Dupa zeci de mii de ani de evolutie si trait unii cu altii pe aceasta planeta, binele continua sa fie ceva spectaculos, iar cei care fac bine sunt priviti ca niste calareti singuratici si neintelesi. In ultimul timp, insa, lucrurile s-au mai schimbat in societatea civila in Romania, spune Ana Murray, managing director Ashoka Romania. Ana are experienta cam in toate sectoarele pietei muncii: a facut voluntariat inca din facultate, a lucrat 10 ani in corporatii, este antreprenor, iar acum, la Ashoka, incearca sa construiasca o legatura intre lumea corporate, societate civila si autoritati.
Pandemia a lasat urme asupra societatii civile, arata raportul Ashoka “Obstacole si oportunitati emergente pentru schimbarea sociala”.
Comparand cu alti ani, o surpriza a fost spargerea mitului calaretului singuratic. Pandemia ne-a fortat intr-un fel sa ne reconectam, sa lucram cu mai multa deschidere si cu dorinta de a colabora, mai ales intre organizatii care pana nu demult se considerau in competitie, spune Ana.
Este un inceput de proces: colaborarea pentru cauze bune printre radacini si se ramifica si in alte sectoare ale societatii. In aceasta perioada de criza, insa, ONG-urile se vor dezvolta mai greu. Mai ales acea parte a societatii civile care se ocupa de nevoile grupurilor vulnerabile, spune Ana: copii si familii aflate in saracie, familii care au devenit recent sarace, persoane fara adapost, pacienti care sufera de boli rare, comunitatea LGBTQ+, persoane cu HIV/SIDA etc. Despre toate aceste efecte ale pandemiei in societatea civila din Romania, concluziile raportului si planurile pentru anul acesta ale organizatiei, vorbeste Ana in interviul de mai jos:
De la corporatii & antreprenoriat la ONG
Am inceput voluntariatul de la 10 ani, incurajata fiind de parinti care ne-au sustinut si ne-au lasat sa experimentam, si pe mine, si pe fratii mei. Apoi, prin anul II de ASE, a fost un moment in care mi-am dat seama ca aveam nevoie de discutii mai profunde si de dezbateri mai intense, asadar am dat si la Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti. Mai tarziu, am ajuns la Universitatea din Salamanca, unde stiintele politice se studiau la cu totul alt nivel si unde am descoperit o lume a argumentelor si logicii care inca a ramas ca punct de plecare pentru toate proiectele in care ma implic.
Dupa ce am revenit la Bucuresti, am ales calea corporatista: biroul OMV Petrom pentru urmatorii zece ani, cu o campanie care a schimbat ideea de continut si povesti de la fata locului - proiectul “Redescopera Romania” care are mereu un loc special in sufletul meu. De asemenea, spre sfarsitul perioadei corporate, am devenit un mic antreprenor, fiind una dintre co-fondatoarele Black Button Books, din pasiunea pentru carte si pentru scriitura, dar si din dorinta de a aduce publicului din Romania scriitori contemporani care au lucruri de spus si pe care nu ii gasesti in mod normal tradusi.
Ca orice aventura corporatista, s-a incheiat dupa 10 ani, in primul rand cu o analiza personala a ceea ce sunt si ceea ce vreau sa fac mai departe, cu un singur raspuns foarte clar: am vrut sa dau inapoi din experienta acumulata de mine catre cine avea nevoie. Asa am ajutat prieteni sa-si puna bazele unor mici afaceri, tineri in cautarea de burse internationale, o tanara antreprenoare care si-a infiintat o scoala de canto, si pe Corina Murafa, co-directorul Ashoka Romania, pe care o cunosteam din perioada cand si ea lucrase la Petrom, iar ulterior ne mai intersectasem in diferite contexte de discutii cu baza legata de industria energiei sau programe de leadership.
Cand si cum a inceput relatia ta cu Ashoka
Relatia cu Ashoka Romania a inceput chiar de la intrarea organizatiei pe piata, cand ma intalneam des cu Corina sa povestim despre sectorul unde ar aduce cea mai multa valoare o organizatie care se preocupa de binele global prin solutii sistemice de la oameni de peste tot din lume. Pentru ca expertiza Corinei are o mare componenta din domeniul energiei, sesiunile de cunoastere si dezbatere a Ashoka au inceput cu paneluri si conferinte in zona de energie si schimbari climatice.
