[Profesori altfel] Mihaela Păun: Educatorii trebuie să se adapteze pentru a forma cetățeni, angajați, care să se integreze în orice comunitate

A fi profesor este o călătorie de adaptare și învățare pe tot parcursul vieții pentru a ține pasul cu vremurile. Societatea se schimbă cu repeziciune, apar și dispar meserii, nevoile studenților s-au modificat considerabil în ultimii ani. Își doresc să învețe de la cei mai buni profesori, cu mințile deschise, caută dascăli care să le ofere cunoștințe cu aplicabilitate în profesiile actuale și care să le fie nu doar educatori, ci și mentori.

Așa vorbește, din experiență, profesoara Mihaela Păun, care mai spune că studenții noilor generații vor să fie motivați, ghidați, încurajați și, poate uneori, chiar sfătuiți părintește. Sunt multe haine pe care le îmbracă un profesor universitar în zilele noastre atunci când intră în sala de curs, mai nou și virtuală.

"Călătoria mea în educație a început de când eram elevă în clasele gimnaziale, când doamna dirigintă, profesoară de limba engleză, mă încuraja să verific temele colegilor alături de dânsa, și a continuat în liceu, când explicam câtorva colegi temele de la matematică".

Continuăm seria cu profesori altfel alături de Mihaela Păun, lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării București. Mihaela este din Câmpina, a început să predea de la 25 de ani ca asistent universitar și chiar din prima zi la catedră a știut că acolo este locul ei. De 16 ani face parte din echipa FJSC.

Despre tine

Sunt născută în Câmpina, pasionată de artă, muzică, plimbări în circuit în munți, îmi place să citesc și să dansez. Am parcurs aproape toate formele de învățământ obligatorii, opționale și facultative, până în acest moment. Spun asta deoarece am fost la creșă, la cămin (în Câmpina), apoi la grădiniță (la bunici, în Potigrafu și în Balta Doamnei). Am absolvit profilul matematică-fizică la Liceul Teoretic “Nicolae Grigorescu” din Câmpina.

După patru ani la profilul real, am decis să dau examen la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Nu am trecut proba de creativitate și expresivitate, dar am revenit în următorul an și am devenit studentă. Sunt licențiată în jurnalism, în profilul științele comunicării. Am absolvit programul masteral cu specializarea “Managementul instituțiilor mass-media” și programul doctoral în domeniul științe ale comunicării, la prima Școală Doctorală în Științele Comunicării înființată în România, cea a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării.

Începuturile în educație

Călătoria mea în educație a început de când eram elevă în clasele gimnaziale, când doamna dirigintă, profesoară de limba engleză, mă încuraja să verific temele colegilor alături de dânsa, și a continuat în liceu, când explicam câtorva colegi temele de la matematică. Meritul este și al părinților mei, care mi-au fost alături pe fiecare drum pe care l-am ales, oferindu-mi libertatea alegerilor, sprijin și înțelegere.

În urma admiterii la programul doctoral al Facultății de Sociologie în colaborare cu Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, am început și parcursul universitar de cadru didactic, în calitate de asistentă. Să predau la vârsta de 25 de ani unor studenți inteligenți, dornici să afle și tainele jurnalismului, ale științelor comunicării, a fost o onoare, o plăcere, o responsabilitate, dar mai ales o experiență extraordinară. Așadar, fac parte din echipa Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării din anul 2005.

De ce profesor și nu altceva

Am ales acest drum deoarece îmi place să învăț și să ofer celorlalți din experiențele mele profesionale de peste 15 ani, iar o carieră în învățământul superior înseamnă pregătire, cursuri, studii, cercetare, colaborare, cooperare, dezvoltare, învățare. Este un proiect de învățare și adaptare pe tot parcursul vieții. Cariera mea în educație a început și grație unor profesori – mentori care au fost, și sunt, alături de mine în această călătorie, care au știut cum să îmi ghideze curiozitatea și, cel mai important, m-au inspirat. Nu îi nominalizez pentru că sunt foarte mulți, dar fiecare știe ce rol are în viața mea.

Prima zi la catedră

Prima zi la catedră a fost momentul în care am simțit că sunt în locul potrivit, că pot oferi din ceea ce am învățat și din experiențele mele profesionale, și în care am remarcat curiozitate, inteligență, entuziasm, zâmbete, dorințe arzătoare de a afla ce înseamnă mass-media, relațiile publice, colectare de informații, rolul presei.

Învățământul românesc atunci

Experiența mea la catedră înseamnă peste 14 ani în Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării și câteva cursuri pentru liceeni. Comparând 2005 cu prezentul, este evident că sunt mai multe oportunități în prezent, competențele s-au diversificat, iar cursurile sunt și interactive, adaptate cerințelor pieței muncii, oferindu-le tinerilor concepte și exemple utile pentru specializarea aleasă.

Învățăturile primilor ani

Primii ani în învățământ au însemnat curiozitate, emoții, învățarea strategiilor de predare și adaptare la sistemul de educație, pentru că am aflat ce înseamnă fișa unei discipline, plan de învățământ, materii opționale sau materii facultative, sisteme de credite. Anul 2005 este și cel în care în România a fost implementat sistemul Bologna, iar eu am făcut parte din echipa care a coordonat și implementat strategia națională de comunicare despre acest sistem la nivel ministerial.

Practicând în învățământul superior, am învățat că a fi profesor înseamnă dăruire, motivare, performanțe, prețuire, învățare și adaptare, disciplină, perseverență, comunicare, să fii chiar și părinte, câteodată.

