Clienții apelează la Eugen Erhan când au de vândut un produs inovator sau o nouă tehnologie și au nevoie să își împacheteze ideile în imagini atrăgătoare vizual pentru potențialii cumpărători. De când nu am mai stat la povești cu el, Eugen a ajuns la 10 ani de freelancing în design grafic și a renunțat să predea la Unarte.
Acum, își împarte timpul între comunicare, scris, desenat comics și, din când în când, ilustrații pentru inițiative civice. De rutină nu se plânge, fiindcă proiectele sale sunt tot mai variate, iar printre cele foarte vizibile online se numără și afișul celui mai premiat film românesc al vremurilor: Colectiv.
"Eram la munte, la câteva zile după ce primisem această temă, și aveam un teanc de idei schițate, toate relativ corecte, previzibile și cuminti. Nimic bun, cu alte cuvinte. Și simțeam o presiune uriașă să livrez ceva bun, pentru că văzusem filmul, și mi se păruse excepțional. Am început să văd o luminiță doar cand mi-am impus să uit de ceea ce cred eu că “trebuie” și să fiu mai atent la conținutul propriu-zis al filmului".
Despre ce a mai făcut în ultima vreme povestim cu Eugen Erhan în cele ce urmează.
Care mai e viața ta
Hello, IQads! Mulțumesc pentru întrebare, tocmai căutam un motiv să anunț pe toată lumea că vara asta sărbătoresc 10 ani de când am devenit freelancer. O decizie pe care nu am regretat-o nici măcar o secundă. În acești 10 ani am livrat 230 de proiecte de comunicare (de unul singur, sau împreună cu cei mai cool colaboratori) pentru 52 de clienți. La asta se mai adaugă și 29 de proiecte civice pro bono. Și tot în intervalul ăsta am desenat 236 de episoade de Fredo & Pidjin.
Preocupări de job
Mă interesează tot ce ține de cybersecurity și online privacy. În ultimii ani am avut șansa să lucrez alături de echipa Bitdefender pentru a promova aceste teme și a le transpune în campanii. Preocuparea publică pentru online privacy cred că va cuceri din ce în ce mai mult teren în viitorul apropiat.
Schimbări în munca ta
Mă pot considera foarte norocos, pandemia nu mi-a afectat viața profesională aproape deloc, fiind freelancer. În continuare îmi împart timpul între proiecte de comunicare, scris și desenat comics și ocazional proiecte civice. Singura schimbare majoră din ultimul an a fost întreruperea colaborării cu Unarte.
Rutina
Ca freelancer nici nu prea ai parte de rutină, pentru că proiectele diferă foarte mult între ele, pe toate palierele, inclusiv cel administrativ. Schimbarea e singura constantă.
Credit foto: Cosma Alexandru
Cum îți menții vie creativitatea
Nu fac ceva anume, doar încerc sa nu mă repet, adică să nu reciclez lucrurile care au funcționat în trecut. Uneori poate părea o risipă de timp să lucrezi în plus la ceva experimental și cu șanse reduse de a fi aprobat, dar te ajută să nu intri pe pilot automat. Și uneori se și aprobă.
Nevoile clienților
Clienții apelează la mine de regulă pentru că au de vândut un produs inovator sau o tehnologie nouă, și vor să traducă acea complexitate tehnică într-un pachețel simplu și atrăgător vizual. Observ tot mai mult curaj și inițiativă, și din ce în ce mai multe tehnologii noi dezvoltate de la zero în România.
Ce vor brandurile acum
Greu de făcut predicții după ultima perioadă. Nu mă gândesc doar la pandemie, ci și la transformările politice și sociale din ultimii 4-5 ani. Și nici tehnologia nu a stat pe loc. Pe de o parte ne bucurăm că telefoanele și tabletele aproape ne ghicesc gândurile, pe de alta parte trasăm disperați linii de demarcație pentru a ne proteja intimitatea, convingerile politice, sensibilitățile, criptomoneda preferată etc. Nu pot ști ce vor oamenii și brandurile în 2021, dar cred că ramane relevant ce-a zis Hugh Macleod în 2004 - the market for something to believe in is infinite.
Trenduri în 2021
N-aș putea spune că discern ceva anume. Uneori, când văd un articol cu titlul “Trenduri în design-ul de brand în 2021” caut articole similare din alți ani, să văd dacă nu cumva conținutul este interschimbabil. De regulă, este.
Posterul Colectiv și procesul de creație
Eram la munte, la câteva zile după ce primisem această temă, și aveam un teanc de idei schițate, toate relativ corecte, previzibile și cuminti. Nimic bun, cu alte cuvinte. Și simțeam o presiune uriașă sa livrez ceva bun, pentru că văzusem filmul, și mi se păruse excepțional. Problema venea din faptul că încercam să lucrez cu ideile mele vechi, atât despre întâmplările povestite în film cât și despre ceea ce credeam eu că trebuie să fie un poster de documentar.
Am început să văd o luminiță doar cand mi-am impus să uit de ceea ce cred eu că “trebuie” și să fiu mai atent la conținutul propriu-zis al filmului. Scena din film care-mi rămăsese ștanțată în memorie era o mărturie a medicului Camelia Roiu, povestind cum pacienții arși erau acoperiți integral cu un cearșaf alb, ca și când ar fi murit. O imagine greu de uitat, care se suprapunea aproape 1:1 cu ideea de cover-up, amintind de atitudinea și acțiunile autorităților. Am prezentat patru direcții creative, una dintre ele fiind cea cu cearșaful alb. Alexander Nanau și echipa au aprobat aproape pe loc acest concept, ba chiar au avut și un aport creativ propriu, foarte binevenit.
Alte afișe de film
“Colectiv” este al doilea poster de film pe care-l desenez. Primul a fost “Marele Jaf Comunist” al lui Alexandru Solomon.
Afișul de film e genul de proiect ideal pentru un designer grafic, pentru că are și o componenta rațională și una intuitivă, emoțională. Trebuie să iei acțiunea filmului așa cum e ea, desfășurată în timp, și să o reduci la o singură imagine statică. Dar, mai mult decât să descrii sec povestea, trebuie să conturezi o atmosferă, să creezi așteptări cu privire la emoțiile pe care le va trăi privitorul. Când predam la Unarte, foarte mult timp am apelat la posterul de film minimalist ca temă - îi stimulează atât pe studenții raționali cât și pe cei care lucrează intuitiv.
Mai departe în munca ta
Încerc să creionez niște proiecte noi, atât în zona de creație de conținut cât și în cea educațională.
