Copiii din mediile defavorizate au același drept la învățământ de calitate ca oricare alt copil, au dreptul să studieze într-o școală nouă și modernă. Copiii care provin din familii cu probleme se pot număra printre adulții ce vor salva România, doar dacă au o șansă la educație. Ei cer acum voie la educație!
Zilele trecute, Agenția Minthical și Organizația Umanitară CONCORDIA au lansat Campania #ÎmiDaiVoie, un apel de strângere de fonduri prin SMS cu scopul de a asigura educația de calitate pentru copiii proveniți din medii vulnerabile. Printr-un SMS lunar cu textul NEVOIE la 8845 un copil sărman poate fi sprijinit să își depășească condiția, urmând cursurile Școlii Primare CONCORDIA.
”Este o bătălie între cauze și dramatismul campaniilor dedicate ONG-urilor, prin natura lor dar și prin modul în care-s create campaniile în sine. Noi am ales o modalitate intimă, sinceră și deși la fel de conceptualizată (răsturnând întrebarea) o percepem ca pe un dialog: să-ți dai și tu singur seama de cum ar mai putea să ajute educația atât copiii cât și țara”, spune Simina Leotescu.
Povestim în continuare despre Campania ”Îmi dai voie?”, de la brief până la forma în care a fost lansată și despre Școala CONCORDIA cu Simina Leotescu, Managing Director Minthical și Diana Certan, Director Executiv Organizația Umanitară CONCORDIA.
Brief-ul și primele idei de creație ale campaniei
Simina Leotescu: Aș zice că a fost ca la carte, indiferent de faptul că este un proiect pro-bono. Procesul a fost literalmente ca al unuia tipic client-agenție atunci când fiecare parte își respectă mult rolul și inputul. Am primit un brief scris de la client, partea frumoasă fiind că era atât detaliat cât și succint și foarte clar: cu cine este CONCORDIA și ce misiune are, cine este Școala Primară și ce se întâmplă acolo, cu ce obiective și cu ce perioade specifice – pe scurt o campanie de comunicare și strângere de fonduri pentru a susține lunar școlarizarea copiilor din medii defavorizate.
Au existat startere de strategie, idei din creație și ne-am îndrăgostit de două pe care le-am dezvoltat și prezentat mai departe, ambele fiind alese pe termen lung. Îmi dai voie este cea cu care începem și pleacă de la această simplă întrebare, auzită atât de des de către toți, dar în contexte diferite (un îmi dai voie să mă joc mai mult? un îmi dai voie să mănânc un ou de ciocolată? un îmi dai voie să merg la o petrecere?). Noi folosim însă întrebarea pentru a tapeta nevoile complexe și reale ale acestor copii mult mai puțin norocoși și tot ce le-ar aduce educația, dacă ar putea avea parte de ea.
Conceptul creativ al campaniei ”Îmi dai voie?”
Simina Leotescu: Este o bătălie între cauze și dramatismul campaniilor dedicate ONG-urilor, prin natura lor dar și prin modul în care-s create campaniile în sine. Noi am ales o modalitate intimă, sinceră și deși la fel de conceptualizată (răsturnând întrebarea) o percepem ca pe un dialog: să-ți dai și tu singur seama de cum ar mai putea să ajute educația atât copiii cât și țara, văzând așa o diversitate de copii și întrebări în loc de-o poveste.
Liniștea și lipsa muzicii este, de asemenea, intenționată, ca o ruptură în tot calupul zgomotos.
Dar noutatea vine din unghiul abordării frontale a elefantului din cameră. Ajutorul social trebuie să fie în forma investiției în viitor, nu doar a pansării unei probleme curente. Educația este cea mai bună investiție prin care copiii problemă pot deveni chiar românii care salvează România. Totul ține de educație: dacă poți deveni independent, dacă votezi pentru o pungă de făină, dacă te lași influențat de ce citești pe Facebook, dacă poți face ce vrei tu când ești mare, dacă poți găsi soluția pentru următorul vaccin.
