[Viața la țară] Andy Hertz: Am mai mulți vecini mutați la țară, chiar și un francez, și toată lumea se pare că e fericită. Ne e bine aici, mai bine decât în Londra

Până să vină pandemia peste noi, mulți poate nu realizam câte pierdem grăbindu-ne. Fugind către birouri, întâlniri, stresându-ne cu toate task-urile fiecărei zile. Nici nu băgam în seamă toate lucrurile mărunte care puteau să ne facă viața mai colorată și mai frumoasă. Până să vină criza mare a omenirii, ”less is more” era adesea o vorbă, pe care, să fim sinceri, câți nu o aruncam într-o discuție doar pentru că suna bine sau era la modă?

Pandemia și limitările sale au redus pentru o vreme viteza cu care circulam cu toții și pare că ne-am modificat, ne-am dat seama ce contează, de fapt. Am înțeles că mai puțin este, într-adevăr, mai mult. Mai puțin zgomot, mai puțin consumerism, mai puțină oboseală, mai puțin FOMO. Mai mult timp cu familia, mai mult aer curat, mai multă odihnă, mai multă mișcare și liniște. O reîntoarcere către simplitate și bucurii mici.

Din zona binelui, oarecum, acest virus cu care ne luptăm a adus o schimbare de paradigmă, de obiceiuri personale și de muncă. Sunt familii pe care criza pandemică le-a inspirat să se mute la curte, aproape de oraș sau chiar la sat în case vechi, doar să părăsească aglomerările urbane în favoarea unei vieți liniștite.

Și sunt cei pe care anul acesta i-a găsit cu viața deja schimbată și aranjată în mediul rural. Ei au fost dintre cei fericiți în izolare. La IQads, ne-am propus să vorbim cu oameni care trăiesc departe de blocuri și trafic infernal, care aud cântecul cocoșului la răsărit și văd apusul de pe prispa casei. 

Deschidem o nouă serie, așadar, cu Andy Hertz. În urmă cu 4 ani, el a dat traiul confortabil și cosmopolit din Londra, pe unul tihnit în satul Dupăpiatră din județul Hunedoara.

”Înainte nu grădinăream deloc. Acum, când deschid calculatorul dimineața și văd câte mesaje am peste tot, merg liniștit la solar cu cafeaua, muncesc pe acolo un timp, dar mă și gândesc la ce am de răspuns, apoi vin și rezolv ce am de rezolvat la calculator. Acest răgaz nu îl ai la oraș”

Despre experiența sa, Andy a scris și o carte ”Mutat la țară – Viața fără ceas – Din Londra în Apuseni”. În plus, a strâns pe Facebook o întreagă comunitate a celor care trăiesc la țară, unde se împart experiențe și sfaturi utile atât pentru locuitori cu acte de sat, cât și pentru cei care deocamdată doar visează la asta.

Zile din viața ta la sat

Mutându-mă la țară în urmă cu 4 ani, nu doar am schimbat locul de trai, ci și modul de viață. Locul acesta minunat are un ritm al lui, așa că pe toate aici le fac mult mai calm și mai relaxat decât la oraș. Îmi place să scriu, asta fac aproape zilnic pentru vreo 2 ore. Lucrez mult și online, pentru că grupurile Mutat la țară și mutatlatara.ro îmi sunt aproape ca un loc de muncă, chiar dacă acum suntem o întreagă echipă care ne ocupă de acestea. Apoi, mă joc cu fetița mea, grădinăresc, gătesc, adică trăiesc normal, aici într-un cătun de munte.

Cum era la oraș

La oraș nu cred că trebuie să mai amintesc, decât pentru cei de la sat poate, că traficul poluarea, zgomotul, mâncarea din magazine, oamenii stresați, sirenele ambulanțelor, toate adunate fac viața să devină o grabă și un fel de vis gri din care te mai trezești când pleci prin concedii. Sigur, orașul are părțile lui pozitive, cum ar fi universitățile, spitalele, teatrele, magazinele, muzeele etc, pe care nimeni nu le va contesta vreodată, dar eu pur și simplu nu mă mai regăsesc acolo de-o vreme. Orașele au nevoie de oxigen.

