[Branding Trends] Iosif Oprescu: Antreprenori, construiți branduri!

Ne-a plăcut îndemnul la luptă al lui Iosif Oprescu, Owner Logo Bigger. Denotă avânt și determinare, ba chiar se subînțelege și o pelerină fluturând pe undeva. E nevoie de toate acestea: puțin spectacol, un strop de autoironie, semnul exclamării. O combinație care să ne scoată din inerție în acest martie supărăcios de pandemie. Poate din inerție va ieși și brandingul, crede Iosif, alături de noile categorii de antreprenori care își testează curajul pe piață.  

2021 va fi anul brandurilor locale. Sper ca în 2021 să vedem mai multe afaceri bine gândite și bine construite în România, care vor reuși la nivel internațional. Susținem producătorii autohtoni și ne dorim să contribuim la succesul brandurilor românești.

Vorbim cu Iosif în rândurile următoare despre provocările brandingului în România, clișee și trenduri, nevoile și nerăbdarea clienților, capriciile audienței, minimalism și exceluri cu libertate. 

Strategia de pandemie

2020 ne-a testat instinctele de supraviețuire. A trebuit să ne adaptăm instant la noua normalitate. Acasă a devenit la firmă, iar bucătăria a devenit birou.

De la începutul anului 2020 am adoptat un sistem de lucru foarte flexibil, capabil să susțină colaborările de la distanță. Am simțit lipsa întâlnirilor față în față, dar am gestionat cu bine proiectele folosind instrumente online.

Le sunt recunoscător clienților care au stat bine pe picioare, nu au amânat proiectele începute și au respectat termenele de plată. La fel, le mulțumesc și colegilor mei care au continuat să facă o trebă foarte bună. Chapeau!

Ce s-a întâmplat cu brandingul în 2020

Atunci când nu știi ce urmează, reacția firească este să fi prudent. În afară de câteva industrii favorizate de situație, majoritatea companiilor au așteptat să vadă ce se întâmplă.

Lipsa de apetit pentru inovație și risc nu avantajează industriile creative.

De aceea am început să căutăm proiecte în zona antreprenorială. Cu aceasta ocazie am descoperit o categorie nouă de clienți care are nevoie de multă consultanță, dar alături de care putem realiza proiecte ingenioase.

Provocările domeniului

Cred că ne maturizăm odată cu societatea românească. Industria de branding o să crească atunci când o să avem în România mai multe produse locale, sau atunci când o să reușim noi, firmele de branding, să construim mai multe mărci pentru piața internațională.

O sursă interesantă de proiecte noi poate să apară din zona corporate. Aici am întâlnit o masă critică de profesioniști care vor să înceapă afaceri pe cont propriu. Sunt oameni educați, care știu să gestioneze bugete și să facă planuri de afaceri. Atunci când excelurile numite Libertate o să dea cu plus, corporatiștii vor intra în aventura antreprenorială.

În zona antreprenorială sunt multe proiecte, mulți clienți nu fac diferența dintre numele firmei, marcă înregistrată și domeniu web și e normal să fie așa. Oamenii se pricep la alte lucruri, vin din domenii foarte diverse, unele fără nicio legătură cu marketingul.

Dificultatea apare atunci când nu este corect evaluată complexitatea unui proiect de branding. De multe ori este vizibil doar efortul de creație, iar strategia sau componenta de proprietate intelectuală sunt detalii colaterale. Soluția este să explicăm fiecare etapă a procesului de construcție a unui brand puternic. 

Am scris un articol didactic pe blog. 

Trenduri

Adaptarea brandurilor pentru mediul digital. 

Se remarcă o tendință a brandurilor de a-și simplifica identitate vizuală pentru o citire optimă pe telefoanele mobile. Vedem cum mărcile cu tradiție renunță la simbolurile sale vizuale clasice și adoptă un stil foarte funcțional.

Mai multe mărci proprii.

Cred că o să apară și mai multe mărci proprii. România este încă în urma mediei europene în ceea ce privește ponderea mărcilor proprii în portofoliul magazinelor. Toți retailerii au în portofoliul lor câte o marcă proprie dedicată produselor tradiționale românești.

Publicul trecut de 35 – 40 de ani apreciază produsele care promit că sunt făcute ca la bunica în curte. Le considerăm mai sănătoase și mai gustoase.

Branduri responsabile

Cred că vor apărea branduri noi care se vor adresa publicului tânăr din mediul urban.

Tinerii nu au nostalgia legumelor din curtea bunicii, așa că mărcile vor promite alte beneficii. Părerea mea este că o să avem multe produse care vor comunica sustenabilitate. Ambalaje reciclabile, produse care susțin afacerile locale, branduri responsabile.

Și noi construim acum un brand pentru un produs care are o nouă utilitate după epuizarea ciclului principal de viață. Revenim în curând cu un studiu de caz interesant.

Bio, Organic, Vegan - produse care promit sănătate.

Există o categorie de consumatori care își dorește sănătate. Un public tot mai educat și mai pretențios. Îi văd pe copiii mei cum citesc etichetele produselor. Nu-mi aduc aminte să-mi fi păsat ce conține punga cu pufuleți sau sucul Ted pe care-l combinăm cu sifon. Dar lucrurile iată că evoluează.

