[#DordeBunșiBine] Constantin Rudnitchi: Se spune că un antreprenor este condamnat să fie optimist. Este perfect adevărat. Dar, nu poate să nu sesizeze obstacolele care îi ies în cale

Deși pandemia e încă aici și știrile o țin mereu aproape, deși știm că suntem în această perioadă hibrid, în care mulți dintre noi suntem vaccinați și teama de îmbolnăvire a scăzut, dar nu a dispărut complet, vrem parcă să luăm forțat o pauză de la COVID și să plecăm în vacanță. Oamenii au reînceput să călătorească, să iasă în oraș, să se vadă cu prietenii, sperând la o revenire a vieții pe care o știau. Restartul nu e la fel de ușor însă și pentru cei din HORECA, domeniu care a suferit un șoc puternic anul trecut, după cum spune Constantin Rudnitchi, director executiv CLCC. 

Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) este o organizație cu peste 2.000 de companii din domenii diferite: de la energie, la comerț, de la industria tutunului la media. Și pentru că HORECA este la intersecția multor domenii, iar efectele din această industrie se propagă și în alte sectoare, susținerea lor este esențială. CLCC a susținut sectorul HORECA în demersurile pe care le-au inițiat. O astfel de inițiativă este și Dor de bun și bine. Campania HORA, semnată de Golin, vrea să redea încrederea antreprenorilor din HORECA de a merge mai departe în această perioadă ciudată și încurajează oamenii de a călători și de a merge iar în localurile lor preferate.

În ceea ce privește sectorul HORECA, este clar că măsurile de sprijin dedicate industriei au venit târziu, au fost confuze și au avut o susținere bugetară insuficientă. În opinia mea, au fost măsuri de sprijin care au funcționat bine, dar cele pentru sectorul HORECA nu au existat sau au fost derulate cu mare întârziere, spune Constantin Rudnitchi.

O serie de companii din CLCC au fost afectate de situația HORECA, din cauza reducerii livrărilor și implicit a cifrei de afaceri, spune Constantin Rudnitchi. În rândurile de mai jos, el vorbește despre situația HORECA, din perspectiva membrilor CLCC, cum e revenirea acestui sector și de ce e nevoie pentru a trece cu bine această perioadă hibrid.

În seria #DordeBunșiBine, susținută de Mastercard, vorbim cu oamenii din industria HORECA si auxiliare, despre cum au supraviețuit pandemiei și măsurile prin care își pregătesc revenirea la normalitate. Despre nevoile clienților, învățăturile crizei și o nouă eră care începe în 2021. Experiențele de neprețuit sunt parte din ADN-ul Mastercard. Un partener de tradiție al industriei HORECA, compania s-a alăturat HORA în crearea unui ecosistem necesar, pe care să se sprijine acest domeniu în revenirea la normalitate, la bun și bine.

Șocul pandemiei în HORECA

Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) este o organizație care adună împreună aproximativ 2.000 de companii din domenii diferite: de la energie, la comerț, de la industria tutunului la media. Într-adevăr, CLCC a susținut și va susține sectorul HORECA în demersurile pe care le-au inițiat, în campaniile pe care le-au derulat sau în dialogurile pe care le-au deschis.

Este limpede că pandemia a fost pentru sectorul HORECA o perioadă cu totul nemaiîntâlnită. Economia, în general, a fost într-o situație atipică, dar pentru industria ospitalității șocul a fost și mai puternic. Mă refer la faptul că sectorul de restaurante, cluburi și cafenele a fost închis prin decizia statului. Este un fapt esențial, de la care trebuie gândite măsurile de sprijin, dar și revenirea. Alte industrii au avut scăderi ale afacerilor din cauza situației de piață (consumatori mai puțini, schimbarea obiceiurilor de consum ș.a.), dar sectorul de alimentație publică și de petrecere a timpului liber a fost pur și simplu închis. Nu doar în România, este adevărat, dar acesta este doar un amănunt pentru comercianții din piața locală. Acum, așteptările de revenire ale industriei sunt mari, dar, trebuie să fiu realist și să spun că amenințarea și deci incertitudinea încă există.

Chirii & forța de muncă

Membrii CLCC sunt optimiști moderați. Se spune că un antreprenor este condamnat să fie optimist. Este perfect adevărat. Dar, nu poate fi inconștient și nu poate să nu sesizeze obstacolele care îi ies în cale. În acest sens, companii din CLCC au fost afectate de situația HORECA, din cauza reducerii livrărilor și implicit a cifrei de afaceri. În același timp, în ceea ce privește sectorul HORECA, este clar că măsurile de sprijin dedicate industriei au venit târziu, au fost confuze și au avut o susținere bugetară insuficientă. În opinia mea, au fost măsuri de sprijin care au funcționat bine, dar cele pentru sectorul HORECA nu au existat sau au fost derulate cu mare întârziere. Ceea ce este inadmisibil pentru un sector economic, încă o dată, blocat printr-o decizie a statului.

