[2020. Ghid de supravietuire] Dani Macarie: Pastram distanta sociala in timp ce adancim distantele economice, ne izolam si mai mult de cei izolati deja la periferia venitului minim garantat

2020 i-a lovit inca o data pe cei mai vulnerabili dintre noi, spune Dani Macarie, Creative Director Wunderman Thompson. Unii au facut statuie supravietuirii din fata Netflixului, postand mesaje inspirationale pe Facebook, in timp ce greul a fost dus de altii, care conduceau tiruri, luau gunoiul, aduceau cumparaturile la usa. Putem vorbi de supravietuirea de pe canapea, bineinteles, atata timp cat nu uitam dimensiunile contextului, crede Dani Macarie. Si ne pastram simtul umorului:

Imi aduc aminte de un meme in care regina Anglieni ne spunea “please everyone stay in your castles”. Si apropos de castele, marturisesc ca anul asta mi-au lipsit destul de mult sala de box si shaorma de dupa.

Vorbim cu Dani despre distantele sociale adancite, dar si de supravietuirea personala. Despre traiul pe zoom, smoothie cu lapte, Oreo si capsuni, munca de acasa si sperantele pentru 2021. 

Supravietuire 2020

Mie imi place felul in care 2020 a democratizat supravietuirea si a domesticit icoana supravietuitorului. Miliarde de oameni au trait fara sa bea apa de condens, fara sa-si faca adapost din crengi de copac si fara sa vireze brusc spre o dieta axata pe zglavoc prins cu mainile goale si fript la un foc precar rezultat in urma unui efort preistoric.

Arhitectura supravituirii a renuntat la tusa dramatica data de briceag si amnar si s-a refugiat comod in designul canapelei inconjurate de hartie igienica si Netflix.

Si asta s-a intamplat destul de usor. Si destul de usor a fost pentru multi dintre noi. Greul a fost dus de cei care au continuat sa conduca tirurile de marfa si sa aseze respectiva marfa pe raft si sa ne-o care pana la usa si pentru cei care au stat in masti si ochelari si viziere si cizme si trei randuri de manusi de cauciuc cate saisprezece ore pe zi si pentru cei care ne-au adunat gunoiul si s-au asigurat ca avem macar apa rece la robinet. Ei sunt supravietuitorii lui 2020 si pe supravietuirea lor a stat si sta vietuirea noastra.

Acum ma intorc la mine si marturisesc ca personal am fost pregatit pentru viata asta de apartament. Cei saisprezece ani de comunism si o inclinatie naturala catre izolare (din ce in ce mai accentuata cu varsta) m-au facut sa trec destul de usor de carantina din primavara si sa ma adaptez suficient la “work from home”. Ma ajuta destul de mult si cele cinci minute de alergare pana in Herastrau plus cele treizeci in jurul lacului plus cele cinci inapoi.

Seriale & filme

De revazut nu am revazut nimic si de vazut am vazut tot ce as fi vazut si fara epidemie. Adica tot. De la ultimul sezon din Dark la Green Fronteer la Raised By Wolves la The Boys. Si da, trebuie sa recunosc, am vazut si Queen’s Gambit. M-au gasit si cateva documentare bine scrise si niste lung metraje destul de amuzante (trebuie sa vedeti Eurovision Song Contest: The Story of Fire Saga) si destule dezamagiri (Jojo Rabbit, de exemplu).

Ca sa contrabalansez comercialul din Netflix, Amazon Prime si HBO GO mi-am facut abonament pe Tiff Unlimited dar acolo intru mai rar si stau mai putin. Si apropos de Tiff si de documentare, am vazut recent unul intr-adevar remarcabil despre Margiela - Martin Margiela In his Own Words. Recomand.

