[Obsesii part-time] Victor Firan: Elefantul din camera e Burnout-ul, si cel mai greu lucru e sa ramai relevant, cu toate schimbarile din jur. Trebuie sa faci bine si acolo si acolo

Pentru Victor Firan, obsesia part-time și jobul lui full time de Art în cadrul Kubis Interactive sunt ca doi frați care se înțeleg super bine unul cu altul. Primele design-uri pentru tricouri i-au adus satisfacția de care avea nevoie ca să nu se oprească. Și nu s-a oprit. A creat Cofetăria, numele sub care face treaba de design, a început să lucreze serios cu Sneaker Industry, iar acum are peste100 de modele relesead cu ei. A terminat o facultate de design, dar spune că cel mai mult a învățat de la oameni și din greșelile pe care le-a făcut de unul singur.

Am descoperit ca daca ai un produs in care chiar crezi si care vine din tine, se va vinde, va fi placut. Am mai observat ca efortul nu e direct proportional cu succesul unui item si ca trebuie sa ai tupeu sa te apuci de productie in Romania. Nu toti subcontractorii sunt aesthetic-nazis, nu toti respecta deadline-uri, majoritatea au si altele mai importante de facut.

Pasiunea lui s-a concretizat într-un brand propriu, COHNE, cu o viziune contextuală și ironică și dintr-un bumbac pentru care Victor garantează că e de cea mai bună calitate. Despre cum să te împarți între job, pasiune și viață, descoperirile avute de-a lungul timpului și procesul creativ am povestit în acest interviu.

Comunicarea prin graffiti si design de produs

Comunicarea a inceput pentru mine prin graffiti, design de produs, apoi o agentie de packaging. Suna usor schizoid, dar comunicarea s-a inchegat in mine in moduri ciudate care n-au tinut de „advertising”. Imi era clar ca numele meu trebuie sa fie peste tot, ca pentru orice produs am nevoie de un concept si ca am 3 secunde sa te conving sa pui in cos produsul pe care l-am desenat.

Declanșarea pasiunii

O sa insir niste momente, pentru ca nimanui nu-i plac articolele de 79 de minute. Citire, zic:

1997 - Adidasii Puma GV special pe care ii primeam de la tata, din piata de la Veteranilor, Akademiks si Phat Farm din „All eyes on you”. Cu print-uri multe.

2000s - Fotolog-ul si blog-urile de graffiti cu toale si lifestyle din state. Imi faceam tricouri cu foaie de transfer, printata la xerox. Eram influentat de artisti mari din state: Futura, Koons, IRAK, Martha Cooper.

2006-2010 - Internship-ul unde primul task a fost sa organizez documentatia. Prima carte deschisa cu 123klan. Primul contact cu oameni creativi, arhitecti, la care adaug desenatul si furatul meseriei cu spray-ul de la prieteni.

2010 - Prima colaborare cu SaveOrCancel, unde am facut un tee cu o pasare pe care o desenam in mod obsesiv la acea perioada. Apoi tricoul cu ceai pentru Doc, Caragiale stia! pentru bipolar, niste lettering pentru Porc (salz Ergo) si apoi m-a lovit. M-am blocat acolo. Am vazut cateva tricouri purtate random pe strada, desenate de mine. Am primit un egoboost imens si m-am atasat irecuperabil de tricou. Plus ca nimeni nu stia ca eu l-am facut. Era acelasi turn-on de la graffiti, doar ca pe bani. Munca mea valora X lei/tricou impartit la pachete de tigari, seri la Control sau alte tricouri.

Etapele ce au urmat

Nu m-am oprit. Din 2014 am inceput sa fac treaba mai serios pentru SNKRIND. Cred ca avem peste 100 de modele released. Am dat drumul la @cofetaria, nume sub care fac treaba de design in stanga si in dreapta. Pe langa SNKRIND, am mai scos items pentru mine si prietenii mei. Am luat niste brand-uri de suflet, am mai facut cadou niste munca in folosul comunitatii, merch pentru youtuberi, orice sa creasca putin piata si sa ma tina ocupat.

