[Povești de bine] Svetlana Sainsus: Durerea nu are strategii de comunicare

Știm cu toții istorii umane, drame, cu finaluri triste sau cu începuturi noi și fericite. Le vedem de multe ori în seriale, filme, cărți. Și ne punem în pielea personajelor, și plângem uneori, și ne bucurăm cu dânsele, și ne îndrăgostim, și le urâm, și le trecem prin fiecare filtru al empatiei noastre. Dar ce alarmă pentru fiori e fraza: bazat pe fapte reale!

Svetlana Sainsus, co-fondatoare la Caritate.md, știe nu din auzite sute de astfel istorii. „Durere străină nu există” - acesta este motto-ul vieții ei și de el se conduce de fiecare dată când citește scrisorile multe care-i invadează inboxul cu „vreau să ajut” sau „am nevoie de ajutor”. Face lucrurile azi, aici și acum. Pentru că a văzut de multe ori acel „mâine” târziu, plin de păreri de rău. Nu mai adăugăm nimic, că s-a prezentat atât de bine în interviul ce urmează. Vedeți mai jos!

Background

Sunt o mamă fericită și împlinită. Un om mic, dar care mereu a visat să facă lucruri mari. Am studiat limbi străine și mereu visam să devin jurnalistă sau actriță. Dar caritatea totuși e ceea ce mă împlinește cu adevărat. M-am schimbat total în acești ani, văzând atâta suferință și durere. Este o muncă grea ceea ce fac eu zi de zi. Puțini sunt cei care înțeleg ce înseamnă să interacționezi cu oamenii care se află în situații de criză, să vezi mame care își pierd copiii, să le treci povestea și suferința prin tine.

Nu e ușor și știam de la început cum va fi, dar aici m-am regăsit și mă bucur enorm că nu am cedat în cele mai grele momente, pentru că am reușit să realizăm atâtea în acești ani, împreună cu oameni de bună credință! Privesc înapoi și nu-mi vine să cred. Împreună cu cei care au încredere în mine am salvat vieți, am schimbat atâtea destine, am reușit să facem multe în țara asta, așa, fiind oameni simpli, departe de politică și fără funcții înalte. Mereu mi-am dorit să las ceva frumos în urma mea și cred că am reușit. Caritatea m-a schimbat complet. Am învățat să prețuiesc altfel viața și sănătatea, să mă bucur de lucruri mărunte, să trăiesc cu inima și să fac ceea ce mă face cu adevărat fericită. Am mai învățat să iau tot de la viață cu bune și rele, să o accept așa cum e, să nu pierd timpul pe mândrie sau supărări, să spun la timp „te iubesc” sau „iartă-mă”. Și să fac lucrurile importante azi, pentru că mâine ar putea fi târziu.

Caritate.md

Fundația noastră a fost lansată în 2016, dar să ajut oameni am început mult mai devreme. „Caritate.md” este o organizație necomercială, apolitică și cu caracter exclusiv social-util, prin acordarea ajutorului moral şi material, venind în sprijinul persoanelor defavorizate, prin activităţi menite să contribuie la cultivarea şi dezvoltarea sentimentelor profund umane şi filantropice.

Proiecte

Avem multe proiecte semnificative și foarte mulți oameni ajutați, case de copii, aziluri de bătrâni, spitale etc. Orice proiect este semnificativ. M-am convins că atunci când îți dorești ceva cu adevărat, orice e posibil, chiar dacă ai zero resurse.

Aș vrea însă să menționez câteva: renovarea a 3 secții din clinica Centru Mamei și Copilului (buget aproximativ 1.800.000 lei); renovarea Grădiniței și cantina Spitalului Leova, renovarea azilului de bătrâni din Sărata Galbenă, aceste proiecte având o valoare de peste 2000.000 lei; ajutoare pe timp de pandemie tuturor celor din prima linie, în valoare de 50.000€; donații pentru copiii care suferă de cancer sau alte boli grave de peste 300.000€ - sunt doar câteva proiecte realizate în 2020, pe timp de pandemie, când părea imposibil să colectezi vreun bănuț. Sunt mândră de oamenii mei și le zic ai mei pentru că am o comunitate frumoasă cu care împărtășim aceleași valori, oameni simpli de aici, de acasă și din diasporă.

Promovare

Comunicarea mea nu are strategii, este bazată doar pe sinceritate și pe ceea ce simt. Gândesc liber și vorbesc deschis cu oamenii, nu îmi este frică să fiu eu și să spun ceea ce cred. Cazurile sunt promovate pe Instagram și Facebook.

Sensibilități în comunicare

Atunci când vorbesc cu atâția oameni puși la grea încercare și atât de disperați, atunci când postez un mesaj de a veni în ajutorul acestor oameni, nu pot spune ca mă gândesc sau țin seama de cum aș putea sensibiliza pentru o mai bună promovare. Nu, atunci când vii în ajutorul oamenilor există doar o relatare a durerii. Iar durerea nu are strategii de comunicare, nu are puncte sensibile, ea se trăiește, se simte. Rândurile scrise de mine și aduse comunității trec prin ceea ce simt eu, prin suflet, prin inima mea de mamă și cu multă compasiune față de oamenii care suferă. Mă conduc doar de un singur motto de suflet: cred că durere străină nu există.

Greutăți

Fiecare caz este individual și începutul întotdeauna este greu. Avem istorii care mai greu ajung la sufletul oamenilor și altele care mai ușor. Dar cred că cel mai dificil moment este atunci când oamenii judecă fără să știe adevărul, fără a depune un pic de efort ca să încerce să se pună pentru câteva secunde în pielea noastră sau în pielea oamenilor necăjiți.

