![[Povești de bine] Clara Abdullah: Încercăm să nu folosim excesiv discursuri clasice despre mai mult verde și reciclare, care aduc cu sine eticheta de „hippie ecologiști”](https://media.iqads.ro/2021/01/clara-abdullah-coordonatoare-de-comunicare-si-pr-ecovisio-cover-850.jpg)
Suntem încurajați continuu să fim mai aproape de natură, să ne gândim la mediul înconjurător, să folosim produse eco, bio, să ne atârnăm serios de tot ce înseamnă reutilizare, reciclare, minimalism - curent care se ambiționează să devină mod de viață, iar noi doar ne bucurăm pentru aspirațiile sale. Ne-am întrebat însă cine stă în spatele acestor trenduri, cine se gândește mai mult, mai bine și mai cu viziune despre ecologie și mediu? Că doar nu a apărut așa, din senin, moda asta! În continuare, vorbim cu Clara Abdullah, o tânără originară din Bacău, care a fost adoptată de către Chișinău în 2018, pentru a activa în calitate de coordonatoare comunicare și PR la EcoVisio.
Și ca un bun PR-ist, are doar cuvinte de laudă despre organizația în care activează. Dar ne-a convins, la drept vorbind, că le merită pe toate. Ia vedeți ce spune Clara aici:
„EcoVisio m-a învățat cum e să lucrezi într-o organizație ca o familie, în care toate raporturile de lucru se bazează pe încredere, spațiu creativ și cooperare. Aici chiar e valorificat potențialul tău și entuziasmul de a face schimbări, ambele susținute apoi în mod continuu de către colegi”.
Background
Până-n 2018 m-am învârtit prin sectorul non-profit și instituțional, unde am lucrat pe teme precum egalitatea de gen, reducerea de riscuri pentru utilizatori de droguri, asistență socială oferită migranților și mamelor în situație de risc, printre altele. În afară de România și Republica Moldova, am mai lucrat în Portugalia și Lituania.
Am cochetat ocazional și cu mass-media, aceasta fiind de fapt specialitatea mea principală, ca posesoare a unei diplome de licență în Jurnalism și Științele Comunicării de la Universitatea din București. La aceasta am adăugat o diplomă în Politici, Gen și Minorități, unul din masteratele Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA București, care a fost de fapt pârtia mea de intrare în lumea oengistică.
EcoVisio
Mi-a revoluționat complet ideile despre ce face o „organizație de mediu”. Am fost plăcut surprinsă să văd o organizație atât de micuță cu o viziune atât de complexă despre ce înseamnă o societate sănătoasă, echitabilă și durabilă. Am învățat de la EcoVisio să mă uit la mediu și ecologie din mult mai multe unghiuri decât eram obișnuită, păstrând oamenii mereu în centru.
EcoVisio m-a învățat cum e să lucrezi într-o organizație ca o familie, în care toate raporturile de lucru se bazează pe încredere, spațiu creativ și cooperare. Spre deosebire de majoritatea locurilor de muncă pe care le știu, unde tot accentul se pune pe bagajul tău de cunoștințe și experiență, la EcoVisio chiar e valorificat potențialul tău și entuziasmul de a face schimbări, ambele susținute apoi în mod continuu de către colegi.
Misiunea organizației
De a ajuta Moldova să devină o regiune-model pentru dezvoltare durabilă, cu o societate capabilă de a genera schimbări, un mediu înconjurător sănătos și o economie echitabilă și prosperă. Lucrăm pentru a crește comunități dinamice din oamenii care ne împărtășesc valorile, prin educație, inspirație și prin crearea de platforme pentru schimburi de experiență.
Surse de finanțare
Multe din proiectele noastre au surse de finanțare proprii, însă la nivel organizațional, beneficiem de finanțare de bază cu durata de 3 ani din partea Suediei (care se încheie în 2021) și din partea IM Swedish Development Partner (se încheie la sfârșitul anului 2021). Alte surse de finanțare includ donații din partea cetățenilor, mecanismul anual de redirecționare a 2% din impozitul pe venit, precum și serviciile oferite de EcoVisio care generează venit propriu, precum Centrul de Instruire EcoVisio și serviciile de greening up pentru companii. Acestea din urmă vor fi consolidate începând cu 2021, pentru a deveni principala sursă de venit EcoVisio, odată cu încheierea finanțărilor de bază.