Lecții din școala vieții

Invatatul pentru mine a fost meseria furata. Desi am trecut printr-o facultate de design, consider ca experientele laterale facultatii m-au format. Am ramas cu ochii pe oameni mai experimentati din jurul meu si am incercat sa bag la cap tot ce puteam aplica in munca de zi cu zi. Altfel, scoala vietii. Inveti din greseli, de la colegii de munca, de pe internet, in general, de la oameni mai smecheri.

Transformarea în COHNE

S-a transformat intr-un nou mod de viata, intr-un business, in altceva care imi ocupa creierul de cand ma trezesc pana ma culc, de ceva ani incoace. Se concretizeaza as i type intr-un brand. Sunt in faza in care nu imi plac lucruri, refacem tipare, asteptam mostre, le mai refacem si p-alea probabil.

COHNE. Abia astept sa fie online. O sa fie o optica foarte personala asupra unor pattern-uri de consum. Putin contextual, putin ironic. Cu siguranta tee-uri care pica bine, din cel mai mai misto bumbac pe care l-am gasit. Ma distrez @cohne_.

Timp&efort

Tot restul timpului. Cea mai grea parte devine impartirea emotionala intre proiecte. Elefantul din camera e Burnout-ul, si cel mai greu lucru e sa ramai relevant, cu toate schimbarile din jur. Trebuie sa faci bine si acolo si acolo. Am grija sa ma culc devreme (sau cel putin asta imi propun, chiar daca nu-mi iese mereu), sa imi planific ziua urmatoare de-cu-seara, sa merg la terapie, ce mai fac oamenii la 30j de ani in 2021. Aplicat, cea mai grea parte e intotdeaua partea de productie, deadlines, acte. Sunt protejat din punctul asta de vedere. Ii am pe Anda si Bogdan care se ocupa de productie si business, amandoi cu experienta, amandoi fresh (@textile_cobg). Nu faci nimic fara echipa, asta e clar.

Descoperiri

Am descoperit ca daca ai un produs in care chiar crezi si care vine din tine, se va vinde, va fi placut. Am mai observat ca efortul nu e direct proportional cu succesul unui item si ca trebuie sa ai tupeu sa te apuci de productie in Romania. Nu toti subcontractorii sunt aesthetic-nazis, nu toti respecta deadline-uri, majoritatea au si altele mai importante de facut.

Amintirea preferata legata de obsesia part-time

O sa las pozele astea doua aici.

Pe langa asta am facut un bootleg kent tee, pentru snkrind. Nediscutat, evident. A venit comanda de la ei pentru 2 hanorace si 2 tricouri. Moment de panica generala, am crezut ca ne inchid, a fost bine. Cred ca le-a placut produsul.

Hainele sunt comunicare

Hainele sunt prezent si sunt comunicare, vin cu strategie in spate si insight-uri. Kanye are 2 followeri, Balenciaga si pe nevasta-sa. Cine e hot anul asta si care i-a fost inspiratia. Ce s-a purtat anul trecut si cat o sa mai tina trend-ul. Ce casa de moda urmeaza sa fie copiata de H&M si cum o sa prinda la general audience. Migos - Versace si Gucci Gang - Lil Pump. Au influentat dezirabilitatea brandurilor in ultimii 5 ani? Suntem in full black-power mode si Virgil Abloth pune degetul pe asta pentru a face un brand elitist si traditional mai inclusive si mai “for the people”. E asta o forma de advertising? Consider ca reteta e aceeasi si lucrezi foarte mult cu oameni, si in stanga, si in dreapta. Gandirea asta, zic eu, m-a facut un art prezent si de voie, de nevoie, conectat cu tot ce se intampla. E mai mult un business of hype, al vanzarii si al empatiei.

Echilibru intre viata profesionala si hobby-uri

Amesteca-le, invata de la una si aplica la alta, gaseste puncte comune si apasa acolo. Ca sa nu lesini, zic.