Surprize

Au fost multe. Cele mai plăcute au venit de la oamenii de la care nu mă așteptam să fie atât de recunoscători, pentru că ajutorul nostru a fost unul nu atât de semnificativ. Cât despre cele mai puțin plăcute… am descoperit cealaltă față a oamenilor care inventează, spun lucruri care nu îmi aparțin, dar asta e legea vieții și sigur că astfel de vorbe, bârfe, nu mă împiedică în drumul ales, de a lăsa ceva frumos în urma noastră.

Cauza în societate

Nu numai că am văzut o schimbare a atitudinii spre bine, dar am și simțit cum oamenii sunt dornici să ajute, cum aleg să fie buni, să împartă, să nu fie egoiști. Întotdeauna am zis că moldovenii noștri pot fi cei mai bravi. Văd o evoluție enormă la noi în societate în a face un bine și aici mă refer nu numai material, dar și la o vorbă bună, un gând bun, un zâmbet sincer. Sunt foarte mândră de o evoluție atât de frumoasă, pentru că toate faptele noastre rămân moștenire copiilor noștri și contează ce cultivăm în societate. Și mă bucur enorm să văd că oamenii aleg bunătatea, aleg să fie toleranți și mai înțelegători, pentru că trăim timpuri grele, unde suntem seduși de ură și răutate.

Oamenii sunt foarte deschiși la acțiuni caritabile și e mare diferența dintre cum era cu 5 ani în urmă caritatea și cum este acum.

Parteneri & voluntari

Partenerul nostru este societatea, de la mic la mare. De la bun început, prezentând cine suntem și care sunt prioritățile organizației noastre, ce ne dorim să aducem societății, am reușit să construim parteneriate de încredere, care ne ajută să simplificăm metodele de donare. Avem parteneri lunari, și aici mă refer la câteva companii care lunar fac transferuri pentru anumite cazuri de pe platforma noastră. Mă bucur că în ultimii ani, tot mai multe persoane juridice se implică în acte caritabile și mă bucur că statul le răsplătește cu scutirea anumitor impozite.

În pandemie

Nu voi surprinde pe nimeni dacă voi zice că începutul pandemiei ne-a întâmpinat cu frică. Și anume cu frica de ce ne așteaptă pentru ziua de mâine. În perioada pandemiei am devenit „imobili” și, brusc, în toată lumea s-a așezat o panică, o isterică necontrolată. Este firesc. Ca să ne putem adapta la acest virus avem nevoie de mult timp, răbdare, putere.

Ne-am mobilizat pentru a veni în ajutorul medicilor, căci cunoaștem foarte bine că sistemul medical din Moldova este la pământ, iar acest virus și mai mult a agravat situația. S-a lansat Campania pentru medici „Împreună pentru voi”, prin care am ajutat multe centre medicale cu echipamente necesare, mănuși, măști, dezinfectante, ventilatoare și multe alte necesități vitale.

În această perioadă, am reușit să lansăm o campanie #cudragpentruacasa, unde am venit în susținerea spitalelor din Moldova. Ne-am așteptat să fie mult mai greu, dar spre surprinderea noastră, foarte mulți oameni ne-au susținut, și într-un an de zile am reușit să oferim condiții mai bune pentru Centrul Mamei și Copilului, să renovăm cantina spitalului din or. Leova, să oferim condiții mai bune pentru secția neurologie (vârstă fragedă), să susținem spitalul Nr.4 și alte centre medicale.

Lecții învățate și de învățat

Despre concluzii și lecții ar trebui să scriu o carte. Nu este deloc ușor să lucrezi cu oamenii, din păcate avem încă multe lacune ce țin de cultură. Avem o problemă care mă deranjează mult: sunt oameni care văd fundațiile de caritate obligate să-i ajute și care nu depun minim efort pentru a face ceva singuri, dar stau cu mâinile întinse. De aceea, ajutăm acolo unde cu adevărat noi și oamenii de bună credință suntem ultima salvare.

O lecție importantă pe care am învățat-o în acești ani e să nu am așteptări de la nimeni. Nu mereu oamenii ar face pentru tine ce faci tu pentru ei, și asta e un lucru tare important de ținut minte. Doar atunci nu vom avea dezamăgiri.

O concluzie frumoasă însă este că moldovenii sunt săritori la nevoie. Da, poate suntem un popor supărat, dezamăgit, înrăit de atâtea nedreptăți și sărăcie, dar rămânem un popor sufletist și săritor la nevoie. Am demonstrat asta de mii de ori!

Planuri

Am fost în campania de Crăciun, mai avem familii la care încă trebuie să ajungem. Suntem încă în reparație la azilul de bătrâni. Iarna asta avem cazuri cu incendii mai mult ca niciodată și ne ocupăm deja de renovarea unor case. Plus, mai avem și niște campanii pentru spitale în derulare și sper să le finisăm cu succes.

Planurile sunt mărețe, vreau foarte mult ca în 2021 să reușim să atragem mai mulți donatori străini. Vreau să reușim să renovăm și să modernizăm cât mai multe spitale din țară, case de copii și aziluri pentru bătrâni. Vreau să găsim mult mai multe metode de donații, ca să fie cât mai simplu tuturor. Îmi doresc enorm să mărim numărul donatorilor lunari, care s-au abonat și donează lunar 10 lei, 20 lei, sume mici, simbolice, dar care în momente de criză și urgențe pot salva o viață.