Am inceput cu voluntariat in Ashoka, fiind cea care ajuta echipa la conferintele si workshop-urile tematice fie cu rol de facilitator sau ca o punte de legatura si un numitor comun intre lumea corporate, societate civila si autoritati. Asa am intalnit si primii Ashoka Fellows si am fost fascinata de impactul solutiilor lor.
Pas cu pas si cafea cu cafea, lucrurile s-au asezat, iar acum sunt intr-o noua etapa, ca director executiv al Ashoka Romania, Corina fiind acum parte dintr-o echipa internationala globala a Ashoka, co-lead al programului nostru dedicat planetei si climei: Next Now/Planet & Climate. Provocarea este raspunsul la intrebarea “ce o sa avem noi de spus despre Ashoka la aniversarea organizatie de 5 ani”, eveniment care se va intampla in 15 luni.
Istoria Ashoka in Romania
Ashoka Romania s-a infiintat in urma cu trei ani si este unul din birourile locale acele celei mai mari retele globale de sustinere a a antreprenorilor sociali. Organizatia a fost fondata datorita Laurei Catana si ulterior Corinei Murafa, care au reusit sa deschida biroul Ashoka Romania si sa inceapa sa caute local oamenii care genereaza schimbari sistemice.
La nivel local, cea mai dezvoltata dimensiune din punct de vedere al inteligentei sociale pe care a captat-o Ashoka este in zona de planeta si clima, insa o data ce am inceput recrutarea de oameni care schimba lumea - sistemul de fellowship pe care Ashoka l-a implementat inca de acum 40 de ani, am inceput sa dezvoltam si celelalte domenii: incluziune sociala si financiara, sanatate, democratie, drepturile omului, etc. Suntem extrem de mandri sa ii avem alaturi si sa ii sustinem pe viata pe primii 6 Ashoka Fellows din Romania.
Dupa trei ani de birou local Ashoka, am trecut practic de la nivelul de start-up in care am selectat si convins oamenii ca modele sociale exista si in Romania si ca putem construi colaborativ spre o societate mai buna, la faza de consolidare. Ashoka are o multitudine de solutii de inovare sociala din peste 93 de tari, adunate in nu mai putin de 40 de ani, asadar complexitatea aceasta foarte mare a ariilor de expertiza si domeniilor de interes este potential coplesitoare. Ashoka poate raspunde cu solutii testate si folosite de la subiecte legate de protejarea populatiilor de delfini la delincventa juvenila. De aceea, ce facem in Romania acum acum este sa consolidam cateva teritorii clare, pe care sa construim ecosisteme cros-sectoriale. Doar in astfel de ecosisteme de colaborare se pot ancora si pot creste solutiile sistemice propuse de antreprenori sociali, ajungandu-se la ceea ce noi numim “collective impact”.
Efectele pandemiei
Pe noi nu ne-a afectat atat de mult, pentru ca, fiind organizatie globala care lucreaza prin definitie cu teams of teams, eram obisnuiti cu partea de digitalizare si inainte de pandemie.
Insa am observat ca organizatiile cu care noi lucram treceau printr-o perioada dificila, mai ales cele care nu sprijineau direct prima linie a luptei impotriva pandemiei si care mare parte dintre ele au ramas fara finantare, inclusiv cu contracte semnate, insa neonorate.
Dintr-o nevoie colectiva, atat a noastra, a fiecarui membru din organizatia Ashoka, cat si a partenerilor-organizatii, au inceput niste discutii despre starile prin care trecem in aceasta perioada. Practic, de la ceva firesc - necunoscutul dat de o pandemie globala, s-a nascut proiectul “Unlonely Civil Society”, sustinut de Black Sea Trust. Am avut alaturi 30 de organizatii din Romania si Republica Moldova carora le-am oferit instrumente online pentru imbunatatirea performantei, abilitati de comunicare digitala, cursuri de strangere de fonduri, mentorat personalizat, sesiuni de munca/invatare cu lideri de afaceri, jurnalisti si Ashoka Fellows.
