Felix Aftene, Jasmina Al-Qaisi, Cătălin Burcea, Zoița Delia Călinescu, Floriama Cândea, Claudiu Cobilanschi, Ilie Duță, Dorina Horătău, Ludic Collective, Bogdan Mateiaș, Andreea Medar și Mălina Ionescu, Răzvan Mihalachi, Marina Oprea, Magdalena Pelmuș, Alexandru Poteca, Adrian Simionuc.
Practicile Eco Art reprezintă un teritoriu transdisciplinar, interstițial, hibrid și multimedial în arta contemporană. Artele vizuale se poziționează frecvent în sfera dialogului social, politic, educațional din perspectiva unei umanități opacizate de un consumism exacerbat. Natura și natura umană au avut de suferit. Eco Art aduce în atenție natura și pericolele generate de poluare dintr-o dublă perspectivă estetică și militantă. Esențial este să înțelegem Eco Arta ca un mod curat și etic de a gândi și reflecta lumea contemporană.
Expoziția ART AND LANDSCAPE NARRATIVES prezintă lucrări realizate în medium-uri diferite – de la pictură, obiect, fotografie la instalație, video și site – specific – care reflectă starea de observator și creator de realități a artistului contemporan implicat în descifrarea mecanismelor viețuirii într-o lume tulburată de problemele de mediu, sănătate, economice, geopolitice….Artistul analist, ca reprezentant al unei culturi sau „culturally neutral” / obiectiv științific, privește și extrage teme din relațiile om-natură / sociale / interumane și elaborează reprezentări vizuale / sonore / literar, metaforic, imagini poematice sau docuficțiuni.
Marilena Preda Sânc
1. Răzvan Mihalachi
Marea mea, 13 min, video FHD, PAL, 16×9, H264
Marea lor, 7 min, video FHD, 16×9, H264, 2021
“Marea Noastră” pornește de la o amintire timpurie: Era vara 1994, aveam 6 ani, tocmai fusesem la mare cu ai mei. Locuiam (și locuiesc în continuare) în Giulești. La scurt timp după ce m-am întors, mă întâlnesc cu un prieten de aceeași vârstă cu mine și îi spun că am fost la mare. El îmi răspunde: “Și eu am fost, merg cel puțin odată pe săptămână.” Detaliază și îmi dau seama că vorbește de fapt despre Lacul Morii. Cu adevărat „La Mare” nu fusese niciodată. Lacul Morii era marea lui. Povestea ilustrează sărăcia anilor ’90, dar servește și ca metaforă pentru funcția socială a acestui loc. Documentând zona pentru multe luni în perioada de pandemie, am observat cum acest loc dezolant și abandonat a fost adoptat de oamenii, devenind, în timpul lockdown-ului, refugiul verde al tuturor celor de aici. Sufocați de pereții propriilor case, oameni au redescoperit potențialul lacului și l-au reinvestit, într-un fel, cu funcția pe care i-o dăduse prietenul meu din copilărie.
2. Magdalena Pelmuș
Veins - instalație multimedială, 8’ 22”, 2018-2021
Veins face parte din seria de lucrări Fragile Anatomy care descriu identitatea femeii și memoria corpului în relație cu mediul înconjurător.
Veins este o lucrare transdisciplinară, multimedială, un proiect durațional, început în 2018, care se va desfășura pe toată perioada vieții. Lucrarea are ca punct central un obiect performativ țesut din mărgele de sticlă care creste periodic în dimensiuni și este filmat și fotografiat în fiecare an, în diferite contexte și medii. Astfel am realizat în ultimii patru ani, o serie de intervenții land art temporare și body art – obiectul fiind “purtat” de mine sau așezat în relație cu mediul sau cu corpul meu în acțiuni video și foto performance, filmări și fotografii în spațiul public, în natură/ în peisaje, în case/locuri părăsite sau la groapa de gunoi. Acest proiect se materializează astfel în timp sub forma unor reprezentări vizuale ale identității și memoriei interconectate dintre corp-spațiu-timp făcând parte din genul de artă eco care integrează natura și mediul fără a le modifica cursul firesc, dar care pune problema conservării, fragilității și vulnerabilității vieții în relația om-natura.
3. Felix Aftene
Paradis terestru, 90/120 cm, acrilic și ulei pe pânza, 2020
Memory Space II Performance, video, 7’10’’,2018
Paradis terestru este o lucrare de pictură postperformance care face parte din ciclul Memoria spațiului 2.