Publicurile țintă
Simina Leotescu: Sunt oamenii care intenționează să susțină cauze sociale natural și sunt cei care-s impresionați de zona socială și educație, dintre multe cauze unde poți dona în fiecare lună.
Între ei sunt oameni care se gândesc la ce înseamnă creșterea copiilor, indiferent că-s părinți sau nu. Sunt mulți dintre cei concentrați carierei, dar care au grijă și de ei și de alții. Sunt dintre cei care mănâncă sănătos dar și ajută, că tot bine înseamnă. Sunt cei care merg des la evenimente și-s interesați de tot ce este de actualitate. Pot fi mulți si separați dar poate fi și o îmbinare între caracteristici. Sau pot fi cei ce conduc corporații care la rândul lor pot ajuta Școala Primară Concordia și incluziunea copiilor la o astfel de școală.
Videourile apar atât TV (pe canalele din grupul ProTV) cât și digital (canalele proprii, site-uri și bloguri de parenting), iar vizualurile apar pe canalele proprii de social media precum și pe site-uri de parenting. Sperăm să continuăm cu radio, fiind încă în așteptarea unei soluții. Toată susținerea media este pro-bono, prin urmare oricare entitate (fie ea de outdoor, TV sau digitală) ne ajută cu spațiul disponibil pentru că vor și pot să ajute. Cu cât se coagulează mai mulți însă în jurul ideii/cauzei/organizației cu atât mai multe zile de școală sunt susținute financiar.
Reacțiile venite din spațiul public
Simina Leotescu: Emoție: îi tulbură copiii, îi tulbură tema. Câteva persoane ne-au spus c-au simțit cum li se umezesc un pic ochii, dar nu știm dacă este o reacție generalizată. Campania abia s-a lansat. O să vedem în timp unde duce. Toată emoția este zero fără sms-uri care să ajute real. Asta sperăm să fie reacția finală.
Ultimul an pentru CONCORDIA
Diana Certan: Ca tuturor, ne-a fost greu. Ne-a luat cam 2 saptamani sa ne reorganizam activitatea astfel incat sa putem sa ne tinem colegii in siguranta dar sa fim alaturi de copiii care traiesc in saracie extrema in mahalalele din Ploiesti. Inca am in minte primele poze ale colegilor mei si imi amintesc ca mi-au dat lacrimile, pentru ca atunci am constientizat ca e ceva pe termen lung si ca fara noi acolo la ei acasa nu ar reusi sa treaca aceasta perioada. Si daca inainte vorbeam de faptul ca 1 din 11 copii se culcau seara flamanzi in Romania si acum vedeam cu ochii nostii cum aceasta statistica devenea si mai mare.
Am stiut de asemenea ca daca nu suntem acolo munca noastra de peste ani in centrele de zi ar fi avut de suferit atat din punct de vedere al angajabilitatii parintilor dar si ca acces la educatie dat fiind ca nu erau conditii pentru educatia online. Din pacate parintii lor au fost printre primele categorii de oameni care si-au pierdut veniturile, ei lucrand cu ziua si de multe ori ce aduceam noi era ceea ce mancau in acea zi. Am avut costuri suplimentare destul de mari si dintr-o organizatie care era destul de atenta cu sprijinul direct in donatii, noi concentrandu-ne serviciile pe care le oferim beneficiarilor sa ii imputernicim sa se descurce si deci construita pe principiul nu-I da omului un peste, ci invata-l sa pescuiasca, am ajuns sa ne intoarcem la a donatii directe cu pachete de mancare.
Am avut norocul de a avea partener strategic PEPCO cu ajutorul caruia am cumparat pachetele pentru familii si 125 de tablete pentru copii din centrele de zi si casele de tip familial astfel trecand de la lectii pe telefon si whats up pe tableta. In continuare suntem foarte prezenti in comunitate si continuam pentru ca doar asa putem merge acolo unde nevoia este cea mai mare.
