Monei Toma i-a plăcut ideea de paradox din brieful glo™ Urban Pairs & Art Flairs. Așa vede ea anul care a trecut: un paradox care ne-a scos din cutii și ne-a forțat să vedem mai bine viața din jurul nostru. Inspirația i-a venit din audiobookul „The Rise of Superman: Decoding the Science of Ultimate Human Performance”, unde se vorbește de stările de flow și dezvoltarea capacităților noastre prin ele, despre a te expune la lucrurile de care îți este frică și la a ieși din zona de confort un pic în fiecare zi.
A fost o trecere de la flow la grow și apoi la glow în discomfort. Colorarea diferită a textului pentru a avea două mesaje în funcție de ce citești a apărut când testam diferite culori pentru a vedea cum arată mai bine.
Și așa a ajuns să își înscrie lucrarea la glo™ Urban Pairs & Art Flairs. Înscrierile s-au încheiat, iar în perioada în care juriul privește, evaluează și deliberează până miercuri, când vor anunța cei 15 finaliști care merg în finală pe Instragram, noi spunem poveștile participanților. Mai jos, povestea Monicăi și a stilului retro la care s-a întors cu această ocazie.
Bio pe scurt
Eu sunt Mona, am 32 de ani, sunt din București și sunt fascinată de cuvinte și puterea lor de a ne schimba creierul, atitudinea față de viață și modul în care trăim. Modul în care transpun asta în realitate este Letteringul, arta de a desena cuvinte și citate. E diferit de typography și caligrafie pentru că nu folosesc alfabete predefinite, ci desenez literele de mână, personalizându-le pentru a transmite mai bine mesajul fiecărui textului. Am început să fac asta în noiembrie 2016, după ce am ieșit dintr-o relație agresivă și toxică, fiind într-o depresie puternică și dependentă de iarbă. Pentru a schimba modul în care gândeam despre mine și ce eram în stare să fac, mi-am umplut pereții cu citate scrise cât puteam e de frumos.
Cred că m-am lăsat și m-am reapucat de 10 ori de desenat în următorii 2 ani, atât de dependentă eram de starea mea anxietate și victimizare, până când în 2019, după ce mi-am luat licența în budism la facultatea de limbi și literaturi străine, secția engleză-chineză, am decis să merg oficial pe calea asta contrar minții mele care mi-a răspuns în momentul acela: „Fă, o să murim de foame!”
Povestea cu arta
Mno, nu știu sigur să îți răspund la asta. Am început cu brush lettering, am integrat niște alfabete de pe pintrest, eram destul de blocată și evoluam cu greu, căci nu îmi dădeam voie să cresc. Abia, abia am învățat care e treaba cu așezarea unui citat într-un layout care să evidențieze cuvintele importante, diferența dintre vector și pixel am aflat-o abia anul trecut, și despre literele 3D și umbrele care să facă designul mai fancy la fel.
Acum m-am întors la ceea ce îmi plăcea să fac în liceu, litere retro, deși clar nu le ziceam așa p-atunci. Am fugit de ele pentru că nu voiam să cad în trendul ăsta, pentru că nu aveam chef să retrăiesc trecutul și mă chinuiam ca fraiera cu un stil care nu era al meu, sau, mă rog, cu o mie de alte stiluri care mă anxiau de fiecare dată când desenam ceva.
Fain că mă întrebi ce lucruri noi am experimentat prin arta mea! Fix așa am început să pun problema undeva prin octombrie anul trecut, hai să experimentez o emoție nouă, indiferent că e una negativă, făcând ceva nou, desenând ceva nou, începând un proiect nou, scriind un mesaj care mă scoate total din zona de confort. Așa că am început să desenez ușile de la toaleta școlii Ferdinand cu citate faine, fac și o pagină de Patreon pentru asta ca să pot să o duc în mai multe școli, lucrez la o carte de colorat cu emoții, și desenez mai mult în cretă fiind un mediu foarte senzorial.
glo™ Urban Pairs & Art Flairs
Eram la casă la Lidl pe 31 martie când am citit brieful și mi-a plăcut maxim ideea cu paradoxul, atât de mult că au început să mi se învârtă rotițele și nici nu îmi amintesc cum am plătit și cum am ajuns acasă. Pentru că așa văd eu anul ăsta prin care am trecut, ca pe un paradox. Apoi, am văzut în asta oportunitatea de a lucra pe un brief, ceea ce eu nu am prea făcut, de a crea un desen de tricou, ceea ce mă sperie și nu mă cred în stare, deși mai făcuse, și era acest stil retro de care mă reîndrăgostisem pe care voiam să îl pun în practică și să văd ce reacție primesc la el.
