Până și antreprenorii au nevoie să mai viseze, din când în când, la cai verzi pe pereți. Cu toții avem nevoie. Ana Bănică, arhitect-ilustrator, și-a făcut un business chiar din această nevoie a oamenilor de a călători cu mintea. A creat lumi întregi care pot sta pe pereți și care ajută caii verzi să își facă datoria. În living-uri, birouri, camere de copii și tot felul de spații locuite, în care se visează mult. Câțiva ani, Ana nu a vorbit de ”afacerea ei”, ci de un ”atelier”, lansat acum 11 ani, tot într-o criză. De abia după 3 ani, Cai verzi pe pereți a început să se susțină singur și a devenit un business mic. Și asta datorită oamenilor care au început să caute și să aprecieze produsele Made in Romania și care, fără să-și dea seama, susțin multe mici proiecte creative care altfel nu ar fi fost posibile.
Ana a pornit cu buget zero și fără nicio știință în ale antreprenoriatului. A visat la cai verzi, dar a și învățat mult, a muncit, a testat, a explorat. Cel mai important lucru pe care l-a învățat este răbdarea.
Nu te poți aștepta, mai ales când ai parte doar de mijloace minime, să ai succes imediat. Trebuie să înveți să fii răbdător și perseverent.
Sunt conștientă că dacă aș fi făcut unele lucruri diferit, mai puțin subiectiv, atelierul ar fi fost poate mai profitabil. Însă consider că tot ceea ce s-a întâmplat de-a lungul anilor face parte dintr-un proces în egală măsură personal și profesional de care sunt mulțumită, pentru moment.
Cum au prins avânt caii verzi pe pereții cât mai multor locuri din România, care sunt particularitățile autocalentelor ei, cum le creează și le imprimă, povestește Ana Bănică în cadrul Creative Business, o serie editorială inspirată de BT Mic. Ea vorbește despre provocările ultimilor doi ani, obiceiurile și nevoile clienților, dar și despre lecțiile antreprenoriatului și cum încearcă să păstreze echilibrul între partea creativă și nevoile de business.
În spatele businessului
Mă numesc Ana Bănică și sunt ilustrator pe perete și hârtie. E important să știți despre mine că iubesc marea, felinele de toate dimensiunile, caii, jazz-ul, șprițurile roz și puterea (aproape) nelimitată a imaginației. M-am născut vara, la Constanța, dar locuiesc în București din studenție și încă nu m-am săturat de acest oraș ”al contrastelor”.
Am studiat artele în liceu, iar apoi am urmat cursurile facultății de arhitectură de interior din cadrul UAUIM.
Venind dintr-un cadru artistic, am fost mereu încurajată în demersurile mele creative, dar și sfătuită să văd partea mai practică a vieții. De aici a rezultat schimbarea direcției dinspre arte către arhitectură.
După absolvire am pus bazele micului atelier de autocolante decorative de perete, numit Cai verzi pe pereți. Lucrând în cadrul atelierului mi-am redescoperit pasiunea pentru desen și pictură, așa că în urmă cu cinci ani mi-am făcut curaj și am arătat publicului primele mele ilustrații.
În concluzie, tot la prima dragoste am revenit.
Parcursul către antreprenoriat
Imediat după absolvirea facultății de arhitectură de interior, am lucrat în domeniu timp vreo doi ani. În timpul acesta, împreună cu o colegă de birou și prietenă, am descoperit această simplă și economică variantă de decor pentru pereți: autocolantele decorative de perete sau wall stickers. Singura problemă era că, deși o variantă cu potențial, tot ce se găsea pe piața românească erau modele preluate de pe site-uri de imagini stock. Așa că am făcut modele la comandă pentru proiectele la care lucram. Fix așa, experimentând, s-a înfiripat ideea unui mic atelier propriu, al meu și al Biancăi (arh. int. Bianca Bărbieru - cu care am lucrat în parteneriat timp de șase ani).
Nu am adoptat termenul de ”afacere” în discuțiile noastre despre viitorul atelierului. Era 2009, venise criza, nu aveam un fond de investiții, nici experiență antreprenorială, așa că am făcut abstracție de lipsuri și am luat-o ca pe o joacă.
Inițial nu ne gândeam că am putea renunța la job-uri, fiind singurele surse de venit. Așa că am luat-o încet-încet, desenând, căutând teme simpatice potrivite pentru fiecare încăpere a unei case. Fiindcă am împărtășit ideea noastră prietenilor, am avut parte de mult ajutor din partea lor, fie sub forma unui mic cutter plotter (imprimanta care taie autocolantul- știam din experiența de la birou că cele mai frumoase autocolante sunt cele decupate din material colorat în masă, nu cele imprimate ), fie sub formă de încurajări optimiste și ponturi legate de management.
După ce am strâns mai multe modele ”onorabile”, le-am încărcat pe primul nostru site. Îmi aduc aminte și acum cum arăta - era un pic cam încărcat, complicat pe alocuri, iar modelele erau încă timide, chiar conservatoare în relație cu oferta altor magazine de specialitate.