Sunt interesat aici de resuscitarea limbajului plastic pe suport clasic, mai exact pictura pe pânză. Caut formule noi pentru a revigora un domeniu al creației, care la începutul secolului trecut era declarat mort.
Din aceste hibridizări ale mediilor de exprimare plastică sper să dau picturii mele prospețimea de care are nevoie. Textura suprafeței picturale rezultate din tehnica de lucru este de asemenea o mare provocare ce sper să treacă proba.
4. Floriama Cândea
Stasis, 2021
container de sticlă 5cmx60cmx60cm, oglindă, alcool izopropilic, plante decelularizate
Fiecare obiect / corp acționează ca un substrat pentru fiecare caracteristică vizuală și imaginativă. Țesuturile prezentate în lucrarea Stasis sunt matrici formale ale unor plante, schela biologică pe care se sprijină funcțiile lor. Materia este obținută prin decelularizare biologică, păstrând doar țesutul conjunctiv alb, aproape translucid, și nimic altceva. Stasis vorbește despre această stare intermediară a lucrurilor, funcționalitatea și estetica lor este suspendată în așteptarea unor noi narațiuni, în așteptarea momentului când memoria noastră vizuală preia controlul și face conexiuni suplimentare între forme și înțelesul lor.
5. Marina Oprea
OUTLANDS
video land art, 2min, în colaborare cu Mălina Ionescu și Andreea Medar.
OUTLANDS este o intervenție land art de mari dimensiuni, aflată în Parcul Natural Văcărești ce pune în relație cele două realități antagonice care definesc acest loc – mediul natural și construcția artificială. Parcul este în egală măsură un spațiu alterat de intervenția umană, un spațiu transformat prin distrugere, și un spațiu recucerit de natură într-un mod care nu ar fi fost posibil fără delimitarea inițială și fără eșecul tentativei de a crea un lac de acumulare.
Intervenția, minimală datorită faptului că aria este și trebuie să fie protejată, trasează un text într-un alfabet codat, mesaj și semn în același timp, care permite și oferă lecturări și decodări diferite. Am ales ca locație vechile fundații ale unor hidrocentrale care nu au mai fost construite, unde am urmărit rămășițele vizibile ale unor plăci de beton, asemeni unor ruine, de sub stratul nou de vegetație și le-am reconfigurat sub forma unei inscripții uriașe, vizibile din aer. Aceasta a fost realizată cu acordul Asociației „Parcul Natural Văcărești”.
OUTLANDS explorează straturile alternative și ambivalența locului și a intervenției umane printr-o decopertare aproape arheologică, care dezvăluie ultimele ruine recente, fragmente ale unei realități care a rămas în latență, trasând o legătură între acestea și straturile cel mai recente ale intervenției umane – pe de o parte, drumurile parcurse de vizitatorii obiectivului turistic, și pe de altă parte, prezența pe Google Earth sau Maps.
6. Dorina Horătău
Geografii interioare
instalație eco-media performing arts, 2020-2021 pământ, iarbă, bălegar de cal, cofrag din lemn documentar video, 2 min, colaborator Alin Iacob
Privit de la distanța potrivită contemplării, cea în care ochiul poate pierde detaliile ne- necesare, dar observă ansamblul unei locuiri umane – cătun, sat, comună, oraș, metropolă – desenul fiecărei așezări se scrie unic. El este amprenta, pe pământ și în pământ, a vieții împreună a locuitorilor lui. Omul poate trăi în spații regulate, guvernate de unghiul drept, al funcțiunii; în localități dominate de o geometrie evidentă sau, în cazul popoarelor urmând naturalitatea viețuirii și respectul față de loc, în comunități și așezări de tip organic, în care nu judecata rațională asupra spațiului precumpănește, ci înțelegerea lui simpatetică, „adaptarea” lui la nevoile omului, prietenia față de el.
7. Cătălin Burcea
NAT[U]RE # 2. Disrupted Tranquility
4K video, 16:9, Stereo, 4’35’’, 2021.
În producția video NAT[U]RE # 2. Disrupted Tranquility folosesc o serie de footage-uri analitice relative spațiului natural virgin, în contrapunct cu imagini “reziduale” care de regulă documentează dezastre provocate direct sau indirect de om. Mă refer aici în special la incendii de pădure provocate de om sau generate de fenomenul încălzirii globale. Pentru această producție mizez pe efectul de “blitz”, de “biciuire” a privirii cu imagini dramatice, de foarte scurtă durată, care să rămână ”impresionate” pe cortex la nivel subliminal întocmai ca expunerea pe planul unei pelicule de celuloid a unei imagini fotografice.
