Recunosc, sunt un gainar. Un om a carui pana face parte din penajul pestritz al unei preocupari recurente: gaina. Sunt la al doilea articol pe aceasta tema si, daca nu ar fi fost consecutiv, probabil as fi reusit sa camuflez aceasta evidenta predispozitie in trend-ul decadent al vremurilor. In fine, va invit din nou in lumea mea plina de caserole si copane sa facem un ultim efort de a dezlipi de pamant puiul olimpic a lui bratescu-voinesti.
Publicitarii romani subt gripati. In miezul verii, in preajma concediilor, in asteptarea sold-urilor, mintile acestor oameni sensibili la nou incearca sa faca fata tulpinii modificate de gripa. E probabil prilejul perfect sa aruncam un ochi pe unul dintre coridoarele publicitatii pandemice, proaspat inaugurata la romani. Virusul aviar, mediatizat ca la carte, a reusit sa scoata fermele de profil pe ecrane. Ca orice catastrofa, nasurile infundate ale pasaretului poate deveni si ea o sursa abundenta de oportunitati. Cu cateva sute de mii de euro, orice producator vizionar isi poate elimina concurenta mai putin obisnuita cu sticla. N-o sa-i enumar pe potentiali perdanti, il trec doar in revista pe al doilea ocupant al podiumului: Transavia.
Rebrand-uita anul trecut si relansata cu o fabrica noua si sloganul unilateral dezvoltat "Una si buna", Transavia si-a desfasurat cu putin timp in urma prima campanie publicitara. Fara sa demonteze in mod explicit amenintarile gripei aviare, dar incercand sa profite de acest moment pentru a iesi in marsarier la rampa, Transavia coboara printre consumatori cu un spot senin si aspirational, creionand cu un cer albastru, bluzitze rosii si maini nevinovate de copii balai, unul dintre cele mai frumoase elogii aduse absurdului. Un spot proaspat cu o abordare proaspata, atat de proaspata incat pare viu.
Fireste, prospetimea e un insight general valabil. Orice produs de consum isi doreste mai mult sau mai putin sa respire un pic de prospetime, chiar daca o face lungind aiurea lista ingredientelor sale sau strangand cu usa vreo calitate derizorie. De la odorizantii de camera pana la detergenti, produse alimentare si frigidere, toata lumea ravneste la un strop de prospetime care sa o fereasca de praf la raft. Transavia nu face exceptie, doar ca pe prospetimea puilor in cauza s-a turnat dezinvolt asfalt prin executii oarecum sordide. Cine ar da cu puiul de caldaram doar ca sa demonstreze ca e proaspat desi nu e viu? Iata o intrebare pe care, daca as fi avut o ferma de pui, i-as fi pus-o agentiei mele. Dar cum momentan functia de gainar nu-mi permite anchete esentiale, nu-mi ramane decat sa ma bazez pe instinct. Pentru verdicte calificate ar trebui inventat un for superior, de calibrul agentiilor noastre, o autoritate publicitar-veterinara, care sa reglementeze advertising-ul puilor in situatii de criza.
Daca m-ati pune sa aleg intre "Zboara puiule, zboara!" aka Transavia si "Puii care vor sa devina vedete" former Agricola Bacau, m-ati pregati fara sa stiti pentru o cariera vegetariana pentru ca mi-ar fi imposibil sa optez benevol in favoarea uneia dintre aceste doua "concepte" pretabile mai degraba pentru Flugtag decat pentru vreo executie de video sau print. V-o spun sincer, pe onoare de gainar.
Comentarii