![[Spațiul necesar] Toni Baghiu: România recentă e un caz aparte de lipsă de planificare urbană și kitch generalizat și va fi foarte greu să modificăm această stare de lucruri](https://media.iqads.ro/2021/01/cover-cover-850.jpg)
În lumea asta nouă, zguduită nu doar de pandemie, ci și de aglomerările urbane, care au cam scăpat de sub control, se conturează tot mai clar nevoia de specialiști care să dea o altă față spațiului public. Mai natural, mai verde, cu mai multă coerență în construcțiile publice și private. Arhitectul Toni Baghiu crede că Bucureștiul este una dintre cele mai ”abuzate” capitale europene din punct de vedere arhitectural, un oraș în care spațiile publice de calitate sunt, practic, inexistente. De fapt, aceasta este o problemă vizibilă în mai toate zonele urbane al României.
”Spațiul construit în acesti ultimi ani este, în multe cazuri, de calitate inferioară față de cel construit în anii comunismului, atât urbanistic, cât și funcțional, și, în plus, cred că orașul istoric a fost poate mai sălbatic agresat decât în trecut. România recentă e un caz aparte de lipsă de planificare urbană și kitch generalizat.”
Povestim în continuare cu arhitectul Toni Baghiu, pe larg, despre viitorul spațiului public și trecem în revistă câteva trenduri ale lui 2021 în arhitectură și design.
Parcurs profesional
Am terminat facultatea de arhitectură la Cluj, după care am urmat un master de energetică aplicată clădirilor, la Universitatea de Arhitectură Ion Mincu. În urmă cu doi ani am terminat un master de restaurarea clădirilor de patrimoniu, la Kingston University London. Profesez ca arhitect independent la propriul birou din București, unde abordez în principal proiecte de arhitectură, dar și design de obiect.
Deși cele mai numeroase proiecte le reprezintă casele individuale, am avut oportunitatea să lucrez la o gamă variată de proiecte cum ar fi: restaurarea clădirilor de patrimoniu, amenajări de cafenele, librarii sau realizarea unei case din lemn cu cărămizi de pământ.
Amprenta ta
Dacă ar fi să definesc propria amprentă aș spune că, pe lângă minimalismul rațional, adică cel bazat pe elemente epurate de orice decorație sau exces (iar aici o excepție notabilă de exces benefic o constituie lumina, care are un mare potențial poetic), mă bazez pe cerințele clientului și pe posibilitățile sale materiale, pe context și factorii de mediu, totul în încercarea de a acoperi nevoile funcționale, și de a oferi coerență arhitecturală, care conferă calitatea locuirii. După părerea mea, arhitectura se compune în timp, odată cu evoluția, dezvoltarea, celui ce locuiește sau folosește spațiul respectiv, și de aceea este important pentru mine ca arhitect să ofer un cadru neutru, obiectiv, un fundal conturat, autentic.
Cel mai important produs arhitectural
Dacă ar fi să numesc cel mai important produs arhitectural atunci aș spune că acesta este locuința, cea individuală, pentru că ilustrează cel mai bine un concept fundamental, anume cel al vieții private, al căminului, dar și pentru că o casă poate fi un laborator de experimente arhitecturale deosebite pentru cel care creează. Cei mai buni arhitecți din lume rămân cunoscuți după proiectele de case.
Sursele mele de inspirație au fost și sunt multiple: de la maeștrii arhitecturii internaționale, Mies van der Rohe sau Le Corbusier, la figuri mai puțin cunosute, de un rafinament deosebit, precum americanul John Yeon, până la lucrările unor contemporani precum Glenn Murcutt, sau arhitectul Șerban Sturdza. Mă inspiră deopotrivă arta (inclusiv cea cinematografică) și muzica.
Lecții și mentori în profesia ta
Profesia de arhitect nu se învață în facultate, ci practicând. Am avut șansa să fiu angajat la biroul domnului arhitect Șerban Sturdza mai mulți ani, iar aceasta experiență mi-a influențat într-o mare măsură parcursul profesional.
Cele mai dure poate, dar și cele mai importante lecții, le-am învățat pe propria-mi piele, ca practicant independent, anume: trebuie să gândești proiectul ca și când ar fi vorba despre banii tăi și despre casa ta, să înțelegi că lumina nu e niciodată suficientă, că cele mai simple lucruri sunt cele care au cele mai mari șanse de reușită, cu costuri rezonabile, că e la fel sau chiar mai importantă calitatea materialului de construcție decât forma.