Decizia de a-ți schimba viața

În cartea mea Mutat la țară – Viața fără ceas – Din Londra în Apuseni, am povestit pe larg experiența mutării mele la țară. Dacă nu aș fi cunoscut întâmplător niște tineri mutați la țară, aș fi crezut și acum, poate, că satul este doar despre bunici, agricultură și vacanțe. Acum știu că satul este pentru aproape oricine, iar aici mi s-au deschis uși despre care nici n-aș fi gândit. În plus, apar idei, apar oameni, viața mea socială aici este mult mai bogată decât a fost vreodată.

Mă înțeleg bine și cu vecinii mei, dar și cu oameni din alte țări care vin aici (din Hong Kong, Canada, Brazilia, Germania etc). Un voluntar din Anglia a venit cu bicicleta, i-a luat destul de mult, cam 10 săptămâni. Acum am mai mulți vecini mutați la țară, chiar și un francez, și toată lumea se pare că e fericită venind la țară. Ne e bine aici, mai bine decât în Londra, unde aveam un loc de muncă foarte bun.

Detalii logistice

Am cumpărat casa în care locuiesc, desigur. M-am mutat la țară în toamna lui 2016.

Am fondat grupul Mutat la țară – Viața fără ceas, care acum a ajuns la peste 100.000 membri, pentru că nu am avut cu cine mă sfătui. Am orbecăit prin această nouă lume, până când am aflat o grămadă de lucruri pe care, iată, acum le discutăm mii de oameni pe grup. De fapt nu avem nevoie de atât de multe sfaturi, cât de apartenența la o comunitate, de a avea certitudinea că nu suntem singuri, de a avea un sprijin moral. Pe restul le rezolvăm.

Locul l-am ales după soare, după altitudine. Am căutat o casă din lemn, cu acces, apă și peisaj frumos. Și am găsit ceea ce căutam.

Primele zile la sat

Frumoase zilele de încept, desi a fost greu atunci pentru că venea iarna. Casa avea geamurile sparte, nu avea sobe, nici hornuri, nici apă trasă. Nici baie, nici garduri, nici nimic. Era doar o casă, mă rog, două, două corpuri, și o șură. De asta unii își cumpără case gata amenajate, pentru că e ceva de lucru la una părăsită și veche.

Dar, atunci când nu ai 7 cratițe, doar una, atunci când trebuie să faci un foc în curte ca să faci o cafea, atunci când te trezenști că pornești robinetul de apă în noua bucătărie pentru prima oară într-o casă, trăiești un fel de basm. Aceste mici bucurii fac ca toată munca să fie făcută, de fapt, cu mare drag și bucurie.

O viața cu totul nouă

Viața e cu totul alta, la fel și relaționarea cu ceilalți, și munca, și obiceiurile. Totul e diferit aici, și toate către mai bine. Până să vin aici nu aveam atât de mult timp pentru familie, prieteni, pasiuni. Înainte nu grădinăream deloc. Acum, când deschid calculatorul dimineața și văd câte mesaje am peste tot, merg liniștit la solar cu cafeaua, muncesc pe acolo un timp, dar mă și gândesc la ce am de răspuns, apoi vin și rezolv ce am de rezolvat la calculator. Acest răgaz nu îl ai la oraș.

Aici mă simt acasă în tot satul, nu doar în curtea casei mele. Comunitatea de aici m-a primit ca pe unul de-al lor, adică mă simt aici ca și cum ar fi satul meu natal. Oamenii sunt minunați. Știu, sună poate mult prea pozitiv ceea ce spun, dar asta am de spus, pentru că ăsta e adevărul.

O zi din viața ta

Aici zilele sunt toate altfel și toate la fel. Mult ar fi de povestit, pe scurt, că e weekend, că e luni, cam tot aia e.