Exista in continuare presiune pe tot sectorul social, insa in special pe liderii organizatiilor care nu se ocupa direct de cei afectati de criza medicala si cred ca o sa mai fie o perioada in care le va fi destul de greu sa se dezvolte. Vorbim concret de partea societatii civile care se ocupa de nevoile grupurilor vulnerabile: copii si familii aflate in saracie, familii care au devenit recent sarace, persoane fara adapost, pacienti care sufera de boli rare, comunitatea LGBTQ+, persoane cu HIV/SIDA etc.
Obiectivele lui 2021
In primul rand vom continua sa acceleram transferul de impact din reteaua internationala catre Romania, cu programe tematice - cele desfasurate impreuna cu NN pe rezilienta societatii civile, situatii de urgenta, incluziune sociala si financiara, e-sanatate si preventie, dar si selectare si sustinerea financiara si non-financiara a altor doi Ashoka Fellows din Romania ca parte din ecosistemul global.
De asemenea, vom continua proiectul inceput cu Ambasada la Timisoara, unde lucram indeaproape cu echipa locala pe zona de societate rezilienta, dar totodata si pe o cartografiere precisa la nivel micro si sub-bresle ale sectoarelor sociale prin idei, procese si spatii oferite pentru ca impactul colectiv sa devina atat auto-sustenabil, cat si durabil. Coboram practic in local, la nivel de oras, o parte din know-how-ul nostru global.
Cele mai importante proiecte ale organizatiei
Selectia de fellows ramane in topul listei proiectelor organizatiei, pentru ca procesul este continuu. Ashoka a dezvoltat si in Romania un program de identificare si sustinere a celor mai inovativi antreprenori si a solutiilor lor pentru societate, asigurand burse si acces la o comunitate de investitori, parteneri si consultanti pro bono. Pana in acest moment, Ashoka are 6 fellows, o distinctie care ramane pe viata: Paul Radu (pionier al jurnalismului de investigatie transfrontalier); Dorica Dan / Asociatia Prader Willi Romania (revolutioneaza domeniul bolilor rare); Florin Stoican / Parcul National Buila-Vanturarita (catalizeaza miscari conduse de cetateni pentru a proteja ariile naturale); Elena Calistru (construieste instrumente de participare civica bazate pe cercetare si date concrete); Ioana Bauer (identifica si mobilizeaza actori neobisnuiti pentru a lupta cu traficul de persoane) si Carmen Gheorghe / fondator E-Romnja care sprijina femeile rome.
Transferul de impact si crearea de comunitati este o alta prioritate a organizatiei, dar si dimensiunea de public affairs a conceptului de antreprenoriat social. Situatia se datoreaza mai ales datorita faptului ca informatiile din spatiul public sunt destul de putine, la care se adauga nevoia de acces la finantare, ceea ce expertii definesc ca social finance. Mai mult, este nevoie si de partea de relatie cu autoritatile publice - consolidata anul acesta prin prezenta Corinei in Comitetul Economic si Social (CES) pe de o parte, dar si crearea de fluxuri de colaborare intre societatea civila, sectorul social si autoritati intr-o relatie cros-sectoriala sanatoasa, pe de alta parte.
Ce a insemnat 2020 pentru societatea civila
“Obstacole si oportunitati emergente pentru schimbarea sociala”, Raportul Ashoka Romania privind situatia societatii civile in pandemie, s-a nascut din faptul ca noi ascultam activ parerile si experientele acumulate de societatea civila, iar numai anul trecut au fost peste 30 de conversatii de ecosistem in care ne-am notat insights de la oameni - in principal de la ONG-uri, dar si din partea mediului privat si a autoritatilor publice. Discutiile au fost consolidate in zona de nevoi actuale, dar si pe zona mai optimista, in care lucrurile se rezolva mai rapid.
