Industria muzicală a avut un an greu, motiv cu atât mai important pentru cei care iubesc artiștii și publicul să facă ceva în acest sens. Desigur, sunt multe de discutat, de reevaluat și de refăcut, dar cel mai important este ca oamenii să se adune în jurul unei comunități. Evenimentul “Mastering the Music Business” există deja de șase ani, iar anul acesta pune laolaltă mintea artiștilor, managerilor, agentiilor de booking, agențiilor de PR muzical și celorlalți reprezentanți ai industriei - tour manageri, avocați, promoteri, reprezentați ai label-urilor majore și independente pentru a oferi soluții într-o perioadă atât de nesigură pentru industria muzicală. Despre asta, dar și despre diversitate și echitate în muzică, am vorbit cu Anca Lupeș, fondatoarea conferinței MMB.
"Noi încercăm permanent să aflăm de la artiști care sunt temele de interes pentru ei, astfel încât să reușim să facem un program atractiv și util la MMB. De exemplu, după experiența din pandemie, ne axăm mult pe online și digital – pentru că online-ul a fost unica sursă de venit în lockdown, dar și pe sănătatea mintală - pentru că anul care a trecut a lăsat o puternică amprentă în psihicul fiecăruia. Faptul că îi aducem împreună, artiști cu artiști, dar și artiști cu profesionști din alte țări, are un efect benefic pentru că pot împărtași idei și experiențe și mai ales pot începe noi proiecte și colaborări. Când afli despre experiențele altora, de cele mai multe ori îți vin idei despre cum să acționezi în situații similare".
Conferința Mastering the Music Business, care va avea loc la finalul lunii august, în club Expirat, este primul și cel mai mare eveniment profesional organizat în România pe teme de industrie muzicală. Evenimentul se adresează aÎn cele cinci ediții de până acum au participat peste 200 de speakeri din România, Europa și Statele Unite ale Americii. Conferința MMB a fost înființată în anul 2016 și este organizată de Asociația RAW Music.
Începuturile MMB
Dupa ce am terminat Masterul la Berklee College of Music, am început să văd lucrurile cu alți ochi. Printre altele, am realizat cât de important este networking-ul, pe lânga educația profesională. Așa că le-am combinat și a ieșit „Mastering The Music Business”. Prima ediție a avut loc în februarie 2016 și de atunci MMB s-a întâmplat în fiecare an. În 2020 a trebuit să anulăm ediția a 5-a cu o săptămână înainte de a începe, dar am reușit să facem o ediție 100% online, ca să ne păstrăm continuitatea. Anul ăsta ne pregătim pentru cea de-a șasea ediție.
Scenele muzicale din România
În primul rand, mă bucură faptul că există atâtea scene muzicale în acest moment, în România. Cu 10-15 ani în urmă erau doar două: mainstream (muzica de la radio) și restul lumii. Acum a ramas predominantă scena mainstream, dar există și cresc scenele de alternativ, electro, jazz, blues, hip-hop, metal, folk, world music și așa mai departe. Faptul că aceste stiluri muzicale au început să devină din ce în ce mai relevante a fost determinat de apariția de posturi de radio noi (offline/online) sau festivaluri și acum se „cresc” unele pe altele. Diversitatea de stiluri muzicale este importantă și este susținută prin diverse mecanisme, atât publice cât și private, la nivel global.
Ca principală specificitate, aș menționa faptul că publicul mainstream-ului se manifestă major în zona de „free of charge” – concerte fără bilete, platforme de streaming cu acces gratuit, în timp ce toate celelalte stiluri monetizează masiv de la fani – au concerte sau participă la festivaluri pe bilete, vând merchandising din ce în ce mai bine, sunt sprijiniți în campaniile de crowdfunding etc. Sigur, exista și artisti din mainstream care monetizează de la fani, așa cum există și artiști din celelate stiluri care au și public iubitor de gratuități. Dar în mare parte, situația stă așa cum am descris-o.
Comunitatea artistică
Asta este poate cel mai mare „defect “ al artiștilor din muzica românească. Ei nu au reușit, în ultimii 30 de ani, să-și creeze o comunitate și să se organizeze în așa fel încât să-și poată apăra mai bine interesele. Iată ce s-a întâmplat în pandemie: au fost duși cu vorba de la unii la alții și au primit foarte putin sprijin. Foarte puțini bani au venit către artiștii din muzică. Și nu e numai asta, sunt foarte multe alte situații în care artiștii nu au sprijin și reprezentare – în relația cu autoritățile fiscale, în relația cu societățile de gestiune colectivă șamd.
Cred că principalul obstacol este reprezentat de faptul că foarte puțini au o înțelegere aprofundată a mecanismelor industriei muzicale și a celor adiacente (de fiscalitate, legislație etc). Ca atare, nu pot lua decizii educate, corecte. Sunt ușor de dus cu vorba, pleacă „după fentă”, cum se spune mai nou. Mulți încă nu înțeleg importanța unui avocat bun, specializat pe domeniu, a unui contabil bun, în general a unor oameni pricepuți și școliți, fiecare în domeniul său, pe care să-I aiba în echipă permanent sau măcar atunci când este necesar. Toate astea vin din lipsa educației profesionale.
