Invitata specială care a ales cele 8 superscrieri ale lunii aprilie este Elena Stancu, care a dus documentarea jurnalistică la un nou nivel - din 2013 s-a mutat într-o autorulotă împreună cu fotojurnalistul Cosmin Bumbuț, pentru a documenta independent povești despre români, pe care le publică pe Teleleu (proiect despre care au povestit și în emisiunea Garantat 100%). Anul acesta a primit și premiul I la categoria Opinie de la Superscrieri pentru acest material.
Elena Stancu:
„Ai ce citi în presa din România. Și nu doar că ai ce citi, dar presa din România înseamnă astăzi investigații curajoase, reportaje ample la care jurnaliștii au lucrat pe termen lung, materiale video și podcasturi care îți explică realitatea în care trăiești. Mă bucur să văd cât de mult a evoluat presa românească în ultimii ani și ce important este curajul colegilor mei jurnaliști care s-au încăpățânat să-și facă meseria cu seriozitate. Mi-a fost greu să aleg doar opt materiale, pentru că, la sfârșitul lunii aprilie, aveam un shortlist cu 20 de articole/reportaje/materiale video/podcasturi care mi s-au părut excelente.”
Cel mai fericit infirmier
Laurențiu Ungureanu, David Muntean (Recorder)
„Abandonat de părinți, Gabriel Ali și-a petrecut copilăria în orfelinatele comuniste. La 18 ani, când statul l-a lăsat din grijă și l-a forțat să plece în lume și să-și caute un rost, Ali habar nu avea încotro s-o apuce. În primele luni a dormit lângă gardul orfelinatului unde își trăise prima parte din viață. […] În primăvara anului trecut, sub presiunea pandemiei, spitalele au scos la concurs posturi temporare de asistenți și infirmieri, iar Ali s-a angajat la Institutul Marius Nasta, să dea o mână de ajutor în cea mai gravă criză sanitară din ultimele decenii.”
Lecție de șantaj în Guvernul României: cum se eliberează funcții pentru membrii de partid
Alex Nedea, David Muntean (Recorder)
„Recorder a intrat în posesia unor înregistrări care arată cum mai mulți șefi de direcții silvice din întreaga țară au fost schimbați din funcție în urma unei campanii de șantaj coordonate de la vârful Ministerului Mediului.
Din înregistrări rezultă că omul care a pus în practică această operațiune a fost secretarul de stat Gelu Puiu, aflat și astăzi în aceeași funcție. Acesta s-a lăudat în fața apropiaților că a schimbat peste 20 de directori din sistemul silvic prin aceeași metodă: amenințându-i cu controale care sigur vor descoperi o neregulă.”
Ăsta e și gunoiul nostru
Anca Iosif, ilustrații de Mircea Drăgoi, fotografii de Ciprian Hord (Decât o Revistă)
„Suntem codași în UE când vine vorba de reciclare, cu o recuperare anuală de aproximativ 11% din gunoiul aruncat.
Conform țintelor europene, până în 2020 ar fi trebuit să recuperăm 50% din deșeurile menajere, adică ce producem acasă, în birouri sau instituții. Din cauza asta, ne așteaptă cât de curând amenzi de la UE de sute de mii de euro.
O categorie de deșeuri pe care nu o valorificăm decât în câteva locuri din țară este cea a biodeșeurilor (resturi de mâncare, coji) care ocupă aproximativ jumătate din gunoiul nostru.
O bună colectare a lor ne-ar putea apropia de țintele europene, pentru că este categoria de deșeuri care cântărește cel mai mult.”
Blocuri strâmbe: cum ajungem să locuim prost pe bani mulți
Vlad Odobescu, fotografii de Ioana Cîrlig (Scena9)
„Sunt cu arhitectul Radu Negoiță, autorul cărții Disconfort Residence, un arhitect care vorbește fără ocolișuri despre țepele imobiliare ale ultimelor decenii, și cu colega mea, fotografa Ioana Cîrlig, întoarsă pentru câteva zile în Bucureștiul natal după ce-a fugit în locuri mai verzi și mai blânde cu oamenii. Cocoțați în parcarea asta, inventariem împreună fațade strâmbe și pline de zoaie, grinzi inestetice și balcoane prost desenate și încercăm să înțelegem cum s-a închegat peisajul ăsta. Facem o plimbare prin noul București imobiliar, croit pentru buzunare pline sau pentru credite imobiliare pe 30 de ani, după posibilități.”