Despre facultatea unde predai

În prezent sunt lector la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, locul unde creativitatea se îmbină cu strategia și unde tinerii află tainele jurnalismului, relațiilor publice și ale publicității de la profesioniști. Am ales FJSC pentru că este facultatea unde am studiat despre științele comunicării, unde am întâlnit profesori și experți dedicați și profesioniști, mentori de excepție.

Tinerii aleg FJSC pentru că își doresc să profeseze în jurnalism, în publicitate și în relații publice, pentru că este prima facultate cu acest profil din România și cu prima Școală Doctorală în Științele Comunicării.

Noile generații și abordările tradiționale

Studenții care aleg FJSC sunt inteligenți, curioși și creativi, caută și modele pe care să le urmeze, vor transparență și să lucreze în echipe, le place să descopere științele comunicării. Sunt surprinsă plăcut când mă întreabă de unde pot afla mai multe detalii despre anumite concepte și situații, când corelează noțiunile învățate, sau unde pot practica ceea ce învață și despre voluntariat.

Nu sunt adepta "Faceți așa pentru ca așa vă zic eu", cred că nu funcționează, pe termen lung, dar fără disciplină, perseverență, management al timpului făcute cu atenție și adaptare la audiență, nu se pot atinge obiectivele educaționale. Ei caută profesori care să le transfere cunoștințe cu aplicabilitate în profesii, care să-i încurajeze și motiveze, devenindu-le chiar colegi în diverse proiecte. Stimularea lor înseamnă și auto-stimulare pentru că a învăța presupune și multe ore de citit, studiat, analizat și corelat, curiozitate.

Relația profesori-studenți

Cred că relația dintre student și profesor înseamnă etică, disciplină, colaborare, cooperare, corectitudine, transparență, respect reciproc, curiozitate, disponibilitate pentru învățare, empatie, diplomație. Obiectivele relației dintre profesori, materii și studenți fără dorința de a învăța cât mai multe despre materii, fără disponibilitatea studentului pentru învățare și fără abilitățile profesorului de captare a atenției, de stârnire și menținere a curiozității pe tot parcursul semestrului/anului, nu pot fi îndeplinite.

Stilul tău de predare

Răspund menționând ceea ce studenții mi-au spus pe parcursul anilor: pasiune, profesionalism, empatie, corectitudine. În privința metodelor de predare, sunt încântată că am descoperit noi instrumente, cum au fost cele pe care le-am folosit în perioada stării de urgență din pandemie și ulterior. Ritualul pentru pregătirea orelor de seminar și de curs înseamnă pentru mine documentare, alegerea strategiilor potrivite grupei, sau anului, și materiei pe care o predau. Tot pentru pregătirea cursurilor particip la cursuri și la evenimente, colaborez cu diverși experți din profesie, planific fiecare activitate, învăț și despre strategii potrivite pentru predatul în online. Fiecare curs sau seminar presupune aproximativ 4 ore de pregătire.

Super-puterea ta

Studenții mei mi-au spus că pot discuta deschis cu mine, că le înțeleg problemele și dilemele, mă apreciază pentru că sunt corectă. Cred că teoria fără practică și practica fără teorie nu se poate, ar fi precum un eveniment fără planificare sau o campanie fără strategie de comunicare, iar studenții au nevoie de amândouă.

O privire asupra școlii românești

Școala românească presupune adaptare, provocări, performanțe, responsabilitate, colaborare, cooperare, interacțiuni, entuziasm, implicare și plăcere în relația cu oamenii. Din păcate regăsim și probleme deosebite, cu impact negativ, dar există oportunități prin care acestea pot fi rezolvate.

Metehnele

Învățământul superior înseamnă cercetare și predare, iar un profesor poate avea și rol de părinte, consilier, cercetător, mediator sau mentor. Învățământ înseamnă colaborare și cooperare prin comunicare, adaptare la situații de tipul pandemiei, curiozitate, disciplină, etică și respect.

Cum ar putea fi reformat învățământul românesc

Învățământul românesc a trecut și trece prin numeroase reforme. Cred că cele mai importante aspecte, valabile pentru toți cei implicați în învățământ, implică responsabilitate, responsabilizare, etică și moralitate pentru a îndeplini obiectivele educaționale, pentru că învățământ nu înseamnă numai transfer de cunoștințe, ci înglobează instruire, educare, gândire critică, curiozitate, experiențe, practică.

Din pandemie

Ne-am adaptat destul de rapid, atât noi, profesorii, cât și studenții, însă ne lipsesc interacțiunile față în față, în special în cazul materiilor unde acestea fac parte din evaluare. Predarea și evaluarea față în față au un rol important în procesul de învățare, iar prezența acestora contribuie la revenirea la o situație normală în toate sferele vieții personale și profesionale.

Posibile scenarii mai departe

Cred că ne îndreptăm spre un model hibrid de predare, față în față și virtual, pentru că acesta poate contribui la facilitarea procesului de învățare, la colaborare și cooperare, la îmbunătățirea performanțelor din învățământ atât pentru profesori, cât și pentru elevi și studenți.

Viitorii studenți

Fiecare generație caută modele, profesioniști de la care să învețe și care știu cum să se adapteze tendințelor. Vor aprecia și dacă un educator știe să îi asculte, să îi înțeleagă, să îi consilieze, pentru că fiecare are propriul stil. Educatorii trebuie să fie atenți la abilități, cunoștințe și atitudini, la modul în care predau, la tendințele pieței muncii atât din România, cât și de la nivel mondial, pentru că pregătesc generații care au posibilitatea să lucreze în echipe multinaționale. Educatorii trebuie să se adapteze pentru a forma cetățeni, angajați, care să se integreze în orice comunitate. Pentru că o societate funcționează numai prin interdependențele între oameni, educatorii trebuie să pună accent pe dezvoltarea abilităților și competențelor.