[Povesti de fotografi] Rareș Beșliu: Am colindat împreună satul, de dimineața până seara. Am tras peste 20.000 de cadre, din care a trebuit să alegem 86

Doi fotografi s-au îndrăgostit de Viscri. Au ajuns acolo din întâmplare, dar au decis să rămână și să descopere viața micului sat ascuns între frumoasele dealuri transilvănene. Rareș Beșliu și Adrian Năsturică au lansat de curând “Dor de Viscri”, un album care descrie “viața satului de ieri și de azi, cu tradiții neîntinate și oameni buni, care sfințesc locul”.

“Credem că Viscri e un exemplu care poate fi urmat de multe alte sate frumoase din România, pentru că, până la urmă, multe dintre lucrurile pe care le găsim acolo, le găsim și în alte locuri. Doar că s-a întâmplat ca el să fie primul de care să ne îndrăgostim. Dacă adunăm toate zilele petrecute la Viscri, ne dau trei luni pline de sens și de frumos, departe de agitație și de timpul care trece prea repede, spune Rareș Beșliu.

Albumul are 244 de pagini și este structurat în două părți. Prima este povestea satului în cuvinte, scrisă de Ioana Flangea. A doua parte este un album care cuprinde 86 de fotografii, alese din peste 20.000 de cadre. Sunt fotografii care vor să transpună cititorul în lumea satului și surprind locuitorii, arhitectura, natura sau scene rurale, din viața de zi cu zi.

Ideea albumului

În primăvara anului trecut a început totul, când mă îndreptam cu treabă spre Târgu Mureș. Trebuia să fie un drum oarecare, de business, când am văzut indicatorul spre Viscri. Ce mai înseamnă 13 kilometri la o distanță de aproape 400? Am făcut ocolul, am ajuns în sat, am văzut casa albastră cu zece gutui în geam (care a devenit acum coperta albumului) și m-am îndrăgostit. O să continui cu prima frază din carte, pentru că ea descrie starea pe care am avut-o atunci: „Casa albastră, cu gutui în geam, pe care am găsit-o în Viscri, mi-a deșteptat dorul de copilărie, de locul acela sacru, tainic, numai al meu, unde m-am simțit frumos, nepieritor, iubit și ocrotit și care și-a pus amprenta pe devenirea mea”.

Acela a fost momentul în am știut că va fi o amintire pe care o să vreau să o retrăiesc de multe ori. Așa mi-a venit ideea de a scoate un album, pe care să-l pot răsfoi ori de câte ori mi-e dor de Viscri.

Viscri și satul transilvanean

Credem că Viscri e un exemplu care poate fi urmat de multe alte sate frumoase din România, pentru că, până la urmă, multe dintre lucrurile pe care le găsim acolo, le găsim și în alte locuri. Doar că s-a întâmplat ca el să fie primul de care să ne îndrăgostim. Dacă adunăm toate zilele petrecute la Viscri, ne dau trei luni pline de sens și de frumos, departe de agitație și de timpul care trece prea repede. Cum am ajuns eu acolo, am spus mai sus. Cum a ajuns apoi și Adi... Ei bine, l-am luat cu mine fără să-i dau voie să se gândească dacă vrea să vină sau nu :)). Știam că nu pot face totul de unul singur, iar el era partenerul ideal pentru acest proiect. A ajuns acolo și de atunci nu au mai existat semne de întrebare, ci am început să muncim cot la cot și să ne bucurăm de orice moment petrecut cu „treabă”.

Studiul a fost viața trăită zilnic la Viscri. Tocmai ca totul să fie autentic, am luat-o cu noi și pe Ioana Flangea, care ne-a ajutat să scriem povestea cărții. Am colindat împreună satul, de dimineața până seara, iar cât timp noi fotografiam și încercam să găsim diverse unghiuri, ea povestea cu localnicii și afla lucruri fantastice despre ei, despre istoria satului etc. Evident, totul a fost mai apoi completat de studiul multor cărți și documente care să confirme poveștile.

Viscri și experiențele personale

E locul unde s-a oprit timpul. Și dacă însemna mult înainte să tipărim albumul, acum importanța lui e și mai mare. Practic, e primul nostru copil și nu o să-l uităm prea curând. În aceeași măsură este și primul nostru proiect concretizat, dar mai avem câteva în plan, în curs de desfășurare. Ne place să lucrăm împreună pentru că suntem foarte diferiți și asta ne ajută mult să ne completăm, să păstrăm un echilibru în tot ceea ce facem, să ne criticăm reciproc și să construim mai bine.

Multiculturalismul din comunitate

Oamenii sunt cei care exprimă cel mai bine amalgamul de etnii din Viscri. Am fotografiat atât români, cât și sași și rromi, fără să punem mai mult accentul pe unii sau pe alții. Atunci nu am ales să ne concentrăm pe ceva anume, fotografiam tot ce ne atrăgea atenția. Am vrut însă să surprindem câte puțin din fiecare, tocmai ca peisajul să fie întreg pentru cine nu a fost până acum acolo. Am tras peste 20.000 de cadre, din care a trebuit să alegem 86. Imaginați-vă cum au făcut selecția doi fotografi foarte diferiți, cu păreri și mai diferite, cu preferințe și alegeri subiective. Ce a ieșit, vedeți în album :))

Editarea albumului

Am avut niște discuții cu o editură, dar condițiile lor erau exagerate, așa că am ales să tipărim albumul în regie proprie. Putem spune că suntem norocoși că ne-am permis să facem asta, însă și eforturile au fost pe măsură. În același timp, în acest fel am avut controlul asupra a tot ce înseamnă print și nu am vrut să facem nicio concesie din punct de vedere al calității. Momentan suntem doar în Cărturești, ne gândim dacă pe viitor să ne extindem și în alte librării. În același timp, cartea poate fi cumpărată și de pe site-urile noastre, raresbesliu.com și nasturica.com.

Următorul sat 

Pff, cred că întâi trebuie să ne revenim puțin după experiența asta și apoi să ne gândim ce facem mai departe. Avem o idee în minte, dar încă nu o divulgăm :D. Până atunci, vrem să menționăm că, deși albumul nostru vorbește despre Viscri, noi credem că povestea lui se reflectă în mai multe sate din România și reprezintă și povestea lor în egală măsură. E un album realizat în țară, cu drag de țară și mai ales de viața simplă de la sat, care se găsește în multe locuri, nu doar în Viscri.