Noi perspective în arhitectură
Crizele pot modifica obișnuințele, iar pandemia aceasta cred că a schimbat radical relația oamenilor cu propriul timp și le-a modificat prioritățile, făcându-i mai atenți la propriile nevoi, indiferent că vorbim de spațiul locuinței dar și de spațiul mental, al confortului propriu, adică ne-a obligat să analizăm mai atent locul în spațiu și timp, în care ne găsim. Mulți vor dori, probabil, să construiască o casă nouă, să consolideze o casă existentă, sau să schimbe locuința de la oraș cu una la țară, realizând precaritatea vieții în general, dar și calitatea foarte slabă a locuirii colective din cartierele vechi, precum și din cele nou construite.
Am observat că a fost mult mai liniște în București, un oraș care în mod curent era scăldat zgomotele produse de mașini, muzică, baruri și cazinouri, dar și faptul că, încurajați de reducerea nivelului de zgomot, praf, aglomerație, mult mai mulți oameni au ieșit la plimbare pe străzi, cu copiii, cu animalele, lucru care înainte era aproape imposibil. Dacă privim lucrurile așa s-ar părea că civilizația să se măsoare (și) în decibeli. Ca să vă dau un exemplu de la Londra, de pildă, după ora 9.00, nu mai era niciun bar deschis, cu excepția câtorva locuri dedicate, situate în afara zonelor rezidențiale.
Efectele crizei asupra business-ului tău
Impactul e unul pozitiv, în cazul meu, pentru că am avut solicitări de la oameni tineri care au dorit să construiască o casă, să dispună de curte, de spațiu suficient pentru copii sau pentru un animal de companie. În timpul crizei am studiat exemple remarcabile de arhitectură din toată lumea și pot spune că m-am perfecționat, am devenit mai deschis la influențe diverse, pentru că arhitectura se uită, are nevoie de un efort zilnic, de rutină.
Clienții tăi
Clienții mei sunt oameni tineri, in jur de 40 de ani, care, în marea lor majoritate, sunt la prima experiență de acest gen și își doresc, cum altfel, casa visurilor lor. Dificultatea e să înțelegi ce anume își doresc oamenii și să răspunzi acestor nevoi, iar acolo unde lucrurile nu sunt conturate, arhitectul trebuie să fie curajos și să improvizeze, să aducă la suprafață ceea ce poate nu are un echivalent în viziunea clientului, să propună ceva concret, chiar dacă riscă să fie refuzat.
Proiecte din 2020
Cel mai recent proiect încheiat este școala româno-austriacă CONCORDIA de lângă Ploiești. Beneficiarul este Organizația Umanitară CONCORDIA, care prin Cristian Esterman, mi-a oferit oportunitatea și libertatea de a dezvolta un concept de școală de dimensiuni mici, care cuprinde doar șase clase, dezvoltate în jurul unui culoar central de dimensiuni generoase (gândit ca un nou spațiu educațional și de recreere), luminat prin ferestre zenitale.
Această școală se vrea o critică la adresa monotoniei, uniformizării, culoarelor înguste și întunecate practicate în școlile din perioada socialistă, dar și o distanțare față de arhitectura abuzată în plan estetic, vehiculată după ’89, în numele unor principii educaționale greșit înțelese sau în lipsa oricărui interes față de acestea.
Școala CONCORDIA este un apel la simplitate, prin faptul că apelează la o geometrie consacrată, aceea a casei în două ape sau a halei industriale periurbane, realizată din materialele umile; la inovație tehnică, prin introducerea unor luminatoare de mari dimensiuni în planul acoperișului, astfel încât holul central cât și clasele să primească o lumină suplimentară; și, nu în ultimul rând, la conștientizarea impactului arhitecturii asupra calității actului educațional.
Un alt proiect la care țin foarte mult, și care ilustrează foarte bine preferințele publicului urban, interesat de cultura orientală și preocupat de exercițiul fizic interiorizat și complex, este o sală de yoga (shala), pe care am amenajat-o la parterului unui bloc de apartamente construit recent.
