm, cu siguranta nu “guilty” si “pleasure”. Nu am un motiv anume, dar aceasta expresie nu exista si nici nu va exista in vocabularul meu.

Cuvinte pe care le dispretuiesti sau de care iti e frica

Nu le dispretuiesc, dar imi e frica de cuvintele “public” si “speaking” atunci cand sunt folosite impreuna. Ah, si diminutivele, de exemplu proiectel, brief-ulet, raportel.

Cuvinte de care te-ai despartit brutal

Cateva dintr-o lista destul de lunga ar fi: intampinare, reconventionala, instanta, prescriptie, recurs. Nu as renunta niciodata la: schimbare, evolutie, dezvoltare si “fa ce simti tu, nu ce iti spun altii” plus “daca simti ca nu e pentru tine, schimb-o, nu ramane acolo doar pentru ca ai petrecut ceva timp pentru asta”. Aici este deja alta discutie, poate pentru alta data. :)

Cuvinte care te fac sa te simti inteligent si cool

Nu am unele anume, care ma fac sa ma simt cool, insa depinde de conjunctura. Este important sa te faci inteles si sa-l faci si pe client, de exemplu, sa se simta inteles. Degeaba folosim termeni academici si vrem sa parem interesanti daca nu ne facem inteleasa propunerea. Nu degeaba se spune ca atunci cand vrei sa te faci placut, trebuie sa oglindesti comportamentul si limbajul celuilalt.

Cum salvam limba de clisee

In primul rand, prin a nu ni le insusi in vocabular. In al doilea rand, prin a fi mai prezenti atunci cand purtam o conversatie. Un fel de “…If we could change ourselves, the tendencies in the world would also change” zicea Gandhi, sursa a interpretarii cu rezultatul: “Be the change you want to see in the world” care, de fapt, nu a fost spus de Gandhi. Iar, daca vrei sa le depasesti, cumva si vremurile te imping de la spate, renunti la unele, adopti alte expresii care devin si ele clisee si tot asa. Iar, daca il folosesti pentru a te face inteles si pentru a explica niste lucruri cuiva care nu cunoscator al subiectului, atunci este total de inteles.

Un slogan pentru limba romana

Ce zici de o imagine, mai bine?

*ironic faptul ca e in engleza, dar tinand cont de ce am povestit mai sus…