Despre Școala Primară CONCORDIA
Diana Certan: Școala Primară CONCORDIA a fost construită de la zero având încă de la început un concept unitar care include atât modelul educațional, cât și modul în care a fost concepută construcția. Clădirea are o suprafață de 1.000 m² iar arhitectura a fost proiectată special asemănător unei case, astfel încât copii să se simtă în siguranță. Toate salile și întregul campus sunt gândite ca fiind spații de învățare, cu multă lumină naturală și mergând pe principiul transparenței. Fiecare clasă oferă oportunitatea de învățare pentru maxim 20 de elevi proveniți pe deoparte din medii vulnerabile în proporție de 50% – dezavantajați social sau financiar, copii cu nevoi speciale fizice sau cognitive – și pe de altă parte din familii ai căror părinți își pot permite plata unei taxe modeste de școlarizare.
Școala se diferențiază și prin accentul pus pe dezvoltarea creativității copiilor prin artă (muzică și arte plastice), dar și prin cursurile de limba germană. Integrate în programă de la clasa pregătitoare, cursurile sunt susținute de profesor vorbitor nativ de limba germană. În plus implementăm modelul inovator ”managementul de caz” prin care se urmărește îndeaproape evoluția fiecărui elev în funcție de abilitățile și nevoile sale, trasând apoi împreună cu părintele un plan de dezvoltare individualizat. Iar pentru a realiza predarea diferențiată și pentru a oferi sprijin individualizat, fiecărei clase îi sunt desemnați doi învățători.
Programul after-school inclus în concept este parte esențială a vieții școlare. Nu în ultimul rând deoarece copiii proveniți din medii defavorizate se confruntă deseori cu problema de a nu putea primi același sprijin când ajung acasă, lucru care în timp poate conduce la scăderea performanțelor școlare și chiar la abandon școlar.
Contextul local și nevoia
Diana Certan: Există copii pentru care mersul la școală este un lux, atât din punct de vedere financiar, cât și emoțional. Asta deoarece copiii care provin din medii vulnerabile, nu numai că nu au poate toate rechizitele necesare, un sandwich pentru gustarea din recreația mare sau pantofi speciali pentru ora de sport. Copiii din medii vulnerabile sunt supuși unui stres emoțional, fiind marginalizați și discriminați. Acest lucru le distrage concentrarea de la ore, pentru că au de luptat cu un stres suplimentar față de restul copiilor.
Chiar dacă au capacitatea cognitivă să finalizeze 12 ani de școală, sărăcia și discriminarea copiilor proveniți din medii vulnerabile generează o rată crescută a abandonului școlar în România, față de media UE (16.4% în România față de 10.3% media UE în 2020*). Conform aceluiași studiu, 38% dintre copiii care provin din familii care nu au posibilitatea să își acopere veniturile de utilități lunare au medii școlare de 5 și 6 și doar 7% dintre aceștia au medii de 9 și 10i. În final acești copii nu își vor putea depăși condiția și situația se va perpetua de la o generație la alta, cu impact asupra întregii societăți românești.
Munca in gradinitele de cartier e grea si copii lipsesc destul de mult si atunci e important ca noi sa recuperam ceea ce ei nu fac in gradinita si sa ii aducem la zi.
Cursuri în pandemie
Diana Certan: Am respectat normele si legislatia in vigoare. Programul de afterschool a fost acreditat separat asa incat activitatea de scoala a fost on line si copii au avut dotarile aferente de la noi si am continuat programul after school fata in fata, lucru care a usurat interactiunea. Respectarea regulilor de distantare, echipamente speciale cumparate pentru dezinfectare, dezinfectari regulate precum si testare imediata si extractie si izolare pana la rezultate ne-au ajutat sa putem sa fim in interactiune sigura cat mai mult si conform legislatiei. Din punct de vedere logistic a fost destul de dificil, dar starea emotionala a copiilor si achizitionarea de noi abilitati in aceasta perioada a fost posibila doar cu acest efort. În plus a trebuit sa ne gandim si la varianta de a sustine cursurile online, mai ales pentru copiii proveniti din medii defavorizate care nu aveau acces la echipamentele necesare. Am dat tuturor copiilor echipamentele IT necesare ca sa se poata conecta si sa poata participa la cursurile online. Pentru ca noi furnizam si rechizitele pentru ei, le-am facut un kit de materiale cu tot ce aveau nevoie pentru perioada online: caiete de lucru, culori, foarfece, lipici, etc. Toata echipa a inteles ca trebuie sa fim alaturi de copii si sa simta cat mai putin lipsa de conectare in conditiile in care nu se puteau intalni fizic.