Fiindcă nu am avut un plan de afaceri, totul s-a dezvoltat organic, de la imaginea brand-ului până la strategii de comunicare și categorii de produse.
După ce am renunțat la job-uri, am lucrat în paralel și pe design grafic și arhitectură de interior. Cu alte cuvinte, ce pica. Iar cu timpul am putut să ne concentrăm doar pe activitatea atelierului.
A fost o perioadă lungă de timp în care am colaborat cu colegi arhitecți pe proiectele lor. Asta presupunea ca pe lângă administrarea site-ului și comenzilor standard, să ne ocupăm de proiecte personalizate complexe care consumă mult timp și energie, dar care au fost un foarte eficient mod de a ne face atelierul cunoscut, alături de participări la târguri, evenimente culturale etc.
În cei șase ani în care am împărțit atelierul cu Bianca am experimentat cu mai multe tipuri de produse. Am făcut ceasuri de perete, cuiere, mici rafturi metalice și tapet.
Cum am reușit să păstrăm interne toate etapele producției de autocolante, producția externalizată a celorlalte tipuri de decorațiuni ni s-a părut mai greu de gestionat, mai ales dacă nu ai bani să faci serii mari. Așa că am renunțat pe parcurs la celelalte categorii de produse și m-am concentrat pe autocolante. Din când în când mă gândesc că aș relua o parte din experimente. Rămâne de văzut.
Abilități de antreprenor
E clar că niște noțiuni de management și PR ar fi minunat să existe de la început. Dar cum nu mereu e cazul, așa cum a fost cu noi, e important să fii deschis și foarte optimist. Deși la început am mers mult pe instinct, pe parcurs am învățat multe lucruri noi, am participat la ateliere și dezbateri pentru tineri antreprenori, am învățat să-mi alung timiditatea și să comunic deschis despre creațiile mele, am ținut urechile ciulite și ochii deschiși și am urmărit cu interes ce fac alții creativi pe care îi admir.
E important să fii îndrăzneț, dar răbdător și calm și, poate cel mai important, să știi ce vrei de la afacerea ta.
Despre business
În prezent, atelierul Cai verzi pe pereți este locul în care se găsesc la vânzare creațiile mele: autocolante decorative de perete produse în regim propriu și printuri de artă - reproduceri după guașele mele.
Diferențele dintre autocolantele Cai verzi și alte produse similare de pe piață țin în primul rând de faptul că sunt create de un ilustrator-arhitect. Ana-ilustrator schițează într-un caiet idei și personaje, apoi face o selecție în vederea editării și digitalizării pentru producție. Odată ce imaginea este digitalizată, Ana-arhitect face niște simulări pentru a colora autocolantul astfel încât acesta să fie de impact în interior, dar și discret uneori, și îi va găsi dimensionarea optimă pentru acest scop, dar și pentru o încadrare sustenabilă pe material.
Producția este, în mare, standardizată, cu o excepție importantă: un colaj de culori. Autocolantele se decupează dintr-o culoare de bază, iar apoi, restul culorile sunt adăugate manual. Adăugarea acestor mici accente de culoare mi se pare esențială pentru expresivitatea desenului.
Cum menționam și mai devreme, nu am fost pregătită pentru inițierea unei afaceri. Poate este neobișnuit, dar nu am avut niciun fel de capital. Am început cu acel cutter plotter primit de la cineva care îl achiziționase cu alt scop, cu materiale cumpărate din salariile noastre, cu imaginație, entuziasm și optimism.
Profitul era reinvestit în materiale până când am putut să facem stocuri și să achiziționăm echipamente noi și mai performante.
Promovare am făcut pe Facebook, printre prieteni, prin prezența noastră la târguri de design sau în anumite magazine și mai ales prin calitatea produselor și originalitatea lor tematică și estetică.
Atelierul a captat atenția mai multor canale de comunicare, de la site-uri de specialitate, reviste sau televiziuni și, în timp, din ce în ce mai multă lume a ajuns să ne cunoască și mai ales să ne țină minte, lucru datorat și numelui.
Am reușit să ne întreținem exclusiv din profitul atelierului după trei ani. Până atunci, am mai lucrat și pe design interior, alteori pe design grafic.
Povestea brandului
A visa la cai verzi pe pereți înseamnă a visa la lucruri fanteziste, irealizabile. Am ales numele pentru că atelierul a fost o poartă către o altă lume, una creativă, provocatoare și imprevizibilă, dar și pentru că are umor.
În logo, cei trei cai, de obicei creaturi suple și grațioase, sunt reprezentați neașteptat de grași, cu picioare scurte, aproape rostogolindu-se unul peste celălalt, anunțând spiritul ghiduș al brand-ului. Acesta se regăsește atât în produse, cât și în comunicare, iar alături de acesta, valorile cele mai importante sunt originalitatea, calitatea (estetică și fizică) și simplitatea design-ului, care aduce o anume prospețime brand-ului.
