Biles este probabil cea mai mare din istorie.
Biles nu este ca majoritatea oamenilor.
Biles are un amestec de neegalat de pricepere, putere și îndrăzneală.
Biles și-a folosit influența pentru a vorbi împotriva nedreptăților.
Înainte de a începe Jocurile Olimpice, Simone Biles trebuia să “facă istorie”. Trebuia să câștige mai multe medalii decât oricine altcineva, pentru a deveni cea mai bună sportivă pe care lumea a cunoscut-o.
“Da-ți-i lui Simone toate medaliile!”, cerea USA Today, cu o săptămână înainte de Jocurile Olimpice.
“Simone Biles este deja cea mai bună gimnastă din lume” striga Time Magazine!
Titluri ca “Cine o poate învinge pe Simone Biles? Doar Simone Biles ”(Reuters) sau “Simone Biles și greutatea perfecțiunii”(NY Times) curgeau din cele mai renumite media din lume.
Doar că, de data asta, Simone Biles a “dezamăgit”. Nu a fost “perfectă”. Nu a câștigat toate acele medalii pe care o planetă întreagă le aștepta de la ea. A fost presiunea? A fost pentru că este umană? A fost pentru că a vrut să demonstreze că odată ce ești zeiță, eșecul se va transforma în realizare? Că oamenii te vor lăuda pentru slăbiciunile tale și vor atribui valoare faptului că, chiar dacă nu poți performa ca o mașină și obține “toate medaliile de aur”, lecțiile pe care le poți da altora sunt și mai puternice?
Asta am văzut în campania “Simone Biles - Definiția puterii”, realizată de Doner pentru energizantul Core Power după Jocurile Olimpice, pentru a o onora pe gimnastă. Ca persoană publică și ca sportivă care are atât de mult awareness, Simone Biles (și alții care se bucură de acest grad de vizibilitate) au privilegiul de a ajuta oamenii să înțeleagă și să accepte mai bine eșecurile lor.
“Forța reală nu este definită de nimeni altcineva”, spune, în videoclip, vocea din off. Întotdeauna mi s-a părut fascinant faptul că, atunci când te uiți la sport și devii fan, speri ca preferații tăi să câștige premiile, dar acorzi la fel de multă valoare eforturilor, atunci când realizările nu vin în forma așteptată.