Etapele de creație
Eu văd anul ăsta de pandemie prin care am trecut ca pe un paradox. Nimeni nu și-ar fi dorit experiența și provocarea asta nici în o mie de ani, dar totuși este cea care ne-a scos din zona de confort și ne-a dezvoltat în moduri pe care nu le credeam posibile, la niveluri foarte subtile ale minții, dar și în cele mai evidente aspecte ale vieții noastre, ca modul în care lucrăm, ne adunăm sau interacționăm. Și aveam nevoie de asta ca specie și nație, prea bălteam într-un confort care ne dăuna.
Inspirația pentru text mi-a venit miercuri seara dintr-un audiobook pe care abia îl terminasem „The Rise of Superman: Decoding the Science of Ultimate Human Performance” Book by Steven Kotler, unde vorbește de stările de flow și dezvoltarea capacităților noastre prin ele, despre a te expune la lucrurile de care îți este frică și la a ieși din zona de confort un pic în fiecare zi. Apoi a fost o trecere de la flow la grow și apoi la glow în discomfort. Colorarea diferită a textului pentru a avea două mesaje în funcție de ce citești a apărut când testam diferite culori pentru a vedea cum arată mai bine.
M-am axat pe ideea de paradox și de a ne uita pozitiv la viitor și la noi și capacitățile noastre. Avem nevoie de asta sau ne ducem pe apa sâmbetei.
Obstacole
Acum că mă gândesc, nu am avut întâmpinat niciun obstacol. Ceea ce e ciudat pentru că de obicei plâng și intru în toate anxietățile posibile când creez ceva nou, dar cred că sămânța pentru un astfel de proiect era de mult gata să încolțească și de a ieși în lume că tot procesul a fost super în flow. După ce l-am urcat am intrat în filme proaste că e de caca și că ce a fost în mintea mea, dar le-am lăsat să își spună discursul apoi am început să le schimb cu gânduri de apreciere.
Cum vezi tu viitorul
Sunt mult mai asumată față de viitor și de responsabilitatea mea de a-l construi așa cum îmi doresc. Deși îmi e frică, merg înainte, spun ce simt, fac ce mă bucură și creez mult.
Relația dintre arta și public în viitor
Cred că o să acceptăm arta mai mult în viața noastră pe măsură ce devine mai accesibilă, pozitivă și ne ajută să creștem și să ne dezvoltăm perspectiva asupra noastră, nu doar să fie o oglindă a neajunsurilor noastre. E un citat care îmi place mult „Shape spaces to shape minds”, dacă vrem minți frumoase care să trăiască frumos și să se accepte cu totul ca oameni, hai să creăm spații frumoase care să-i inspire în direcția asta. Ca artiști suntem responsabili de mesajul pe care îl transmite arta noastră și ea nu e doar un mediu prin care să ne exprimăm doar de dragul de a o face.
Vezi lucrarile inscrise la glo™ Urban Pairs & Art Flairs
gloTM
+18. glotm este un produs cu potențial de risc redus destinat consumatorilor adulți de produse din tutun sau nicotină.
TheCreator
TheCreator este platforma de branded user-generated content a IQads.
Prin intermediul TheCreator, brandurile dau briefuri comunitatii creative IQads, obtinand sute de rezolvari creative, mii de interactiuni si sute de mii reach.
Brandurile obtin solutii pe care le pot implementa si continut branded pe care il pot folosi in social media. Prin intermediul TheCreator, IQads a dezvoltat si derulat zeci de competitii creative de design, scurtmetraje, benzi desenate, spoofuri, filme, ilustratii etc pentru companii precum AVON, BCR (George), Heineken (Desperados, Ciuc), Unilever (AXE, Dove, DERO), PUMA (Jacheta T7), Nokia, Leroy Merlin, Mondelez (Milka), Carrefour, Samsung, Ursus Breweries (Timisoreana, Ursus), Honda Romania (Honda Civic), EPSON, Nestle (Nescafe Dolce Gusto, Nescafe Alegria, JOE), TELEKOM, Orkla Food (Ardealul), Bergenbier