Cazarma artiștilor
Ioana Pelehatăi, fotografii de Andrei Becheru (Scena9)
„Cum au ajuns 30+ artiști contemporani, ONG-iști și galeriști să ocupe o clădire cu o istorie întortocheată din centrul Bucureștiului? Cine sunt artiștii ăștia? De ce-și creează spații de lucru aici, în plină pandemie, cu mânecile suflecate și brațele stropite de var, cot la cot cu muncitorii care-i ajută? Care e, de fapt, istoria fostei închisori Malmaison de pe Calea Plevnei, unde cei care se opuneau regimurilor politice și-au întâlnit torționarii, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial până în comunism? Și cum plănuiesc artiștii să scrie un capitol nou din istoria asta?”
Ce caută roboții în biblioteca sătească?
Vlad Tăușance (Mindcraft Stories)
„În 150 de sate și comune din România, CODE Kids oferă copiilor șansa de a participa la un club de IT – o șansă care le-ar putea schimba, multora, întreaga viață.
Rețeaua CODE Kids oferă copiilor din mediu rural șansa de a învăța gratuit bazele programării, dar și ocazia de învăța jucându-se cu imprimante 3D sau roboți. Cluburile CODE Kids pun la lucru una dintre resursele invizibile ale României: bibliotecile publice. Odată deschis un club, sub supravegherea bibliotecarului, copii au acces la o programă gândită pentru doi ani de studiu. Învățarea se face prin exerciții practice, prin mentorat online alături de profesioniști din industrie și, cel mai important, în echipă.”
În țara fără meseriași, o profesoară face naveta 100 km pe zi ca să-i țină pe viitorii mecanici auto la școală
Maria Andrieș, fotografii de Eli Driu, video de Bogdan Sorocan (Libertatea)
„Înainte de a fi profesor, Aurelia Dascălu a lucrat în domeniul tehnicii medicale. „Întotdeauna, în anii cât umblam cu trusa de unelte după mine, am trăit cu senzaţia că e doar provizoriu, că nu asta e chemarea mea”. În anii tranziţiei, Aurelia s-a reorientat profesional. A absolvit ştiinţe economice şi a început munca la catedră. Acum predă discipline economice la Liceul Tehnologic Jacques M. Elias din Sascut, Bacău și se luptă să-i convingă pe părinții din zonă să-și lase copiii la școală pentru a învăța o meserie.”
Urgia la Academia de Poliție (XIII): În afara legii
Emilia Șercan (PressOne)
„În acest moment, întreaga structură de conducere didactică a Academiei de Poliție este numită în mod ilegal.
Cele mai importante funcții didactice de conducere din Academia de Poliție – rector, decani și director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat – sunt ocupate prin împuternicire în baza Legii privind Statutul Polițistului.”
Elena Stancu
„În noiembrie 2013, am renunțat la garsoniera închiriată din București, ne-am mutat într-o autorulotă și am plecat teleleu ca să vedem cum trăiește România din afara bulei noastre.
Publicațiile mainstream din România nu erau dispuse să investească timp și resurse în proiecte jurnalistice de lungă durată, pentru care e nevoie de săptămâni sau luni de documentare. Așa că cea mai la îndemână soluție pentru noi a fost să ne mutăm într-o autorulotă și să ne reducem costurile: dormim în mașină și ne cumpărăm mâncare din supermarketuri.
Avem nevoie de timp ca să documentăm subiecte complexe și să înțelegem toate tonurile de gri care compun realitatea. Viața în autorulotă ne-a oferit privilegiul de a lucra doar la subiectele în care credem și de a zăbovi într-un loc până când ne terminăm treaba.”
Dezinformarea lunii
din Misreport
Misreport este un newsletter săptămânal cu știri despre știri false, realizat de jurnalista Codruța Simina și Rubrika.
O declarație falsă, atribuită Andreei Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a înregistrat peste 16.000 de interacțiuni pe Facebook, potrivit Rubrika.