Tot acest proces de alternanță ritmică de imagini în antiteză totală ar trebui să dezvolte disconfort și angoasă la nivelul receptorului. Să irite și să trezească nevoia de a “curăța” intruziunile vizuale, acele “reziduuri” din țesutul organic al desfășurării epice a filmului. Acest exercițiu nu vizează neapărat o curățare formală a filmului propriu-zis, ci una a contextului gândirii, ca awareness la pericolul în care se află natura. Este un “call to action” pentru a pune stop distrugerii iminente.
8. Bogdan Mateiaș
0001.Violence is a Cage
assemblage, 26 × Ø 12.5 cm, 2020
0002.20th Century Fetish
assemblage, 26 × Ø12.5 cm, 2019
Obiectele au memorie afectivă, și, dacă știi să le asculți, descoperi povești interesante. În lucrări aleg ca armătură un obiect de referință: o mătură, o fotografie sau o grenadă. Adaug deasupra diferite detalii, fragmente de întâmplări sau obiecte străine. Rezultatul este un nou obiect, care are viață proprie și mesaje de descifrat.
9. Ilie Duță
selfie nest #3 #1 #2 (din seria Plastic bees)
assemblage, recycle art, 80/80/40cm, 2015
Lucrarea selfie nest #3 #1 #2 face parte din seria Plastic bees, care are ca punct de plecare înjumătățirea numărului de albine în ultimii 10 ani cauzată de intervenția omului modern în natură (începând cu pesticidele și terminând cu infrastructura comunicațiilor de orice fel).
„Plastic bees” este o viziune artistică utopică a implicării fiecărui individ în reutilizarea și reciclarea materialelor care pot afecta mediul înconjurător deja suprasaturat…
10. Zoița (Delia Călinescu)
Sowing in acceptance | Semănând în acceptare
2020, instalație de sunet, foto proiecție
Sowing in acceptance | Semănând în acceptare, vorbește despre modul în care ne realiniem în fața naturii, într-un context general derizoriu în care suntem nevoiți să găsim soluții viabile de supraviețuire.
În urma unei experiențe personale în care am hotărât să construiesc o casă pe locul de pământ pe care îl dețin, la marginea pădurii Cosoba, am realizat că ambele spații atât cel urban reprezentat de imaginea casei mele cât și spațiul verde de pădure sunt niște spații compuse. Structura lor de formare e similară, în complexitate, ambele spații sunt simetrice ca și structură. Instalația mea de sunet și foto proiecție este formată dintr-un număr sugertiv de fotografii și 9 sisteme de sunet care reconstruiesc emițând selectiv și în context, o compoziție de sunete ce creează un mix între natura în genere și tehnologie.
Reconstrucția spațiului natural mă forțează la o documentare concentrată pe factorii ce compun întregul landscape: așezare umană versus natural virgin.
11. Ludic Collective
User-friendly-guides series: planthuman
UFGs #1, video-performance, 40 min, 2020-2021.
Artiști: Irina Bobei, Mircea Andrei Florea, Hennie Lee, Iulia Mărăcine, Bogdan Olarson, Ville Valikovski.
User-friendly guide to finding water, video, 1min, 2020.
Micro:loci, video, 1 min, 2020.
Artiști: Irina Bobei, Mircea Andrei Florea, Iulia Mărăcine, Robert Dahlqvist.
User-friendly-guides series (UFGs, 2019-prezent) este o colecție de practici performative, dezvoltate de Ludic Collective. UFGs se concentrează în particular asupra explorării diverselor strategii perceptuale, senzoriale și corporale de poziționare a sinelui în relație cu alte organisme vii. Dorința noastră este de a propune un context straniu, prin care diferențele morfologice și salturile perceptuale se suprapun peste istoriile evoluționiste pe care le împărtășim cu celelalte specii. În același timp, sperăm ca UFGs să aibă posibilitatea de a ne descentra perspectivele în întâlnirile cotidiene cu un Celălalt non-uman, acționând ca un pilon în amplificarea sensibilității, a empatiei și a potențialelor deveniri simbiotice.
12. Adrian Simionuc
Navigând dincolo de meleagurile pierdute / Sailing beyond the lost homeland
Video 360 VR, 35 min, 2021
Prin freamăt, unde trecutul și neștiutul se topesc, există pace, iar pescarul trebuie să o găsească. /Through the stir, where the unknown and the past melt, there is peace and the fisherman must find it.