Așteptări
Așteptările de început nu au fost prea mari. Inițial am privit Caii verzi ca pe un fel de supliment al job-ului. Doar înaintând ne-a picat fisa că putem face din ei un mod de viață, drept urmare cele mai multe lucruri despre antreprenoriat le-am învățat ”on the business”, de la comunicare la logistică și design de ambalaj.
Încă am de învățat multe lucruri, e un proces continuu.
Clienții
Sunt fie tinerei cu simțul umorului, fie părinți entuziaști care fac achiziții fermecătoare pentru copiii lor, uneori reprezentanții unor firme care vor să anime spațiile de birou. Dar cel mai important este că ei sunt acei oameni care caută lucruri ”made in Romania” și care, fără să-și dea seama, susțin multe mici proiecte creative care altfel nu ar fi fost posibile. Le sunt profund recunoscătoare și le trimit cascade de pupici virtuali!
Ce caută acum oamenii
N-aș putea răspunde cu exactitate.
La începutul pandemiei, în lockdown, când dintr-o naivitate cadidă mulți dintre noi au crezut că va trece repede, oamenii s-au ocupat de interioarele caselor lor, în care acum petreceau mai mult timp. Lucru care a picat bine atelierului Cai verzi pe pereți. Dar odată cu prelungirea situației, acest avânt a dispărut.
Apoi, cred că mulți dintre clienții mei alegeau să ofere produsele mele drept cadouri. Odată cu diminuarea activităților de socializare, fără aniversări și evenimente sociale, s-a diminuat și interesul pentru anumite categorii de produse.
În concluzie, nu pot pune punctul pe i în cazul dinamicii comportamentului de consum. Am observat niște tipare, dar probabil nu sunt universal valabile.
Învățături din antreprenoriat
Cel mai important lucru pe care l-am învățat este răbdarea. Nu te poți aștepta, mai ales când ai parte doar de mijloace minime, să ai succes imediat. Trebuie să înveți să fii răbdător și perseverent.
Sunt conștientă că dacă aș fi făcut unele lucruri diferit, mai puțin subiectiv, atelierul ar fi fost poate mai profitabil. Însă consider că tot ceea ce s-a întâmplat de-a lungul anilor face parte dintr-un proces în egală măsură personal și profesional de care sunt mulțumită, pentru moment.
Provocări în 2021
Anul 2020 a fost cu urcușuri și coborâșuri, mai mult cu coborâșuri ce-i drept, cu momente de panică și momente de relaxare. Nu a fost un an prea grozav și din păcate nici 2021 nu se arată mai breaz.
Nu cred că am reușit să mă adaptez foarte bine noii situații, dar având în vedere că am pus bazele atelierului în plină criză, cu 11 ani în urmă, încerc să fiu optimistă.
M-am concentrat în a găsi mai multe proiecte pe ilustrație pentru a compensa scăderea vânzărilor și am lansat și o colecție nouă de autocolante pentru copii, însă efectele nu au fost chiar cele sperate. Chiar și proiectele pe ilustrație au fost puține, iar noile modele de autocolante, deși apreciate online, nu au avut un impact major asupra vânzărilor.
Dar am reușit să păstrez atelierul pe linia de plutire.
Strategia de comunicare
Sinceră să fiu, am ales să încep anul fără să fac planuri concrete. Probabil nu e înțelept, dar uneori e nevoie de o pauză. Atelierul a mers așa cum s-a putut, iar eu am așteptat zilele însorite pentru a mă reîncărca cu vitamina D și optimism pentru a continua în tonul specific al Cailor verzi pe pereți.
Optimism de business
Cred că orice antreprenor a trăit clipe grele, fie la început de drum, fie pe parcurs. Clipe pe care le-a depășit. Eu mă gândesc că e doar un hop mai mare de trecut și această pandemie, dar și o oportunitate să ne reevaluăm prioritățile.
Nu aș zice că sunt în măsură să concep un ghid de supraviețuire, dar aș zice că e musai să avem grijă de noi la nivel personal în primul rând, de lucrurile cu adevărat importante. Nu vă neglijați, relaxați-vă când puteți și aveți răbdare.
Planuri pentru 2021
Încă nu știu, însă din aprilie împart spațiul de atelier cu încă trei creativi și sper că această schimbare îmi va aduce un nou fel de energie, inspirație și că ne vom anima unii pe ceilalți să-i dăm de cap acestei situații frustrante. Să ne țineți pumnii!
E nevoie de mai multe povești de business, credem noi. Povești reale, în care să dăm mai departe optimismul și inspirația, dar să nu ocolim dificultățile, obstacolele și provocările antreprenorilor din România. Poveștile acestea, sperăm noi, creează solidaritate și dau încredere. Ne dau speranța că putem în România să ne găsim propriul drum. În Creative Business, seria editorială inspirată de BT Mic, adunăm poveștile despre creativitate, reinventare și adaptare ale micilor antreprenori din România.
Poveștile celor care găsesc mereu soluții și ne arată că se poate.