Proiecte
O realizare destul de mare a fost deschiderea Centrului de Instruire EcoVisio în 2018, integrat în cadrul comunității EcoVillage Moldova din satul Rîșcova (la 23 de km de Chișinău). Acest Centru ne-a permis să ne desfășurăm activitățile proprii într-o locație a noastră, fiind totodată un spațiu pe care îl putem pune la dispoziție și altor organizații ale societății civile, și nu numai.
Plus, formarea a două noi departamente în sânul EcoVisio: Agrifood și Managementul Deșeurilor. Primul promovează adoptarea principiilor agriculturii ecologice la scară națională, lucrând direct cu fermieri, dar și cu agenți economici și reprezentanți ai autorităților în domeniu. Cel de-al doilea departament derulează o campanie națională de informare despre managementul și prevenirea deșeurilor, dar lucrează concret și pentru gestionarea deșeurilor din câteva localități rurale.
Promovare
EcoVisio e una din organizațiile ale căror renume și comunitate s-au clădit mult prin viu grai, grație oamenilor care au avut contact cu noi și au dus vorba mai departe. Suntem destul de norocoși din acest punct de vedere, poate și fiindcă scena activistă a Moldovei e destul de compactă, însă simțim că oamenii chiar găsesc ceva util la noi și sunt bucuroși să împărtășească asta în cercurile proprii.
Avem proiecte pe teme destul de diverse, de la managementul deșeurilor, la transportul alternativ și educația non-formală. Multe din programele noastre capătă o viață proprie după un timp și își atrag un public al lor, deși acesta nu face mereu legătura între programul în sine și EcoVisio. Pentru noi, asta e absolut ok – mai important decât să ne punem numele și logo-ul în ochii oamenilor, este să aducem principiile și valorile pe care le promovăm mai aproape de sufletul lor. Câtă vreme se întâmplă asta, putem spune că ne-am făcut treaba pe partea de comunicare.
Eforturile noastre de promovare sunt direcționate în principal pe online, în speță pe rețelele sociale. Facebook e principala noastră bază informațională, unde toate proiectele EcoVisio au vizibilitate în mod constant și comunicarea se produce „la cald”, la scurt timp după evenimentele propriu-zise. Pe lângă EcoVisio, multe din departamentele și programele noastre au pagini proprii, lucru valabil și pe Instagram, unde am început anul acesta să mișcăm mai intens.
Website-ul EcoVisio e de asemenea un loc bun pentru a căpăta o privire de ansamblu asupra a cine suntem și ce facem. Pentru o doză concentrată de noutăți, avem și newsletter-ul lunar „EcoVisio în acțiune”, scurt și la obiect despre ce am făcut și ce mai urmează să mai facem în decurs de 1 lună.
Voluntari și parteneri
Primim tare des mesaje și email-uri de la oameni care vor să se implice în ceea ce facem, ca angajați, voluntari sau pur și simplu susținători. Asta nu poate decât să ne bucure, deși nu avem mereu oportunități disponibile pentru cei care vor colaboreze cu noi, însă păstrăm mereu contactele pentru ocazii viitoare. Cel mai simplu mod de a ne susține este de a urmări canalele noastre de comunicare, a promova ceea ce facem și a participa la activitățile noastre ori de cât ori e posibil.
Sensibilități în comunicare
Dat fiind specificul lingvistic al Republicii Moldova, avem grijă ca toată comunicarea noastră să fie cel puțin în română și rusă, la care de obicei adăugăm și engleza pentru ca publicul internațional să poată fi la curent cu ceea ce facem, chiar dacă nu are posibilitatea să se implice activ.
Ne străduim de asemenea să nu arătăm cu degetul și să nu condamnăm faux pas-uri în relația cu mediul fără a oferi un context mai larg – de ce asta se întâmplă și ce putem face ca să diminuăm problema? Încercăm mereu să prezentăm alternative și exemple pozitive care pot inspira schimbări în atitudine, fără a demoniza pe nimeni. Suntem conștienți că ceea ce nouă deja ne-a intrat în reflex - geanta textilă mereu la purtător, consumul redus de carne etc. - pentru alții ar putea însemna o schimbare foarte dificilă în stilul de viață. De aceea, e important să transmitem că niciun pas nu e prea mic dacă e făcut în direcția potrivită.