Apoi, evident, intervin orgolii, afinități personale etc. Cred că dacă pandemia asta nu a reușit să-i convinga cât de mare nevoie au de o structură care să-i reprezinte, atunci nimic n-o va face. După cum spunea cineva, sunt două cuvinte în „music business “ – muzica este cea mai importantă, dar daca nu înțelegi business-ul în mod corect, ai pus-o! Străzile sunt pline de muzicieni talentați care cântă cu pălăria în față!
Competiția constantă pentru finanțări limitate
Toate finanțările sunt limitate, asta nu e ceva nou și nu se întâmplă numai la noi. În general, bugetul global pe care oamenii îl dedică cheltuielilor culturale este limitat și artiștii sunt permanent în competiție pentru a atrage cât mai mult din acel buget. De aceea, înca o dată spun, educația profesională în domeniu face diferența. Atât în cazul celor care sunt încă în faza DIY, cât și în al celor care au reușit să se înconjoare de o echipa de profesioniști. Pentru că, chiar și atunci când nu artistul este cel care face demersurile pentru atragerea respectivelor finanțări (și nu ar trebui în general să fie treaba lui să o facă), el trebuie să înțeleagă cum se face acest lucru și care este rolul pe care el trebuie sa-l joace, astfel încât sorții de izbandă să fie mai mari. Pentru că artiștii care nu înțeleg ajung să fie a cincea roată la căruță și, în cele mai multe cazuri, cea care este orientată total diferit față de celelalte patru. :)
Rolul femeilor în industria muzicală
Femeile joacă un rol foarte important în industria muzicală – indiferent dacă sunt muziciene sau nu. Ca urmare a faptului că organizăm MMB, am fost implicați într-un proiect internațional finanțat de Uniunea Europeana, care este adresat tinerelor profesioniste din industria muzicală. Asta pentru că studiile spun că, deși sunt multe femei care lucrează în industria muzicală, un procent mic dintre acestea are acces la poziții de conducere. Așa că, prin MEWEM („Mentorship Program for Women Entrepreneurs in Music Industry”), 10 femei de success din industrie fac mentorat pentru 10 tinere din Romania și încearcă să le sprijine să afle mai multe și să fie mai pregatite pentru a avansa mai rapid în carieră.
Sondarea preocupărilor artiștilor
Noi încercăm permanent să aflăm de la artiști care sunt temele de interes pentru ei, astfel încât să reușim să facem un program atractiv și util la MMB. De exemplu, dupa experiența din pandemie, ne axăm mult pe online și digital – pentru că online-ul a fost unica sursă de venit în lockdown, dar și pe sănătatea mintală - pentru că anul care a trecut a lăsat o puternică amprentă în psihicul fiecăruia. Faptul că îi aducem împreună, artiști cu artiști, dar și artiști cu profesionști din alte țări, are un efect benefic pentru că pot împărtași idei și experiențe și mai ales pot începe noi proiecte și colaborări.
Când afli despre experiențele altora, de cele mai multe ori îți vin idei despre cum să acționezi în situații similare. În plus, toate discuțiile sunt interactive, astfel încât oamenii din sală pot pune întrebări speakerilor. Așa pot primi sfaturi sau soluții pentru probleme cu care se confuntă la momentul respectiv. Prima zi e dedicată workshop-urilor, acolo chiar se învață lucruri, aplicat. În plus, punem mare accent pe partea de networking, în care participanții se cunosc între ei și cu speakerii. Le organizăm „speed meetings” sau pot sta la o cafea în pauzele dintre paneluri/ workshop-uri, iar serile le petrec tot împreună la MMB Showcase festival.
Locațiile și evenimentele
Infrastructura de cluburi de live din România este extrem de subdezvoltată față de alte țări. Sunt foarte puține cluburi de live serioase, dotate cu echipamente de sunet și lumini profesionale, competitive, amenajate cu toate spațiile necesare (backstage etc) pentru artiști și care să aibă o capacitate care să facă concertele sustenabile din punct de vedere financiar. Puține locuri de cântat înseamnă că puțini artiști au ocazia să aibă concerte și că atare dezvoltarea scenei muzicale este limitată. Într-adevar, ăsta e un punct slab și în ce priveste turismul cultural, care se bazează și pe evenimentele care au loc în astfel de locații. Noi am ales clubul Expirat ca locație pentru MMB Showcase festival pentru că este unul dintre aceste cluburi și pentru că genul de public care vine în Expirat este deschis la descoperirea de nume noi, așa cum avem noi în lineup-ul festivalului. Este important de spus că toți participanții la conferință au acces liber la festival.
O conferință este un eveniment extrem de nișat, nu este pentru publicul larg. La o conferință nu vin oameni care sunt curioși să vada „ce-o mai fi prin showbiz”, ci vin oameni care lucrează efectiv în industrie, care înțeleg despre ce vorbim și care sunt interesați de subiectele abordate și doresc să îi cunoască pe speakeri și pe ceilalți participanți. Dar, evident că nici pe aceștia nu-i ținem ore în șir lipiți de scaun, există pauze, iar seara networking-ul continuă la MMB Showcase festival, în club Expirat. Acolo îmbinăm utilul cu plăcutul, pentru că oamenii pot continua să se cunoască, să discute, văd artiști noi cu care pot lega colaborari și se și relaxează
