Teach for Romania aduce împreună o parte din actorii implicați în garantarea accesului la educație de calitate pentru toți copiii din România și prezintă rezultatele unui studiu asupra impactului practicilor de stabilire a unei culturi a reușitei la clasă.
Astăzi, Teach for Romania organizează în parteneriat cu Președinția Senatului României dezbaterea „Cum aducem copiii din comunitățile vulnerabile la școală”, un eveniment care pune pe masă provocările concrete cu care se confruntă acești copii, precum și o parte din soluțiile necesare pentru garantarea accesului lor echitabil la o educație de calitate. La dezbatere vor participa reprezentanți ai Ministerului Educației, ai Senatului României, ai Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANPDCA), dar și actori implicați direct în mediul școlar – reprezentanți ai Primăriilor și Asociației Comunelor din România și membri ai sectorului ONG care lucrează în beneficiul elevilor și al familiilor cu astfel de provocări.
Care este problema?
În România, 1 din 5 copii abandonează şcoala în mediul rural, iar 44% din elevii români suferă de analfabetism funcțional (Testul PISA 2018 - Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică). În 2019, în peste 1.000 de şcoli din România niciun copil de clasa a 8-a nu a obţinut media 5 la Evaluarea Naţională. De asemenea, aproape 40% din şcolile din România sunt considerate şcoli defavorizate - cu elevi cu risc mare de abandon şcolar, performanţă şcolară redusă şi condiţii economice precare. Mai mult, 1 din 3 elevi din mediul rural s-a simțit în mică măsură apreciat pentru activitatea depusă, încurajat să lucreze în echipă, stimulat să caute informații suplimentare, a simțit că metodele de predare ale cadrelor didactice sunt interactive sau că îi este stimulată stima de sine (conform unui studiu recent al World Vision România).
Cultura reușitei – în ce măsura sunt importante mediul de învățare din clasă și relația profesor-elev?
În același timp, studii ample, precum cel realizat de John Hattie pornind de la 80.000 de studii cu implicarea a 300 de milioane de studenți, indică faptul că rezultatele elevilor sunt mai bune cu profesori motivați alături, care cooperează și care reușesc să prioritizeze relația cu elevul și calitatea mediului de învățare înaintea conținuturilor. Altfel spus, elevul trebuie să se simtă în siguranță în sala de clasă, să se simtă văzut, auzit, să simtă că aparține colectivului și că își poate da voie să încerce, să greșească și să învețe din greșeli, să fie curios, pentru a putea învăța în mod eficient.
În acest context, Teach for Romania a realizat un studiu despre măsura în care profesorii percep că pot să își însușească practici care asigură dezvoltarea unei culturi a reușitei la clasă, respectiv:
- Explicarea obiectivelor lecției de către profesor
- Adaptarea la nevoile elevilor
- Verificarea și asigurarea înțelegerii
- Stabilirea unei relații profesor - elev
- Împuternicirea/capacitarea elevilor
- Aplicarea de reguli și consecințe
- Aplicarea de rutine si proceduri
- Stimularea cooperării (peer learning)
- Gestionarea comportamente dificile ale elevilor
- Modelarea mecanismelor de autoreglare la elevi
- Asigurarea de autonomie în învățare
- Folosirea greșelii ca spațiu de învățare
- Oferirea de feedback
- Monitorizarea progresului
- Utilizarea reflecției / autoevaluării elevilor
Studiul realizat de Teach for Romania confirmă faptul că, în acest moment, principalul obiectiv al profesorilor este legat de utilizarea timpului pe care îl au la dispoziție în vederea îndeplinirii planului de lecție. Aceștia percep că nu au suficient timp pentru a integra în lucrul la clasă tehnici precum utilizarea reflecției/autoevaluării elevilor, monitorizarea progresului elevului, oferirea de feedback elevului sau modelarea mecanismelor de autoreglare la elevi, adică lucrul cu elevii pentru ca aceștia să își poată înțelege și îmbunătăți comportamentul și să își poată gestiona emoțiile. Astfel, unele practici care țin de cultura reușitei sunt omise în detrimentul realizării obiectivului principal: ducerea la capăt a planului de lecție în timpul pe care îl au destinat pentru acest fapt. Profesorii percep că nu reușesc să adapteze predarea la nevoile reale ale elevilor, pentru că planul de lecție nu le permite acest lucru.
- Profesorii percep că ar putea practica verificarea și asigurarea înțelegerii conținutului dacă ar avea mai mult timp pentru explicarea în mai multe feluri și nu ar pune accentul doar pe asigurarea că duc la capăt planul de lecție.