Lista de cumpărături nu mai este generică: lapte, brânză, lămâi. Acum laptele este bio sau de migdale și bio, brânza e de bivoliță și e bio, iar lămâile sunt musai bio și nu au coaja tratată cu pesticide.

Clișee care te enervează

Mă amuz împreună cu copiii mei atunci când deschidem un pachet de biscuiți sau de napolitane. Diferența dintre imaginea de pe ambalaj și produsul real este foarte mare.

Consumatorii din ce în ce mai inteligenți vor sancționa brandurile false. Mai cred că o să avem și reglementări precise care ne vor obliga să nu mai folosim simulări 3D apetisante, alături de steluța: sugestie de prezentare.

Îmi plac brandurile oneste care au curajul să vină în fața clienților cu produsul la vedere.

Proiecte recente

Campania Donează Oxigen merită promovată. Este o inițiativă Prisum International care donează o parte din veniturile obținute prin vânzarea produselor sale, către Asociația Agent Green. Prin acest proiect se vor realiza acțiuni de protejare a pădurilor din România.

Această campanie are elemente de identitate verbală și vizuală, are o componentă de package design și este transpusă și în video.

Clienți noi

În această perioadă am avut proiecte foarte diverse. De la branding și package design pentru produse pharma sau veterinare, la branduri de fashion, echipamente sportive sau un brand nou de gel dezinfectant.

Cele mai multe proiecte noi au venit din zona antreprenorială. 

Noile cerințe & priorități

Capacitatea de a funcționa foarte bine atât în online cât și în offline. Aproape orice afacere nouă are un magazin online sau folosește platformele mari de marketplace pentru a face vânzările. Ambalajele trebuie să ajungă frumoase, iar produsele intacte, după ce au călătorit uneori sute sau mii de kilometri. Agențiile de branding trebuie aibă acces la profesioniști foarte buni, să livreze repede și să fie competitivi din punct de vedere costuri.

Clienții antreprenoriali au nevoie de consultanță și de răbdare. Un proiect de branding este un proces complex. Am văzut ce reacții au antreprenorii grăbiți când află că înregistrarea unei mărci durează uneori peste 6 luni de zile.

Cum a evoluat atitudinea clienților față de branding

Clienții care au mai construit branduri știu care este complexitatea unui astfel de proiect. Aceștia sunt clienții care revin cu produse noi sau cu extensii de linie.

Antreprenorii care sunt la primul lor brand construit sunt de două tipuri: cei care au disponibilitate de învățare și parcurg rapid etapele și cei care nu au o rutină de învățare.

Cred că una dintre calitățile esențiale ale unui antreprenor este disponibilitatea de a învăța. Sunt multe informații, uneori destul de tehnice care trebuie asimilate pentru a lua decizii bune atunci când construiești un brand.

E adevărat, un antreprenor este ca un jongler pe sârmă, care trebuie să gestioneze foarte multe situații și să ia decizii într-un timp scurt.

Empatizez cu antreprenorii aflați la început și avem multă disponibilitate pentru a le oferi informațiile de care au nevoie pentru a lua decizii.

Ce vor noile generații de public

Noua generație este nativ digitală, nu este deloc înspăimântată de tehnologie și o folosește cu naturalețe. Acest lucru le oferă, în special tinerilor, acces rapid la informații și la decizii bune. Construcțiile artificiale, fără o bază reală, nu vor avea succes pe termen lung. Pariez pe o generație nouă de afaceri construite de tineri, care reușesc să dozeze corect eficiența cu idealismul.

Din punct de vedere vizual, preferăm imaginile cât mai curate și mai ușor de citit. Majoritatea tinerilor designeri sunt adepți ai curentului minimalist. Cred că este un lucru bun, iar nivelul ambalajelor prezente la raft a crescut și datorită noilor generații de consumatori și de designeri.

Ideea nu e tocmai nouă. Iată un exemplu de folosire eficientă a resurselor vizuale limitate în artă. Kazimir Malevich. Black square, 1915 și White on white, 1918.

Mai multe despre artist aici: 

Iată și o transpunerea conceptului minimalist ca stil de viață:

Cum treci de toata agitația din feed în 2021

La școală nu se face prea multă educație vizuală, muzeele nu au campanii de promovare foarte eficiente. De aceea puțini tineri beneficiază de selecția vizuală făcută de curatorii profesioniști. Rămân puține repere de calitate la care au acces masele.

Cultura vizuală se construiește în timp. Este nevoie de antrenament și expunere la imagini create de artiști talentați pentru a se forma un gust artistic. Impactul Netflix și HBO o să fie pozitiv, pe termen lung. Producțiile cinematografice sunt o formă de artă accesibilă, care formează un standard vizual.

2021 va fi anul

brandurilor locale.

Sper ca în 2021 să vedem mai multe afaceri bine gândite și bine construite în România, care vor reuși la nivel internațional. Susținem producătorii autohtoni și ne dorim să contribuim la succesul brandurilor românești.