La ce nu te-ai adaptat încă

La internetul foarte prost! Sau poate că m-am adaptat și voi avea un șoc atunci când lucrurile se vor fi rezolvat în această privință.
În rest, am învățat că nu trebuie să lucrezi haotic și nici să le faci pe toate la țară. Așa că eu mă ocup de ceea ce știu că trebuie să fac, iar pe restul le las pentru când o fi vreme, de exemplu curațatul pomilor fructiferi.

Neajunsurile vieții la sat

Oriunde în lume ai trăi, trebuie să faci ceva, trebuie să muncești ceva. Așa că aici nu vorbim despre oameni care vor să vină la sat ca să stea în fotoliu și să se uite la televizor toată ziua. Dar, mai contează și cât ești de pretențios. Dacă nu ai mofturi prea multe când vine vorba de casă sau grădină, atunci le poți rezolva pe toate în timp. Depinde ce vrei și care este motivul pentru care te muți la sat.

Dacă îți dorești foarte mult un lucru, ai șanse foarte mari să îl împlinești, iar dacă apoi simți că nu ți se potrivește, e mai bine să renunți, adică să minimizezi pagubele. Dar, în general văd oameni care se bucură să repare un gard, să planteze legume, ori flori. Important e să faci cu paiune ceea ce faci și să ai o limită totuși. Nu le putem face pe toate, și mai bine să facem un lucru-două bine, decât 7 prost.

Depinde și ce casă îți cumperi, dacă ai vândut un apartament în București ca să te muți la țară, sau dacă ai scos o sumă fixă din bancă, ori dacă stai în chirie. Nu există un ghid pentru mutarea la țară, pentru că oamenii care vin sunt foarte diverși, așa cum sunt și casele lor, și satele.

Neajunsurile la sat țin de munca făcută haotic, de către oameni fără o susținere și îndrumare clară. Dacă fiecare comunitate s-ar axa pe câte o temă în concordanță cu zona, adică ar face ceva pretabil zonei și ar colabora cu toții, ar fi mult mai ușor pentru toată lumea. Și mai țin, desigur, de autorități, care pe cum vom veni mai mulți la țară, vor trebui să identifice și noi lucruri de făcut în afară de drumuri, pentru că drumurile nu sunt dezvoltarea satelor, ci calea către dezvoltare. Până când se vor mai limpezi lucrurile, vin la țară cei mai bine pregățiți, deschizând oarecum ușa pentru alții care vor veni după.

Revelațiile

Sunt sigur că sute de mii de oameni din orașele țării, dar și dintre cei plecați în străinătate, ar putea veni și trăi la țară, dar nici nu s-au gândit la asta.

Primii pași pentru cine vrea să se mute la sat

În primul rând să își asculte inima! Dacă inima lui îi spune să vină la țară, atunci să vină.

În al doilea, să intre pe Grupul Mutat la țară – Viața fără ceas, și să ceară acolo sfaturi, pentru că sunt mii și mii de oameni care îi pot răspunde punctual la întrebări.

În al treilea, să știe că țara asta are nevoie de el/ea, și că nu e destul să cerem mereu, ci trebuie ca și noi să facem.

Contribuția ta în comunitate

Promovez satul meu și iată că au venit și alții aici după mine, așa cum promovez satul românesc în general prin ceea ce fac online, dar prin tot ceea ce am construit, cred că pot face mai mult pentru toate satele țării la un loc, decât aș putea face pentru unul.

Pandemia de pe ulița satului

Aici e diferit de alte sate, pentru că trăim în ultima comună, în ultimul sat, în ultimul cătun, la ultima casă – din județ. Aici terenurile sunt largi, iar în spatele casei e pădurea muntelui. Nu pot spune că suntem afectați de pandemie, iar atunci când mergem la cumpărături sigur că ne protejăm. Dacă aici n-ar fi un cătun răsfirat și micuț, probabil că aș avea un răspuns mai complex.

Te mai vezi om de oraș

Nu, nu m-am gândit la asta de când am venit aici. Oricum, în oraș n-aș vrea să mă mai întorc vreodată, decât în vizite, la cumpărături, la evenimente, la un bazin de înot.

Viața la țară e tare frumoasă aici!