Statistici Rubrika.ro + postarea cea mai viralizată
„Cei vaccinați ar trebui să poarte brățări sau ecusoane inteligente care să-i alerteze când sunt în preajma unui nevaccinat și să se depărteze rapid de acesta”, spune un text care însoțește o fotografie a Andreei Moldovan de la o conferință de presă. Am identificat sursa imaginii - este o captură video dintr-o conferință de presă a Ministerului Sănătății din 30 martie, 2021. (Facebook)
Am urmărit declarațiile Andreei Moldovan din acea conferință de presă - ea nu spune niciunde declarația care îi este atribuită. De altfel, nicio căutare pe motoarele de căutare nu a descoperit rezultate pentru presupusa declarația care îi este atribuită Andreei Moldovan.
Sursa montajului dezinformativ este, însă, un alias al unui cont fals despre care am mai scris anul trecut în PressOne. Atunci, se numea Fantine Alexander, și avea deja mai multe alias-uri, printre care Irina Anushia, Irina Tchoumitcheva, Irina Diana Tchoumitcheva, Irene Balcangiu sau Irina Balcangiu.
În aprilie, 2020, contul a fost sursa unei alte dezinformări care a devenit virală, și care susținea că virusul SARS-CoV-2 nu există, fiind o înșelătorie mondială.
În prezent, alias-ul funcționează cu numele Cornelia Victoria Iordache, fostă Anna Hlibova, dar folosește aceleași fotografii de profil și postează masiv scoruri din campionate de fotbal, mesaje preluate de la senatoarea Diana Șoșoacă sau mesaje alarmiste despre vaccinarea anti COVID-19.
Captură Facebook Pseudoștiința
Falsul atribuit Andreei Moldovan a fost preluat și distribuit pe Facebook de Victor Ponta, pe pagina sa oficială, de organizația PSD Prahova pe pagina oficială sau de pagina oficială a blogului lui Ion Cristoiu, cristoiublog.ro.
Articolul lunii pentru adolescenți
recomandat de GEN, revistă
Elena Zah, redactor Gen:
Cutezătorii (documentar publicat de ISCOADA)
„Pentru o studentă la Automatică, poveștile meșteșugarilor din București mi-au descoperit lumea ascunsă în spatele dominației tehnologice. M-am izbit puternic de întrebarea: Cu ei cum ramane, dacă eu practic muncesc împotriva lor?”
podcast Cum să fim mai buni - Gabriel Liiceanu - #IGDLCC E097
„Prea mare fană Liiceanu să nu-l recomand. Gânduri de tihnă, ca pauză de la stres și overthinking.”
Luăm pulsul noilor generații, vrem să știm ce li se pare lor interesant în materie de jurnalism și alte forme de storytelling care ne informează despre realitate. Am invitat pentru recomandări redacția revistei GEN, un colectiv de adolescenți autori mentorați de Forum Apulum.
Fotografia lunii
realizată de Octav Ganea / Inquam Photos
Fotografia este realizată în luna noiembrie 2020 și face parte din seria fotografică premiată în luna aprilie, la Superscrieri #10, secțiunea Fotojurnalism - fotografie de news: COVID 19 @ ROU, de Octav Ganea, pentru Inquam Photos.
Octav a povestit în acest interviu la Culturaladuba.ro detalii despre seria premiată.
„Imaginea aceea era cu mâinile unui colector de fier vechi din zona Sintești-Jilava, nu un țăran, care se întorcea acasă cu căruța încărcată de cabluri și resturi pe care urma să le recicleze la remat.
Eu am vrut să arăt că pandemia a lovit în mod inegal.Dacă, pe de o parte, ai avut reserve de spital cu oxigen în perete, care puteau să țină în viață oamenii, pe de altă parte ai avut neștiința, lipsa de acces la educație și la un sistem sanitar de bază, neștiința unor oameni pe care urma să îi lovească ceea ce, de fapt, i-a și lovit, fără să știe ce i-a lovit.
Fără să știe ce e Coronavirus, de ce poartă masca aia. Masca pe care ai văzut-o era purtată de zile întregi, mai mult ca sigur, era fără pic de efect.
Pe noi pandemia asta ne-a lovit nu doar medical, dar ne-a lăsat în fundul gol fiindcă suntem foarte needucați. Faptul că suntem needucați, la bază, ne face să fim mult mai vulnerabili în fața unor crize complexe.”
Mulțumiri: Pagina de Media, IQads, Cărturești și Monday Memo pentru preluarea topului către mai mulți cititori.
Copyright © 2021, Fundația Friends For Friends * FFFF.ro, All rights reserved.