Campania #imidaivoie este despre a susține copiii care învață în Școala CONCORDIA în continuare. Printr-un SMS lunar cu textul NEVOIE la 8845 oamenii ne pot ajuta să continuăm să ne îndeplinim misiunea.
Partenerii Campaniei ”Îmi dai voie?”
Simina Leotescu: Aici o să fie un pomelnic, pentru că realmente nu s-ar fi întâmplat fără oricare dintre ei. Toți și-au dedicat timp și răbdare sau au avut un fee simbolic, fiind o campanie pro-bono de la A la Z.
Copiii s-au oferit pentru casting pro-bono (nu am vrut să expunem copiii reali, fiind la o vârstă în formare). Raluca David a fost regizor și-a strâns o echipă întreagă alături (de la DOP, machiaj, sunet, etc.) Manu de la GreenMind ne-a pus studioul lor la dispoziție.
Domnul Rebengiuc a acceptat să ne fie voce iar Cătălin Rulea să înregistrăm la studioul lui de muzică. Sorina Dumitrescu ne-a fost fotograf iar Recul ne-a lăsat să le folosim teatrul pentru sesiunea foto. Parenting Ads ne ajută cu media digitală alături de canalele ProTV. Au mai fost persoane, care fie ne-au pus în contact cu persoanele de mai sus fie au recomandat pe cineva. Mulțumim tuturor în numele copiilor. Citatul cu “It’s not about ideas. It’s about making ideas happen.” mi s-a părut mai visceral ca oricând și fiecare de mai sus a făcut ca idea chiar să se întâmple.
Implicarea pro-bono a Minthical
Simina Leotescu: Cred că a fost o potrivire de filosofie între fondatorii Minthical (Magda și Dan) și mine (Simina) pe această temă, fără nicio legătură cu rolurile noastre, ci ca structură, personalitate. Ei cumpăraseră deja standing desks pentru colegii din România, un lucru atât de normal în vest. Eu visam de ceva vreme la o agenție care să fie prima agenție verde, dinainte să fiu aici. Mi se părea că o agenție poate avea un impact asupra celor din jurul ei. Ei au creat un ONG ca să rezolve o problemă. Eu îmi petrecusem toată studenția ca voluntar. Și tot așa…
Unul dintre primele lucruri propuse când m-am alăturat și ușor acceptate, pentru că toți credem în asta, a fost să devenim prima agenție verde. Certificată de o terță parte. Și facem demersuri sincere. Un exemplu este să ne calculăm amprenta de carbon și-o să cumpărăm credite de carbon în funcție de consumul nostru, pentru a avea o amprentă zero. Și tot așa studiem exact ce înseamnă sustenabil azi față de oricare parte implicată: colegi, parteneri, mediu și așa mai departe. Prin urmare să lucrăm proiecte pro-bono face parte dintr-o serie lungă de prezente sau viitoare acțiuni. Și vrem ca atunci când lucrăm cu un ONG să plecăm de la o temă, o problemă nu de la o idee care tocami ne-a venit. Să ajutăm și să ne vină ideea pe-o nevoie reală.
Surprinzător este că ne-am legat de CONCORDIA donând ce aveam noi de prisos la birou (după ce am făcut o selecție cu ce ONG-uri sunt premiate, recunoscute, fac foarte bine în România). Ulterior am discutat despre a colabora pe o temă specifică, atunci când ea va exista. Și la sfârșit de an a venit!
Campaniile din ultimul an
Simina Leotescu: Nu am reținut atât de multe campanii dar este normal, pentru că a fost un an unde a fost nevoie de măști, de alte lucruri esențiale și de alt tip de campanii în focus, chiar dacă nevoile vechi încă sunt pregnante. Mai mult, recunosc, am observat o schimbare reală în CSR. PR-ul tip greenwashing sau senzația de pare că rezolv ceva a dispărut și brandurile s-au implicat pe bune: exact cu ce era nevoie și unde era nevoie, cu donații și efort concret.