Carti

Citesc putin dar dezordonat. N-am nici program si nici mari cautari. Incep tot ce-mi pica in mana si termin ce merita terminat. Uneori si ce nu merita. Anul asta mi-a placut mult Supernature a lui Lyall Watson (cel care a scris The Biology of Death tradusa mai poetic la noi - “Moartea ca linie a vietii”), am terminat si volumul doi din Uciderea Comandorului lui Murakami si inca niste carti mai putin palpitante dar cumva inevitabile cum ar fi Factfulness de Hans, Ola si Anna Rosling.

Acum citesc o lucrare parastiintifica care speculeaza pe marginea unei posibile legaturi dintre arhitectii neolitici ai Henge-urilor si constructorii de la Giseh (Inaintea Piramidelor de Christopher Knight si Alan Butler) si sper ca pana la sfarsitul anului sa incep si sa termin Gravity and Grace (La Pesanteur et la grâce) a lui Simone Weil.

Cat de mult ai imbratisat online-ul

Nu duc o viata sociala luxurianta. Dimpotriva chiar. Asa ca singurul lucru notabil care s-a mutat online a fost munca. Si asta s-a intamplat surprinzator de usor. E adevarat ca imi lipsesc lucrul cu oamenii din aceeasi incapere si felul in care puteam fi chemat la un monitor sau la altul si mi-e dor de instantaneitatea care vine la pachet cu proximitatea.

Dar ne descurcam foarte bine si pe Zoom.

Ce lucruri inutile si scumpe ai cumparat

La sfarsitul lui 2019 am cumparat doua ceasuri complet inutile (desi rezistenta lor la apa si faptul ca pot fi spalate cu sapun s-au dovedit atuuri pretioase “in pandemie”) si cardul meu de credit nu si-a mai revenit de atunci si de aceea am evitat achizitiile “neesentiale”.

Traiul obisnuit

Am invatat sa gatesc smoothie cu lapte, Oreo si capsuni. Ceea ce reprezinta un urias pas inainte pentru micul meu dejun format in mod traditional din lapte si Oreo si cred ca a doua treapta de viteza a blenderului agita suficient moleculele incat sa fie vorba de gastronomie aici.

De la job

N-o sa vorbesc despre un proiect anume. Nu vreau sa ma laud cu ce am facut in 2020 si asta pentru ca sunt prea mandru de cum am facut. Mandru de colegii mei si de cum am facut tot ce am facut impreuna. De felul remarcabil in care ne-am ajutat unii pe altii si de cum am putut sa ne ajutam mai departe clientii. A trebuit sa lucram mai repede si mai bine si sa iesim din rolurile clasice atunci cand a fost nevoie. Colegii mei din creatie au fost pe rand regizori, ilustratori, directori de imagine, makeup artists, scenografi, fotografi si actori. Nu tin minte sa fi primit atatea mesaje de multumire intr-un an si faptul ca ele vin in cel mai dificil context ma face sa cred ca am trecut un fel de test si ca echipa noastra e mult mai unita si mai puternica acum.

Cea mai tare campanie din 2020

Burger King Moldy Whopper: 

Inspirational de final

Cred ca 2020 i-a lovit inca o data pe cei mai vulnerabili dintre noi. Pastram distanta sociala in timp ce adancim distantele economice si, pe zi ce trece, ne izolam si mai mult de cei izolati deja la periferia venitului minim garantat. Dar exista speranta. Inca. Si simt al umorului. Tot ce am scris mai sus despre distante imi aduce aminte de un meme in care regina Anglieni ne spunea “please everyone stay in your castles”. Si apropos de castele, marturisesc ca anul asta mi-au lipsit destul de mult sala de box si shaorma de dupa.

Umanitatea incanta si dezamageste periodic. Important e sa “do our best under the circumstances”

In 2021 va doresc sanatate si va sfatuiesc ce va sfatuiesc mereu plus cateva mici updateuri - work hard, be nice to people, puneti deoparte 10% din ce castigati, spalati-va doua minute pe dinti si cel putin douazeci de secunde pe maini, purtati masca, pastrati distanta si nu uitati sa bagati o sticla de vin in plus in cosul de Bringo. Pentru livrator.