Ca organizație ce vizează dezvoltarea durabilă și nu doar protecția mediului, încercăm să nu folosim excesiv discursuri clasice despre mai multe verde și reciclare, care aduc cu sine eticheta de „hippie ecologiști”. Nu fiindcă mai mult verde și reciclarea nu ar fi teme importante, ci fiindcă distrag atenția de la multe alte lucruri pe care putem și trebuie să le facem pentru o societate cu adevărat sănătoasă și trainică. Folosim cu măsură și termeni precum „eco” și „bio”, care au devenit un fel de buzzwords universale pentru orice e tangențial legat de natură, deși ele au semnificații destul de specifice și importante.
Greutăți
O mare provocare ține de specificul demografic al Republicii Moldova, și anume rata foarte mare de emigrație, în special în rândul tinerilor, care sunt și principalul grup-țintă al EcoVisio. Avem un contingent destul de redus de tineri pe care să îi angrenăm în activitățile noastre, contingent pe care îl vizează simultan multe alte ONG-uri, astfel încât acești tineri devin suprasaturați cu oportunități și un pic desensibilizați față de potențialul real al acestora.
Unul din țelurile noastre ca organizație „la firul ierbii” e să oferim oamenilor din Moldova cunoștințele și resursele necesare pentru a-și realiza potențialul aici în țară, creând schimbări pozitive în comunitățile din care fac parte. Însă de multe ori, odată ce devin conștienți de acest potențial ca urmare a proiectelor noastre, acești oameni se duc în străinătate, unde își pot făuri un viitor mai bun prin aceste cunoștințe și resurse decât le poate oferi Moldova. Nu e un fenomen total negativ – desigur că peste tot în lume e nevoie de oameni capabili care pot face bine, însă Moldova merită și ea un fond de oameni buni care să-i clădească viitorul din interior.
Ne confruntăm adesea și cu realizarea că activăm într-o „bulă” pe care nu prea reușim să o spargem, aceasta fiind năpasta tuturor ONG-urilor. „Bula” noastră e formată din oameni care deja o preocupare pentru sfera ecologiei / dezvoltării durabile, în genere până în 35 de ani, din mediul urban și cu educație superioară. În același timp, ne dăm seama că pentru a ajunge la alte grupuri-țintă e nevoie de comunicare personalizată și acțiuni adaptate la nevoile fiecăruia, lucru care nu e ușor de realizat cu o echipă mică. Totuși, în ultimii ani am făcut mari progrese cu grupuri-țintă noi și mai nișate, precum autorități locale din regiuni, profesori și fermieri din mediul rural, printre altele.
Surprize cu bune și rele
E mereu o surpriză pentru noi să vedem câtă lume caută pur și simplu informații despre cum pot fi mai prietenoși cu mediul. Primim aproape săptămânal mesaje în care lumea ne întreabă unde pot dona haine, cum pot raporta o gunoiște neautorizată sau de unde pot procura hârtie reciclată în Chișinău, ca să dăm doar câteva exemple.
Ne străduim să răspundem la toate întrebările sau cel puțin, să direcționăm oamenii către alte resurse sau alți actori din ecosistemul nostru. Totuși, acest fenomen vădește și o lipsă acută de informații din partea autorităților, a sistemului educațional și chiar a agenților economici, care nu ar trebui să existe într-o societate care ține la cetățenii săi.
ONG în pandemie
Pentru EcoVisio, pandemia a venit ca un extemporal la tema „reziliență”, care e mereu fruntașă în tot ceea ce promovăm. Ca mai toată lumea, ne-am adaptat majoritatea activităților la mediul online, iar pe unele le-am pus la păstrare pentru vremuri mai prielnice apropierii între oameni. Ne-am sporit eforturile să transmitem prin intermediul ecranelor nu doar informații, ci și căldură omenească și entuziasm, printre ecouri pe Zoom și notificări că avem semnalul de internet slab. N-a fost ușor, dar a fost un prilej tare bun să ne amintim cât de prețios e contactul uman, fie că vorbim de participanții seminarelor noastre, de contactul dintre producători locali și consumatori, sau pur și simplu de noi ca echipă. Din punctul ăsta de vedere, EcoVisio a avut o tranziție destul de ușoară la contextul pandemiei comparativ cu alte organizații, dat fiind că echipa lucra oricum de acasă în majoritatea timpului, cu excepția orelor de oficiu. Am fost totodată destul de privilegiați să traversăm această perioadă fără tăieri de salariu, datorită eforturilor echipei de management care a condus negocierile cu donatorii.