Cum ar putea comunica mai bine ONG-urile
Simina Leotescu: Cred că ar trebui să lase cât mai multe opțiuni de a contribui financiar și-n moduri cât mai ușoare (de curând punea cineva pe net imaginea cu ‘cerșetorul’ cu numărul de telefon pentru plată prin Revolut, prin urmare ONG-urile ar trebui să fie la fel de actuale precum el).
Mai cred că suferă de cel mai slab design de logo-uri și cel mai slab design de site-uri (foarte rar percepi branding din partea unui ONG, să-l recunoști, simți) și-ar trebui să fie deschise acestei schimbări. Majoritatea trăim online zilele astea. Dacă contactul cu un detergent e la raft cu un ONG e de multe ori pe un site, dincolo de campaniile punctuale unde afli de numărul unui sms.
În rest tot puterea ideii, poveștii sau experienței va conta (vezi scaunul solidarității Magic Home sau copiii veterani pentru Dăruiește Viață).
Nevoia de educație, mai mult ca oricând
Diana Certan: As dori sa amintesc faptul ca patru din Obiectvele de Dezvoltare Durabilă stabilite în 2015 de către Națiunile Unite se referă la educație. Însă mai este mult de lucru în țara noastră. Statisticileii sunt relevante și vorbesc de la sine:
- Rata analfabetismului funcțional în România este de 44% printre copiii de 15 ani, conform rezultatelor PISA din anul 2018, față de media UE care este de 23%
- doar 36% din copiii din mediul rural merg la școalăiii.
- 50% dintre elevii din România care termină liceul nu reușesc să ia bacalaureatul.
- În anul 2018, 20,6 % dintre tinerii cu vârste cuprinse între 20 și 34 de ani nu urmau o școală, cursuri de formare sau nu erau angajați.
Viitorul elevilor care provin din medii defavorizate
Diana Certan: Statisticile de mai sus se vor adânci dacă nu luăm măsuri în țara noastră, în special în contextul pandemiei. Coaliția pentru Educație, in care CONCORDIA este membru, a propus încă din Aprilie 2020 măsuri care trebuie luate pentru ca elevii din medii defavorizate să poată avea acces la educație, un drept fundamental care pentru acești copii nu este posibil în condițiile școlii online, deoarece nu au acces la resurse. Mai jos câteva dintre acestea:
1. Asigurarea de resurse și pachete de servicii sociale de bază pentru elevii și familiile din medii vulnerabile, prin alocarea de fonduri de la bugetele naționale și locale și, în mod specific, prin redistribuirea bugetului programului național Lapte și corn pentru alimente oferite acestora.
2. Dezvoltarea și oferirea de activități de învățare remedială pentru elevi din medii vulnerabile pentru a diminua decalajul creat ca urmare a suspendării cursurilor. Acțiunile remediale pot cuprinde, fără a se limita la acestea: realizarea unor școli de vară; prelungirea anului școlar; începerea mai devreme a anului școlar viitor; axarea primelor 4 săptămâni din viitorul an școlar pe recuperarea materiei; asigurarea/deplasarea de consilieri școlari și profesori de sprijin în școlile defavorizate cu rezultatele slabe (media la evaluările naționale/Bacalaureat sub 6) și/sau abandonul școlar a depășit 10% în ultimii ani.
3. Asigurarea, împreună cu autoritățile locale, a unei infrastructuri digitale minime pentru elevi din medii socio-economice defavorizate.
4. Fără o adresare structurată și minimă pe directiile de mai sus, inechitatea socială și educatională se va adânci considerabil, în condițiile în care în Romania anului 2021 1 din 11 copii se culca seara flămând și 36% dintre copiii din mediul rural nu merg la școală. Astfel, avem generații întregi pierdute cu niște costuri sociale pe care nici măcar nu reușim să le evaluam.
i * Sursa: Fundația Raport Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) ”Studiu despre tinerii din România” 2019
ii Eurostat, Octombrie 2020