În ceea ce privește costurile cu chiriile, situația a fost complicată. Ambele părți aveau dreptatea lor. Chiriașii pentru că nu puteau să plătească pentru un spațiu pe care nu îl fructificau din punct de vedere economic, proprietarii, pentru că erau acoperiți de un contract și pentru că la rândul lor trebuiau să achite costurile unui împrumut bancar, în unele situații. Pe această temă, a fost tensiune la începutul crizei sanitare. Acum, semnalele pe care le avem de la membrii CLCC sunt că s-a găsit o cale de mijloc decentă atât pentru chiriași, cât și pentru proprietarii spațiilor comerciale. Faptul că în spațiul public nu apar cazuri de disensiuni majore ne arată că s-a găsit o cale de rezolvare amiabilă.

Tema forței de muncă este specială. Situația tinde să devină asemănătoare cu cea dinainte de pandemie, adică să ne întoarcem la un deficit de forță de muncă. Există, însă, și factori de compensare. Telemunca le-a arătat companiilor că există resurse suficiente de optimizare a costurilor legate de forța de muncă. Totodată, angajații își doresc să continue, parțial, lucrul de la domiciliu. Sunt aspecte care se vor regla în următoarea perioadă. Pe de ală parte, industria HORECA este într-o situație specială și destul de complicată. O parte din forța de muncă a părăsit domeniul în perioada pandemiei și este greu de crezut că va reveni. De aceea, sectorul HORECA se luptă să găsească soluții și pentru deficitul de forță de muncă. Desigur, am văzut câțiva mici roboți în unele locații, dar fenomenul pare abia la început în România. Este posibil să se accelereze sub presiunea lipsei de forță de muncă și a situației sanitare. 

Adaptarea 

Anul 2020 a fost hibrid. Au fost domenii care au avut scăderi catastrofale ale cifrei de afaceri, dar au fost și sectoare care au crescut, atât ca profitabilitate, cât și ca extindere a pieței. Mai mult decât cifrele, importante și ele, dacă tragem linie sub anul 2020 vom vedea companii care au reușit să își adapteze businessul la noile condiții, vom vedea o trecere spre online și vom descoperi o caracteristică a antreprenorilor, un anumit tip de încăpățânare pozitivă, care îi face să meargă mai departe.

Măsurile de susținere ale autorităților

Spre deosebire de părerile care spun că în România măsurile de sprijin pentru economie au fost mult diferite de alte state, eu aș remarca faptul că pilonii susținerii sunt foarte asemănători. Am avut garanții de stat, măsuri de sprijin, moratoriu privind plata ratelor bancare. Diferența este dată, însă, de operaționalizarea măsurilor. În România, fondurile au venit în unele situații cu întârziere, iar măsurile nu au fost „croite” pe măsura industriilor afectate. Dar, să fim realiști. Erau așteptări realiste să credem că, în România, intensitatea susținerii statului ar putea fi la fel ca în Germania, ca valoare nominală sau chiar ca procentaj din PIB? Evident, nu. În esență, gândirea măsurilor de sprijin a fost bună, realizarea mediocră, în multe situații.

Revenirea

Revenirea economiei cred că este marcată de experiența pandemiei. Unele probleme se rezolvă (creștere a vânzărilor), apar, însă, altele. Este problema muncii hibride, de la domiciliu și de la birou, este tema utilizării în continuare a canalelor online, este dificultatea revenirii la plata obligațiilor către stat și către bănci (dacă este cazul). Din unele puncte de vedere, în unele sectoare economice, businessul de azi nu mai seamănă cu cel de dinainte de pandemie. Esența este adaptarea. Iar în acest drum al schimbării antreprenorii nu se pot baza prea mult pe sprijinul statului. E limpede acum că sprijinul va veni prea târziu sau într-o formă incompletă.

Obiectivele CLCC în această perioadă

CLCC își păstrează obiectivul important, acela de a limita excesele administrației de a suprareglementa economia. De exemplu, susținem inițiative precum cea de introducere a sistemului de garanție-returnare a ambalajelor, dar membrii CLCC doresc ca inițiativa să fie realizată în mod realist și eficient. În general, suprareglementarea este o „piatră de moară” care poate atârna de gâtul companiilor într-un moment și așa complicat. Noile prevederi legale și noile măsuri care vor însoți Green Deal sunt și ele în atenția CLCC. Susținem Green Deal, dar vrem să înțelegem schimbările pe care le va aduce. CLCC are un excelent parteneriat cu sectorul HORECA, pe care dorește să îl dezvolte. De altfel, trebuie să spun că reprezentanții HORECA au arătat în această perioadă de pandemie o foarte bună reprezentare, au realizat un dialog eficient cu autoritățile și au dezvoltat o serie de programe de susținere a sectorului.       

Antreprenorii din HORECA sunt chemați în HORA. Pentru că e nevoie de crearea unui ecosistem solid ca domeniul acesta să își revină, de relații solide între actori economici din diferite ramuri de activitate și de parteneriate oneste, pentru o industrie mai sănătoasă.