Pe lângă numele grele din afară pe care le propune Jazz in the Park anul acesta, deschiderea organizatorilor a pus pe afiș și formații românești care au reușit să pătrundă pe scenele internaționale. Una din trupele în cauză e Balkan Taksim, cu recenzii în Le Monde și piese rulate recent în emisiunea lui Iggy Pop de la BBC 6, un duo ce combină electro-ul cu sunetele balcanice.
Fără să mă hazardez la a face vreo analiză a scenei de jazz, a publicului și a celor care promovează această muzică, cred totuși că jazz-ul are în continuare un rol de seamă în a ne educa și rafina gusturile, spune Sașa-Liviu Stoianovici, de la Balkan Taksim
Pentru Jazz in the Park, Sașa-Liviu Stoianovici spune că a pregătit câteva bucăți de muzică țărănească inserate în țesătura electronică a concertului, interpretate doar la voce și cobză. Balkan Taksim au lansat albumul de debut, Disko Telegraf, anul acesta, la labelul Buda Music, și vor putea fi văzuți live pe 5 septembrie în Parcul Etnografic.
Cu ce așteptări veniți la Jazz in the park
Venim cu dorința de a cânta, entuziasmați de faptul că vom bucura publicul (sau îl vom pune măcar pe gânduri), cu ajutorul muzicii.
Cât de mult v-a impulsionat sau dezamorsat perioada pandemică
Perioada respectivă ne-a impulsionat să ne regândim relația cu noi înșine, cu cei apropiați, dar și relația cu arta. Iar dacă au fost minusuri, ele s-au manifestat probabil printr-o sensibilizare în ce privește comunicarea interumană.
Ce ați creat, ce v-a inspirat pandemia
N-aș spune că pandemia ne-a inspirat ceva, în mod direct. În timpul „alocat” de restricții, însă, am definitivat producția albumului nostru de debut, am realizat o serie de videoclipuri și materiale promoționale, ne-am mai făcut ordine în proiectele personale.
Revenirea la viața de festival
Poate că, după pandemie, am devenit ușor mai atenți față de consecințele acțiunilor noastre. Altfel, am dezvoltat diverse reacții la alteritate, oarecum nefericite.
Scena de jazz din România
Personal, am crescut urmărind dezvoltarea Festivalului de jazz de la Gărâna, un eveniment de foarte mare importanță, mai ales pentru Banat. Am mai avut plăcerea să urmăresc, în Timișoara, diverse concerte organizate prin eforturile unor persoane care iubeau și iubesc muzica de jazz. Fără să mă hazardez la a face vreo analiză a scenei de jazz, a publicului și a celor care promovează această muzică, cred totuși că jazz-ul are în continuare un rol de seamă în a ne educa și rafina gusturile – și o spun de pe poziția celui care ascultă cu plăcere atât John Zorn, Miles Davis sau Sun Ra, cît și muzicile lumii țărănești, aspre, așa cum pot fi ele.
Cele mai importante lansări și colaborări
Un album excepțional care a ajuns la mine este albumul lui Bokan Stanković – un colaborator constant al lui Bregovici – cu muzică țărănească din Serbia interpretată la cimpoi, ocarină și alte instrumente de suflat. Din zona „pop”, discul lui Iggy Pop (Free) a fost un experiment interesant, pe care l-am așteptat cu mare curiozitate.
Locul jazz-ului în muzica actuală
Ne bucură revenirea acestei forme de exprimare muzicală. Probabil că sub-genurile muzicii populare absorbite de jazz-ul actual aduc cu ele și o energie nouă, de unde revenirea.
Ce ați pregătit în mod special pentru Jazz in the park
Venind din zona electro-world-music, am pregătit noutăți din această sferă. Fără să mă opresc asupra utilizării thereminului, remarc prezența unor bucăți de muzică țărănească inserate în țesătura electronică a concertului, interpretate doar la voce și cobză.
Mixul de festival
Observăm o aducere laolaltă a mai multor discipline – muzica lângă cinema, literatură, sportul, chiar artă culinară; credem că, până acum, lucrurile au evoluat foarte bine.
Cel mai bun loc de ascultat jazz-ul
Credem că depinde foarte mult de tipul de jazz interpretat / ascultat. Astfel, spațiul potrivit poate fi o scenă de concert din sala Filarmonicii, dar și – clasic, un club subteran întunecat ori chiar, experimental, o peșteră.