13. ALEXANDRU POTECĂ
Memory of a landscape
colaj pe pânză (lut, plante uscate), 139 x 100 cm, 2018
Primul contact al omului cu lumea înconjurătoare se realizează prin atingere. Am pornit de la ideea că percepțiile vizuale sunt în mare măsură determinate de simțul tactil. Tehnica colajului facilitează accesul la experiența multisenzorială și conceptuală a suprafeței: imagine bidimensională ce încearcă să capteze natura, ca experiență la care omul participă cu toate simțurile.
Suportul reprezentării este realizat din materie organică – vegetație și lut – , astfel încât obiectul finit devine amprentă a naturii. În absența unei spațialități realiste, culoarea dobândește un statut autonom. Am folosit pigmenți puri ce absorb lumina și dau senzația solidității și densității.
Lucrările mele sunt amintiri ale naturii devenite peisaj prin estetizare și totodată memorie a ”peisajului”, filtru pentru experiența naturii.
14. Jasmina Al-Qaisi
Immeasurably Growing Here. A Rhizomatic Confession / Crescând nemăsurat aici. O confesiune rizomatică
audio text, 6 min.
Acest text scris cu voce alătură diferite informații factuale despre rădăcinile plantelor, date biografice și vibrațiile unei singure corzi și își propune să aplice și să traducă conceptul de învățare rizomatică cu o lecție de biologie de la bunica mea, profesoară, poetă și fitoterapeută autodidactă. Fișierul a fost înregistrat la SAVVY Contemporary, Berlin în decembrie 2019.
15. Mălina Ionescu & Andreea Medar
Nedee, Polovragi, 2020, video, 11’43’’
Intervenție care marchează, simbolic, o serie de evenimente care nu au mai avut loc, printre ele numărându-se și Târgul de Sf. Ilie de la Polovragi, unul dintre cele mai importante târguri din zona dintre Târgu Jiu și Râmnicu Vâlcea și aflat la jumătatea distanței dintre acestea.
Peste această anulare se suprapune pierderea progresivă și continuă a unei serii întregi de tradiții – de la meșteșugul însuși (deja resimțit și acuzat în chiar cadrul fenomenul târgului de meșteșuguri) la modul la care se raportează o comunitate sau un grup la o activitate colectivă. Pe locul și în perioada în care ar fi trebuit să se desfășoare Târgul de la Polovragi, Andreea Medar și Mălina Ionescu au țesut, împreună cu un grup de prieteni și ulterior membri ai comunității locale o structură din hârtie, cea mai simplă formă de țesătură, în cadrul unui performance participativ care a reușit în mod surprinzător să evoce parțial starea specifică unei sărbători a cărei funcțiune este, dincolo sau chiar în absența sensului ei sacru, în primul rând unificatoare. (Polovragi, 2020)
16. CLAUDIU COBILANSCHI
Rezonanță în amfiteatru, 2020, 1080p, 8’58”, 1 channel video, mono sound
Claudiu Cobilanschi își locuiește istoria orală a orașului socialist unde s-a născut și format, dezlipește ecourile amfiteatrului deschis către miază-noapte, își închipuie vocile actorilor în plin soare și citește, ca pentru sine, etichetele resturilor din noua groapă de gunoi în care s-a transformat întregul monument social. Parcurgem o întreagă stratigrafie, etichetă după etichetă, visul capitalist își împrăștie celulele moarte în parcul pionierilor, scena hexagonală pe care se desfășura un real captatio este astăzi suport de grafitti și uriașa aulă readuce, când și când, o dată cu brizele ascensionale din west, sunetele pierdute ale solidarității.
Claudiu Cobilanschi folosește un microfon fără fir, un cadru general în care se mișcă și unde descoperă, odată cu camera de luat vederi, un întreg dicționar consumerist, o nouă istorie care, desfășurându-se, acoperă întregul adevăr.
Artiști: Felix Aftene, Jasmina Al-Qaisi, Cătălin Burcea, Zoița Delia Călinescu, Floriama Cândea, Claudiu Cobilanschi, Ilie Duță, Dorina Horătău, Ludic Collective, Bogdan Mateiaș, Andreea Medar si Mălina Ionescu, Răzvan Mihalachi, Marina Oprea, Magdalena Pelmuș, Alexandru Poteca, Adrian Simionuc.
Curator expoziție: Marilena Preda Sânc
Management și concept artistic: Andreea Căpitănescu
Producător: Asociația 4Culture. Co-Producător: WASP Studios
Program cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național AFCN.
Partener: Muzeul Național al Țăranului Român.
Programul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul programului sau de modul în care rezultatele programului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