Spațiul promovează filozofia simplitații practicii yoga și o transpune în arhitectura interioară prin geometrii simple și materiale naturale. Cel mai spectaculos element este culoarul central axat pe sala de ceai, care se deschide printr-o mare ușă glisantă de stejar în spațiul propriu-zis al sălii de practică yoga.
Aș mai menționa două proiecte care vor debuta în 2021, dar care au fost concepute în anul precedent. Este vorba despre două case în context urban, așezate pe lotizari de 250 mp, prima dintre ele în cartierul Pantelimon, cealaltă în prelungirea Ghencea, dar și o casă de lemn pe care urmează să o construim la Snagov. Deși știu foarte bine să modelez virtual o clădire, mi-am propus ca toate aceste proiecte să fie ilustrate cu schițe de mână, pentru a surprinde mai bine emoția descoperii unui spațiu nou, de ai găsi proporțiile prin desen. Cred că desenul este cel mai important instrument de gândire creeativă pe care arhitectul îl are și care nu poate fi înlocuit de calculator.
Schimbări pe piața de profil
Nu cunosc în detaliu problema, presupun că anumite spații, cum ar fi cele de birouri să fie mai puțin căutate. Paradoxul e că orice criză naște oportunități, și pot să vă dau exemplul unor prieteni care au o agenție de presă și care s-au extins, au închiriat un spațiu mai mare și mai ieftin, iar eu i-am ajutat să amenajeze acest spațiu pentru angajații din ce în ce mai numeroși.
De ce este nevoie acum?
E mai multă nevoie de arhitecți decât oricând, iar profesia aceasta, care este una extrem de complicată, trebuie să facă față cerințelor de locuințe de calitate, de spații verzi, de predictibilitate a locuirii, de coerență urbană și, cel mai important poate, de creștere economică și demografică. Nu se pot îndeplini toate aceste cerințe dacă nu există și onorarii pe măsură, care să reflecte calitatea produsului de arhitectură. Deși recunosc un stil sau o manieră, cred că există arhitectură bună și arhitectură mai puțin bună.
Cu ce a fost înlocuit griul comunist în ultimii 30 de ani?
Spațiul construit în acesti ultimi ani este, în multe cazuri, de calitate inferioară față de cel construit în anii comunismului, atât urbanistic cât și funcțional, și, în plus, cred că orașul istoric a fost poate mai sălbatic agresat decât în trecut. România recentă e un caz aparte de lipsă de planificare urbană și kitch generalizat și va fi foarte greu să modificăm această stare de lucruri.
Relația oamenilor cu mediul
Dacă vorbim de pandemie și de urmările ei, atunci cred că tot mai mulți oameni își vor cauta o locuință mai aproape de natură, fie că vorbim de case sau de locuințe colective. Chiar dacă vor fi puțini aceia care își vor putea permite o asemenea locuință, cred totuși că mulți vor alege să petreacă mai mult timp în locuințe închiriate, sezoniere, un fel de locuință de vacanță în care vor putea lucra de la distață.
Viitorul spațiului public
Spațiul public este definit în mare măsură de oamenii care îl populează, iar calitatea acestui spațiu e direct proporțională cu educația oamenilor. Calitatea se construiește pe mai multe paliere. Primul ar fi acela al respectului reciproc, care face posibilă coabitarea. Apoi este cel reglementat prin legi care să permită coabitarea. Bucureștiul este, din păcate, cea mai năpăstuită și abuzată capitală europeană, în care nu se regăsesc spații publice de calitate, oraș ce este mai prost gestionat decât Sofia sau Belgradul, ca să nu aduc spre comparație Budapesta sau Praga.
Trenduri în 2021
Din punctul meu de vedere, există vectori de calitate ce ar trebui întodeauna considerați atunci când vorbim de arhitectură, spre exemplu: lumina naturală, adaptarea la sit și la factorii de mediu, proporțiile spațiului, calitatea materialelor, măsurile sustenabile și de bun simț ce pot face o casă economică și durabilă. Dată fiind viteza cu care se propagă informația, e cu atât mai caraghios să cauți un stil, pentru că, odată apărut, e în scurtă vreme înlocuit de un altul, și tot așa, ad infinitum.
Gânduri de început de an
Pentru mine, fiecare proiect e important și aș dori să construiesc cât mai multe dintre proiectele concepute recent în care am investit mult timp și idei, pentru că rațiunea ultimă a profesie de arhitect e aceea de a construi.