- Împuternicirea elevilor nu se realizează de către profesori, care rămân foarte ancorați în realizarea planului de lecție, neexistând spațiu pentru a cultiva o relație de încredere între elevi și profesor.
Reflecția/autoevaluarea nu este o practică uzuală pentru că timpul la oră nu permite crearea unui context în care elevii să își poată autoevalua munca.
Rezultatele nu sunt surprinzătoare atât timp cât profesorii primesc în mică măsură formare sau mentorat despre cum ar putea să dezvolte o cultură a reușitei la clasă.
Profesorii pot să aplice practici de cultura reușitei la clasă dacă sunt formați și susținuți să facă acest lucru.
Teach for Romania oferă un program de formare de doi ani dedicat profesorilor din învățământul public pre-universitar în ceea ce privește practicile de formare a culturii reușitei la clasă. Monitorizările și evaluările realizate de Teach for Romania în cazul profesorilor pe care îi formează relevă că aceste practici de cultură a reușitei pot fi deprinse și aplicate de către profesori, atât timp cât aceștia sunt formați și sprijiniți în acest sens. (de exemplu, prin mentorat)
„Politicile educaționale sunt încă departe de a oferi un cadru adecvat pentru o educație de calitate. Din păcate, sistemul actual este puternic sub-finanțat, iar procesul educațional este rigid și puternic birocratizat. Noi, însă, facem eforturi pentru a crea și implementa programe care au impact pozitiv asupra educației copiilor și care reduc abandonul școlar. Prin programe precum „Masa caldă” și „Școala de la 8 la 5”, vrem ca toți copiii să aibă acces egal la educație, vrem ca toți copiii să aibă parte de o nutriție corespunzătoare și de șansa la o educație de calitate”, a declarat Anca Dragu, Președintele Senatului României.
„Astăzi ne-am dorit să le oferim factorilor de decizie o radiografie a provocărilor educaționale din comunitățile vulnerabile și cum pot interveni instituțiile și organizațiile pentru a asigura accesul la școală al acestor copii. Venim cu lecțiile și experiența noastră din cei peste 7 ani de intervenție în astfel de comunități. Provocările școlii online din ultimul an și jumătate ne-au arătat, în România și nu numai, că educația de calitate are la bază relația dintre elev și profesor. Studiile OCDE ne-au arătat că relația este fundația pe care putem să adăugăm conținuturi și să construim competențe. Cultura pe care profesorul o dezvoltă la clasă, mediul sigur și încurajator în care elevul își dezvoltă autonomia, spiritul critic, faptul că participă și se simte auzit și important, sunt factori cheie în calitatea actului educațional. Sunt șanse mari ca școlile să se închidă în curând. Iar atunci vom avea din nou o alegere - fie să concluzionăm că elevii nu sunt motivați și nu vor să participe la școală, fie să ne îndreptăm atenția spre soluții pentru a face școala mai relevantă pentru elevi, pentru a-i implica cu adevărat pe aceștia în actul de învățământ. Vestea bună este există soluții pentru a-i sprijini pe profesori să facă această schimbare în clasele lor, să lucreze mai mult la relația cu elevul”, a declarat Iuliana Pielmuș, Director Executiv Teach for Romania.
„Evenimentul de astăzi aduce în față un subiect extrem de important – comunitățile vulnerabile, care există nu doar în mediul rural (așa cum am fi tentați să zicem la o primă vedere), ci și în orașele mari, și chiar în București. Accesul la educație al copiilor care vin din comunități vulnerabile nu este unul doar extrem de dificil pentru ei, este și o dificultate pedagogică pentru învățători și profesori, și de asemenea o provocare pentru a gestiona o școală prietenoasă și accesibilă de toți copiii României. Este excelent că avem ONG-uri care își asumă acest rol, și faptul că aceste ONG-uri au o voce din ce în ce mai puternică este de încurajat. Este important să actualizăm legislația României în așa fel încât să protejăm dreptul la o educație de calitate în condiții de echitate pentru toți”, a declarat Ștefan Pălărie, Senator USR PLUS, București.
Teach for Romania este o organizație non-guvernamentală, care de 7 ani recrutează și pregătește oameni valoroși să devină profesori și învățători în școlile publice din România, pornind de la cele mai dificile comunități. La Teach for Romania, noi credem că fiecare copil din România are dreptul și poate să aibă parte de o educație de calitate, alături de un profesor sau un învățător care crede în el. În anul școlar 2020-2021, Teach for Romania a adus peste 160 de profesori inspiraționali la catedră, care oferă o educație relevantă, de calitate, pentru aproximativ 15.000 de elevi din peste 20 de județe ale țării.
