![[Veterani in publicitate] Laura Iane: Long copy-ul și craftul au fost înlocuite de OMG! și content care expiră în 3 secunde. Producțiile TV de 3 zile au fost înlocuite de live-uri pe Facebook](https://media.iqads.ro/2021/07/laura-iane-cover-850.jpg)
Deși voia să zică Nu, Laura Iane a spus Da. Avea 20 de ani, era la Universitatea de Arte Decorative și Design și se gândea să mai petreacă puțin o vară și încă o vară, în loc să intre în publicitate. În schimb, a acceptat postul de intern grafic la Saatchi. Și apoi a urmat un part-time până a terminat facultatea, câțiva ani de Art Director, un pic de middle management, iar în prezent e Creative Director pastel. S-au schimbat multe de când lucrează în acest domeniu: de la hârtia care a fost înlocuită cu pixeli și vedetele de la Hollywood cu micro-influnceri, la OMG! și content de unică folosință.
Să nu mă înțelegeți greșit. Nu zic că e bine sau rău. E pur si simplu un alt mindset. Avem alte tool-uri. Alte tehnici. Dar cam aceleași nevoi, spune Laura.
Despre toate aceste transformări, primele ei campanii, cum s-a schimbat perspectiva și ce a rămas la fel în publicitate, povestim cu Laura după cum urmează:
Începutul
Am intrat în publicitate în timp ce îi povesteam prietenului meu cel mai bun, cu vehemența specifică, cum eu nu vreau să intru în publicitate. Că eu vreau să mai petrec hai-hui încă o vară. Și, poate, după. Văd eu. Aveam 20 de ani (!) și în timp ce pofteam la o vară liberă și nebună, îmi sună telefonul. Profesorul meu de la Universitatea de Arte Decorative și Design îmi povestește că cei de la Saatchi caută intern pe grafic design. Ei bine, am zis „da”. Cu toate că eu gândeam „nu”. Curiosity killed the cat.
Legat de industrie - îmi aduc aminte foarte clar că zona de craft avea mai mult timp. Mai mult focus. Nu era atât de mult Shutter. Apelam la mult mai multe tehnici ca să ajungem la un art direction bun, special. Neașteptat. Îmi este foarte dor de asta.
Și ce nu o să uit poate chiar niciodată - o filmare întinsă peste 4 zile și aproape 4 nopți care mi-a adus un zbor cu elicopterul de la Constanța la București.
Laura Iane, 2006
Parcursul în industrie
2 săptămâni de internship (parcă). Un pic de part-time ca să termin facultatea. Ani de art direction. Un pic de middle management – Group creative Director. Și gata. Director de Creație. La început în tadem, ulterior singură, la pastel. In a blink of an eye. Am avut norocul și bucuria să lucrez cu oameni care au fost generoși cu skill-urile lor.
O campanie de atunci și de acum
Nu cred că o să uit niciodată – primul meu spot pentru TV. La Zapp. Regizat de Mungiu. Interzis de CNA după o săptămână. Acum, ca Director de Creație, proiectele mele sunt oamenii, echipele de creație – cum evoluează, cum se dezvoltă.
Cum s-a schimbat perspectiva
E destul de diferit să lucrezi ca art director vs. Director de Creatie.
La început mă motiva competiția. Voiam să fac cel mai bine. Să îmi văd work-ul peste tot.
Acum mă ambiționez să pun umărul la dezvoltarea unei agenții din punct de vedere al business-ului. E foarte diferit.
Ce lucruri au dispărut
Long copy-ul și craftul au fost înlocuite de OMG! și content care expiră în 3 secunde.
Hârtia a fost înlocuită de pixel. Aproape complet.
Producțiile TV de 3 zile au fost înlocuite de live-uri pe Facebook.
Vedeta de la Hollywood de micro influenceri– de girl/guy/he/she/they next door.
Măsurătorile făcute după 3 luni de campanie s-au dat la o parte pentru feedback-ul de la oameni - real time.
Să nu mă înțelegeți greșit. Nu zic că e bine sau rău. E pur si simplu un alt mindset.
Avem alte tool-uri. Alte tehnici. Dar cam aceleași nevoi.
Unde s-a dus simțul umorului
Ha. Aproape că am picat în capcana asta. Umorul. Acest limbaj universal. Doar că nu prea.
Eu consider că simțul meu al umorului e destul de nepopular drept urmare am să zic: degustibus. Dar nu-mi pare rău că Halatul și Dorel apar mai rar în peisaj.
O schimbare în bine și alta în rău
Mă bucur că suntem mai aproape de oameni.
Că îi vedem cum scriu, cum gândesc – la ce dau share.
Îmi pare rău că folosim content din băncile de imagini.
De la briefuri până la feedback
Mă tem că răspunsul la această întrebare e contaminat prea mult de “facem un Zoom?”, “nu merge link-ul”, “vezi că ești pe mute”, “hai pe Teams mai bine”, “se vede ecranul?”, “cum prezint eu asta online?”, “F@#%! ^*&%$# *&^%$% de pandemie”, și alte asemenea.
Ce îți plăcea la început în publicitate. Ce te enerva
Ce îmi plăcea la început îmi place și acum: diversitatea proiectelor. Nu cred că m-am plictisit un strop.
Ce mă enerva atunci e că mi se părea că eu nu știu nimic și toata lumea în jurul meu știe.
Ce mă enervează acum este că nu pot să contaminez lumea cu entuziasmul meu.
Ce ai descoperit nou despre industrie în ultimul an
Că se poate lua la trântă cu un virus.
Te-ai gândit să renunți?
Momentele în care m-am gândit să renunț au fost momente de epuizare maximă. Pentru că sunt „ușor” workoholică și pentru că e o industrie care funcționează cu o presiune de timp fantastică. Dar am înțeles că atunci când obosești e bine să te odihnești, nu să renunți. În același timp, am și foarte multe proiecte personale, destul de diverse. Drept urmare, îmi hrănesc bine nevoia de noutate, de schimbare. Ce pot spune este că dacă nu o să îmi mai facă plăcere o să renunț fără doar și poate.
Cum te-a schimbat munca în publicitate
Nu cred că m-a schimbat. Mai degrabă mi-a dat, dar mi-a și luat.
M-a vindecat de trac de vorbit în public.
M-a învățat să explic bine, bine tot ce fac și gândesc.
M-a învățat să mă mișc repede dar și bine.
M-a ajutat să înțeleg diversitatea în profunzime.
Mi-a amplificat lipsa de răbdare.
M-a ajutat să devin expertă la datul ochilor peste cap :)
Și câte și mai câte.