O parte din provocările specifice au ținut de asigurarea donatorilor că ne vom atinge toate obiectivele și toți indicatorii stabiliți pe 2020, chiar și cu un volum redus de activități desfășurate pe viu. A fost nevoie de multe calcule, estimări de riscuri și metamorfoze pentru a reuși asta, însă donatorii au dat și ei dovadă de înțelegere și au fost rezonabili, înțelegând că asta chiar e una din situațiile de force majeure pentru care se prevăd condiții aparte.
În general, toți partenerii strategici s-au arătat dornici să susțină organizațiile în perioada pandemiei, oferind chiar sprijin adițional pentru acțiuni în această direcție. Cred că atât pentru oameni, cât și pentru actorii instituționali a fost important să vadă că societatea civilă continuă să facă lucruri frumoase în ciuda noilor condiții, și că timpul nu s-a oprit pur și simplu în loc. Am avut colaborări fructuoase cu alte organizații și pe timpul pandemiei, bucuroși într-un fel că ne avem alături unii pe alții și că nu trebuie să orbecăim singuri prin întunericul unui prezent incert.
Concluzii și lecții
Cea mai importantă concluzie se referă la cât de valoroasă e interacțiunea pe viu dintre oameni în tot ceea ce facem. Ne-am învățat să privim această interacțiune nu ca pe un factor implicit, ci ca pe un privilegiu. Însă aceeași lipsă de interacțiune în viața reală ne-a deschis noi orizonturi pe plan online. Dacă înainte făceam live-uri doar de la evenimente, acum folosim acest format oricând avem ceva de împărtășit cu publicul nostru, când vrem să-i prezentăm oameni din ecosistem, să oferim un tur virtual etc.
Toată activarea aceasta digitală ne-a arătat că granițele sunt mai lichide decât credem și că ceea ce părea un obstacol ne-a permis de fapt să ajungem la mai mulți oameni și în mai multe locuri decât am fi reușit în condiții normale. În general, pandemia ne-a învățat să ne jucăm cu potențialul limitelor și să nu le vedem ca pe niște probleme, ci ca situații unde putem explora noi metode de lucru, noi platforme și noi resurse.
Planuri
Dat fiind că 2021 e anul când se încheie finanțarea de bază din partea Suediei, vom investi mai mult efort în dezvoltarea serviciilor EcoVisio care generează venit. În același timp, ne vom orienta spre investiții care ne pot asigura un plus de sustenabilitate financiară pe termen lung, oferind în același timp servicii valoroase și necesare pentru comunitatea noastră. Vom avea în continuare proiecte cu finanțare proprie, atât din cele deja-existente, cât și unele noi. Va fi o provocare să ne menținem focusul ca organizație asupra misiunii, și nu asupra proiectelor individuale, însă ne simțim pregătiți să luăm această provocare în piept.
Din păcate, pandemia nu dă semne să ne părăsească prea curând, așa că cel mai probabil, anul 2021 va rămâne un hibrid de offline și online. Printre proiectele demne de atenție prevăzute pe online se numără lansarea platformei multivendor iarmareco.md, unde producătorii locali își vor putea vinde mai ușor produsele, fără taxe și cu suportul nostru gratuit.
Platforma vine ca o extensie a evenimentului anual IarmarEco (Iarmarocul Oportunităților Ecologice și al Antreprenoriatului Social), organizat de EcoVisio încă din 2013, iar anul acesta, pentru prima dată, sub forma unei caravane prin țară.
Merită, de asemenea, să stați cu ochii pe pagina Moldova #FărăDeșeuri, atât pe Facebook, cât și pe Instagram, unde veți vedea ce proiecte mai coace departamentul nostru de Managementul Deșeurilor.
