Dragoș Statie, pe numele lui de artist Wolf’s Art, tatuează la Timișoara. Facultatea de Jurnalism l-a dus pe meleaguri bănățene, unde s-a și angajat la Adevărul de Seară. Căuta povești pentru rubrica ”oameni speciali”, așa a ajuns să documenteze viața și munca unui artist tatuator. A scris despre el, și-a făcut curaj apoi și i-a arătat desenele sale cerându-i o părere. A primit una care l-a motivat să înceapă să studieze tehnica tatuajului și iată că sunt deja 12 ani de când face meseria de tatuator.
Desenează pe piele doar lucrări originale și refuză să tatueze ceva ce nu înțelege complet, de exemplu tatuaje tribale sau maori care reprezintă două mari culturi. Stilul sau preferat este realismul abstract în nuanțe de gri si negru.
"Oamenii încep să-și aleagă tatuatorul după stilul lui caracteristic. Oamenii încep să perceapă tatuajele precum ar percepe pictura sau specializarea unui medic și că fiecare avem o ”specializare”, o latură la care ne pricepem mai bine și care scoate din noi artistul potrivit".
Vorbim cu Dragoș Statie despre tatuaje, aflăm părerea lui despre piața din România și o poveste despre cum și-a depășit un tată prejudecățile referitoare la tatuaje.
Cum ai descoperit tatuajele
Tatuajele le-am descoperit, cu adevarat, foarte târziu. Terminam facultatea de Jurnalism și lucram pentru Ziarul Adevărul, mai exact: Adevărul de Seară. În acest ziar la ultima pagină era rubrica ”oamenilor speciali” și fiind în căutare de astfel de persoane, am ajuns să aflu de un tatuator. Automat am devenit interesat de el pentru articol, însă în paralel am realizat că poate fi omul care să îmi deschidă drumul spre un fel de exprimare artistică la care nu mă gândisem până atunci.
Din povestea ta
Mă numesc Statie Dragoș, vin din Rm. Vâlcea și locuiesc in Timișoara si am terminat liceul cu specializarea în fizică-chimie. Sau stai! Asta nu merge bine cu ”filmul” tatuajelor. Atunci pot spune: am doi ani de studii la Facultatea de Arhitectură din București, un semestru la Facultatea de Filosofie din București și mi-am dorit să scriu cărți? Nici asta nu cred că pregătește drumul meu spre tatuaje, cel puțin teoretic. Practic arta plastică m-a îndrumat spre arhitectură, setea de cărți m-a indrumat spre Filosofie și desenând prin parcuri am vrut să ajung la Facultatea de Arte la pictură, dar și setea de dreptate m-a făcut să iubesc jurnalismul.
Așa că am ajuns la Jurnalism in Timișoara, printr-un val de conjuncturi mult mai complicate care ar necesita mult mai mult spațiu de povestit. Prin urmare, Jurnalism - Ziarul Adevarul - articol despre tatuator - tatuaje - artă pe piele - artă plastică - faci artă și nu mori de foame. S-a aprins beculeț. Așa că la interviul pentru articol mi-am dus și unul din caietele cu desene pentru a primi o părere sinceră despre ceea ce fac și despre șansele mele de reușită dacă aș începe să practic aceast gen de artă.
Răspunsul a fost unul pozitiv și am fost incurajat și ajutat cu cateva sfaturi să mă apuc să studiez tehnica de lucru. Colaborarea a fost scurtă, insă a fost startul de care am avut nevoie. La scurt timp am cunoscut un alt tatuator, Adi. În timp ce acesta tatua clienți, eu la masa de lângă studiam tehnica de lucru pe materiale care imitau pielea.
Primele tatuaje
Timpul de studiu a durat aproximativ o lună și jumătate și a culminat cu prima încercare de tatuaj, un fluture. Fiind pe o persoană complet necunoscută nu am putut duce la final proiectul pentru ca emoțiile au fost incredibile. Acel sentiment de responsabilitate m-a copleșit fantastic încât nu-mi puteam opri mâna din tremurat. În cele din urmă, o bună prietenă din copilarie a fost de acord să îmi fie prim client oficial sub supravegherea lui Adi. Am dus proiectul aproape de final, fiind o floare pe spate, însă datorită timpului de lucru foarte mare a trebuit sa finlizeze Adi pentru ca deja devenea dureros pntru fată. Faptul ca totul era complet nou a făcut ca foarte mult timp să lucrez extrem de încet, fiind tot timpul conștient de responsabilitatea pe care o am față de omul si pielea pe care o am in fața mea.
Cele mai complicate lucrări
După 12 ani de lucru este greu să poți avea un top al tatuajelor complicate. Am un talent deosebit în a-mi încurca existența de fiecare data, complicând voluntar proiectele, evident din dorința de a face de fiecare dată ceva deosebit. Însă, oricât de dificili pot fi oamenii, am realizat că cel mai dificil este să îți tatuezi persoanele apropiate. Și ca să ofer totuși și un exemplu de tatuaj complicat, imi amintesc acum de un client care avea pe mână tatuate niște linii groase, făcute de cineva care ”tatua”, chiar și de soția lui și chiar și de el. Trebuia sa fie ceva stil asiatic, însă tot ce se vedea erau multe linii foarte groase fără sens. Am stat si am desenat pe mana lui cu marker special timp de jumatate de zi, ca să pot să transform ceea ce are in ceva cu un sens artistic. Apoi au urmat foarte multe ore de tatuat pentru a-i putea da o nouă imagine mâinii.
