Fotografiile fac parte din ceea ce suntem și fiecare dintre ele declanșează o poveste. Deși nu ne putem aminti fiecare moment al vieților noastre, fotografiile sunt un memento constant al lucrurilor care ni se întâmplă. La asta mă gândeam când am văzut pentru prima dată campania Hinge “Angel Wings”/“My Dudes”, de la Opinionated Australia. În acest caz, scopul aplicației depășește întâlnirile întâmplătoare și merge direct la miza reală a “modului în care obținem o iubită/ un iubit”. După care aplicația devine irelevantă.
Premisele sunt foarte optimiste: creați-vă cel mai bun și mai atrăgător profil, iar recompensa va veni mai repede și va fi mai satisfăcătoare ca niciodată. O aplicație instalată pentru a fi ștearsă. Dar ștergerea aplicației înseamnă că uităm și cine am fost și ce ne-am dorit când am instalat-o?
Am citit mărturii ale oamenilor care folosesc Hinge și alte aplicații de dating, spunând că investesc mult timp în validarea lor de către alții, dar, când asta se întâmplă fără eforturi mari, își pierd interesul. De-a lungul vieții, lucrăm la construirea unei imagini de sine coerente. Biografiile noastre sunt construite în cautarea coerenței, în timp ce traiectoriile vieților noastre ating un nivel de complexitate care nu poate urma o logică unidimensională și clar delimitată, și nu evită crizele și contradicțiile. Construim atât de mult pe o “imagine”, dar suntem invitați să o ștergem, odată ce obiectivul nostru este atins. Ce am înțeles eu din campania Hinge e că relația pe care o avem cu imaginile și aplicațiile schimbă relația pe care o avem cu noi înșine. Suntem, cu siguranță, mai precauți cu estetica decât cu ceea ce înseamnă imaginea pentru noi, chiar dacă ea servește unui scop atât de important, și anume acela de a întâlni pe cineva special care ne face să dorim să apăsăm pe butonul de ștergere.