Am vorbit intotdeauna despre obstacole si oportunitati in criza, iar de aici s-au legat niste discutii foarte profunde, insa implementate foarte putin in realitatea concreta. De exemplu, s-a evidentiat nevoia de echipa sanatoasa, cu valori comune, care sa aiba acelasi numitor comun, iar pentru o astfel de echipa, este nevoie de o investie de timp, mentorat si discutii despre asteptarile si limitarile fiecarui membru, astfel incat sa se coaguleze echipa. Sunt prea putine cazurile in care organizatiile fac si astfel de procese, pentru ca asteptarile sunt ca toata lumea sa livreze cifre impresionante, pe care insa nu le interpretam neaparat corect. In spatele fiecarei actiuni in care vorbim de un numar de beneficiari care au primit un numar de pachete/sesiuni/ore de training exista o echipa care a lucrat ca totul sa functioneze. Insa sunt prea putine proiectele care permit si consolidarea echipei pentru a facilita lucruri si mai extraordinare.
Pe scurt, ceea ce am identificat au fost nevoile legate de o echipa sanatoasa si un spatiu adecvat, peer to peer network, nevoia de impact colectiv, dar si acest wellbeing pentru sectorul social, care nu se confrunta doar cu fricile individuale ale fiecarui membru al echipei, dar iau asupra lor si problemele grupurilor sociale pe care le reprezinta si pentru care este nevoie de acest tip de wellbeing. Nu e moft, este chiar o necesitate.
Concluziile & surprizele raportului
Comparand cu alti ani, o surpriza a fost spargerea mitului calaretului singuratic. Pandemia ne-a fortat intr-un fel sa ne reconectam, sa lucram cu mai multa deschidere si cu dorinta de a colabora, mai ales intre organizatii care pana nu demult se considerau in competitie. Este un inceput de proces, insa este spectaculos cum oamenii incep colaborari pentru the greater good, o initiativa care sper ca prinde radacini din ce in ce mai mult si se si ramifica si pentru alte sectoare.
Probleme societatii civile in Romania in 2021
Raspunsul aproape automat, insa foarte adevarat este legat de cele trei probleme majore ale Romaniei: educatia, sanatatea si saracia. Insa in an pandemic si cu o mostenire destul de grea pe care o avem, au mai intervenit doua situatii: participarea civica si dialogul intre persoane cu opinii antagoniste - cum sa convietuim impreuna si apoi sa lucram impreuna ideal cu oameni cu structuri diferite, si problema sanatatii mintale prin prisma traumei colective prin care trecem cu totii din cauza crizei medicale.
In ceea ce priveste partile bune, aplaudam formatul actual in care a ajuns Consiliul Economic si Social prin participarea societatii civile, demers votat democratic de organizatiile din teritoriu. De asemenea, o serie de autoritati locale au inteles importanta societatii civile si invita la mese rotunde reprezentati ai diferitelor sectoare pentru discutii si eventuale solutii, ceea ce nu se intampla in trecut.
In zona de nevoi, credem foarte tare ca este nevoie de formalizarea unor procese in ceea ce priveste relatia cu autoritatile publice - si locale si nationale, prin care societatea civila sa participe activ si sa ajute real la implementarea de idei astfel incat sa nu mai existe discrepante intre beneficiari. E nevoie de un proces institutional mai bine organizat decat sistemul de masa rotunda si de un set de practici care sa poata fi transferate si daca se schimba politicienii din functii si/sau apar si alte organizatii.
Lectiile pandemiei
Pe plan personal, am invatat sa cer ajutor si sa accept propria vulnerabilitate si propriile limite. Digitalul si amestecul intre de pe aceeasi canapea te uiti si la Netflix, deschizi si sesiunea cu cel mai mare finantator al tau si sedinta cu colegii duce la nevoia setarii unor limite.
La Ashoka, am lucrat cu foarte multa empatie in toata aceasta perioada si am avut sute de conversatii empatice cu oamenii, nu tranzactionale. Cred ca am devenit mult mai ancorati in realitate si cred ca valoarea organizatiei noastre a crescut datorita acestei laturi empatice pe care am cultivat-o.
Ce urmeaza pentru societatea civila
Cred ca o sa mai fie o perioada dificil de a aduce pe agenda publica si alte discutii in afara crizei medicale, mai cred ca si organizatiile vor trece in continuare prin exercitiul de echilibristica financiara pentru a obtine resurse ca sa isi duca proiectele mai departe, insa totodata cred ca se vor consolida relatiile si proiectele nascute in pandemie si poate, cu mai multa deschidere din partea autoritatilor publice, va fi mai multa interactiune cu societatea civila.