Stilul tău
Stilul meu este destul de vast, pot lucra de la tatuaje artistice duse la absurd, până la realismul fotografic și pot spune ca îmi face plăcere să le lucrez pe oricare din ele. Însă stilul meu preferat este realismul abstract folosind nuanțe de gri si negru.
Ce refuzi să tatuezi
Refuz să fac tatuaje tribale sau maori pentru că reprezintă stiluri care integrează o întreagă cultură. Nu aș putea și nu mi se pare corect să tatuez ceva ce nu pot înțelege. Și mai refuz să copiez modele de tatuaje deja existente. Este adevărat că exista pe net multe designuri super folosite de mulți tatuatori și la rândul meu le-am folosit, insă tot timpul voi căuta imaginea originală astfel incât să pot produce varianta mea artistică a acelui model. Poate că în 12 ani am mai făcut și mici excepții pentru anumite persoane foarte convingătoare, însă conștiința m-a mustrat și cu siguranță evit așa ceva și chiar am pierdut proiecte din acest motiv.
Tu câte tatuaje ai
Când ai ambele gambe tatuate, o mână aproape full, cealaltă mână plină cu diferite tatuaje mai mici, câteva mici pe pulpe si unul pe piept, e greu să numeri câte sunt de fapt. Majoritatea sunt făcute de colegul meu de salon, Preutescu Bogdan pe care îl apreciez atât ca artist cât și ca grijă pentru igienă. Nu aș putea să mă tatuez la cineva înainte să văd cât de igienic lucrează. Detalii pe care doar eu le pot observa direct pentru că există în timpul lucrului gesturi mici care pot pierde sterilitatea spațiului de lucru sau a mănușilor. Primul tatuaj pe mine a fost făcut în ziua în care mi-am primit atestatul de tatuator.
Trendurile de acum
Nu pot spune că există trenduri în tatuaje, cel puțin nu la noi în salon, unde ne-am făcut o clientelă ceva mai educată în această artă. Având în vedere că lucrăm cu proiecte care vin din dorințele interioare ale clienților, principalele cerințe sunt cele cu tematică despre familie, religie sau, pur și simplu, un design care să înfrumusețeze corpul sau să ascundă anumite cicatrici. Și evident, sunt foarte mulți care doresc să își acopere tatuajele greșit făcute, tatuaje ”cover”.
Piața din România
Piața tatuajelor evoluează prin faptul că oamenii înțeleg tot mai mult că tatuajele sunt o artă și că absolut orice este posibil de realizat, că a avea un tatuaj nu este ceva negativ, atenția și ”judecata” îndreptându-se acum spre ce fel de tatuaj ai sau spre arta cărui artist o porți pe piele. Oamenii tot timpul vor judeca, însă de data asta, judecata lor acceptă tatuajele și încep să înțeleagă aspectul artistic. Un alt aspect important observat ar fi faptul că oamenii încep să-și aleagă tatuatorul după stilul lui caracteristic. Oamenii încep să perceapă tatuajele precum ar percepe pictura sau specializarea unui medic și că fiecare avem o ”specializare”, o latură la care ne pricepem mai bine și care scoate din noi artistul potrivit.
Prejudecățile
Atitudinea este tot mai receptiva față de persoanele tatuate, generațiile mai bătrâne fiind incă ceva mai conservatoare. Totuși, chiar și din această categorie au fost surprize, având clienți cu membrii ai familiei complet împotriva tatuajelor și, care văzând rezultatul, au fost atât de uimiți încât au ajuns chiar și ei la rândul lor să se tatuaze.
Povești din practică
Am un exemplu absolut fantastic care îmi umple sufletul de fiecare dată când mă gândesc. Un tată și-a adus fiul de 17 ani la salon si a spus ceva de genul: ”eu sunt împotriva tatuajelor, nu imi plac, însă fiul meu își dorește foarte mult să se tatueze așa că l-am adus la tine pentru a fi liniștit că se tatuează într-un loc sigur”. Acel ”un tatuaj” pe fiul lui a ajuns să fie mai multe tatuaje și cu fericire pot spune că după câțiva ani tatăl lui a decis că dorește să imi poarte lucrările pentru că apreciază foarte mult aspectul artistic. Și de atunci cei doi au început să își ”fure” programările unul altuia sau chiar și proiectele. Pentru mine ca artist este ceva imposibil de exprimat în cuvinte cât de mult înseamna așa ceva, iar pentru ei ca familie sunt sigur că i-a apropiat enorm.
Cum te promovezi
Promovarea la mine este destul de relaxată pentru că mă bazez foarte mult pe ceea ce povestesc oamenii, majoritatea clienților mei fiind din Timisoara. Însă pentru cine dorește să îmi vadă lucrările, ele pot fi văzute pe Instagram sau pagina de Facebook, pe conturile cu numele de ”Karma.Cleaner”, acesta fiind numele salonului meu virtual. Semnătura mea conține inițialele ”W” și ”A”, acestea reprezentând ”Wolf’s Art”, numele meu de artist.