Anul acesta ne-am înarmat cu mult curaj și răbdare și am pus festivalul pe picioare, spune Adina Sandu, directorul artistic al Festivalul de Improvizație. Înainte ca evenimentul să înceapă propriu-zis, echipa !MPRO 8 a trebuit să să își folosească abilitățile de improvizație pentru a organiza cu bine festivalul. În urma noilor măsuri anunțate de autorități, a opta ediție a Festivalului Național de Improvizație s-a mutat în online pentru siguranța și protecția tuturor participanților. Cele 15 spectacole de improvizație vor fi transmise pe Eventbook, începând de azi. Evenimentul se desfășoară între 22 și 25 octombrie, mai multe informații despre program, aici.
Adina face parte din echipa Teatrului Recul, un teatru independent deschis într-un nou spațiu urban regenerat în Industria Bumbacului și este parte din echipa festivalului Impro. De 12 ani lucrează cu Fundației LEADERS, unde dezvoltă programe de educație pentru tineri, și din 2017 fac parte din Global Shapers Buchrest Hub, o rețea internațională care s-a născut din World Economic Forum.
În rândurile următoare vorbim cu ea despre teatru, improvizație, prejudecățile vizavi de acest domeniu și cum a evoluat această nișă în România.
Când te-ai întâlnit prima dată cu improvizația
În 2013 m-am întâlnit pentru prima dată cu improvizația, când am invitat o echipa Improvisneyland să dezvolte un workshop bazat pe teatru de improvizație pentru o tabără națională pe care o organizam în care participau 30 de elevi din mai multe localități din țară. În acea perioadă mă ocupam cu dezvoltarea de programe educaționale și dezvoltare personală pentru adolescenți, în cadrul Fundației LEADERS, unde coordonam activitățile de organizare și învățare.
Tot în acea perioadă, alături de colegele mele din cadrul Fundației LEADERS am avut ocazia să participăm la un curs intitulat “classroom presence”, în Londra, organizat de către Royal Academy of Dramatic Art. Cursul era destinat profesorilor și profesioniștilor care lucrau în educație și propunea metode și instrumente din teatru și artele spectacolului pentru a interacționa mai ușor cu audiența, pentru a dezvolta componenta de empatie în timpul cursurilor și pentru a avea o prezență fizică asumată și autentică.
Cele două momente m-au făcut să mă reconectez cu pasiunea mea pentru teatru și astfel am decis să mă înscriu la rândul meu la cursuri de teatru de improvizație, de data aceasta cu scopul de a învăța și practica această “meserie”.
Cum a evoluat această relație
Relația a evoluat ca orice altă relație… de la pasiune la rațiune :). M-a atras libertatea, faptul că din vulnerabilizarea actorilor se nasc scene care sunt în același timp atât de amuzante... și atât de ușor de empatizat cu situațiile prin care trec actorii
Când te uiți la un spectacol reușit, parcă vezi pe scenă jucate toate lucrurile pe care le-ai trăit și tu, ești imediat transpus în lumea creată de actori pe scenă și trăiești toate emoțiile alături de ei. Asta-mi place cel mai mult la improvizație… plus că, uneori nu te poți opri din râs!
Ce face improvizația specială
Cred că fiecare poate să vadă lucruri diferite care o fac specială. Pentru mine este faptul că e vorba de un proces și nu un rezultat în sine. Că este ceva ce creezi alături de ceilalți și că îți dă o senzație de libertate combinată cu siguranța că nu ești singur și că oamenii din echipa ta sunt acolo să se arunce cu tine în orice ai propune.
Prin improvizație poți să ajungi la multe rezultate: spectacole de teatru, muzică, spectacole experimentale, versuri și rime. De asta este specială, pentru că nu este vorba de “ea” în sine, ci de cum te transformi tu și cei din jurul tău prin acest proces și rezultatul la care ajungeți împreună.
Prejudecăți
Top 3 prejudecăți:
1. Mit - improvizația nu necesită pregătire: am auzit de multe ori întrebarea “cum adică vă antrenați, nu e improvizat?”. Un spectacol reușit de impro are în spate multe ore de antrenament, iar ceea ce nu știu oamenii care nu practică este cum se desfășoară aceste antrenamente.
2. Mit - improvizația este similară cu stand-up-ul: așa cum spuneam, improvizația este un proces, nu este în sine o formă de spectacol. Prin improvizație poți avea spectacole tip short-form (scene care au la bază obligo-uri care-i pun pe actori în situații dificile, generând comic - ex. actorii pot folosi doar anumite replici fixe în scenă), spectacole tip long form care pot fi tematice (ex. într-un anumit gen cinematografic sau literar), spectacole muzicale sau performance-uri bazate pe mișcare, dans sau pantomimă.
3. Mit - improvizația este mereu amuzantă: sau clasicul… “ești improvizator, hai spune o glumă!”. Adevărul este că uneori, spectacolele de teatru de improvizație pot fi incredibil de amuzante, dar mai ales acele spectacole în care acesta este un rezultat și nu neapărat un scop.
Cum se poate pregăti un actor pentru un spectacol de improvizație
În antrenamentele cu trupele de impro din care facem parte adresăm trei “elemente”: mintea - prin exerciții de asocieri, schimbări de perspectivă, spontaneitate, creativitate, reușim să pornim anumite structuri mentale care să ne ajute să fim tot timpul prezenți și să putem accesa un univers nelimitat de informații, sugestii și perspective.
Al doilea element pe care îl antrenăm este corpul, este foarte important să fim relaxați dar în același timp “pregătiți” mereu într-un spectacol. Încălzirile fizice, stretching-ul, exercițiile de mișcare ne ajută să fim prezenți aici și acum.
Nu în ultimul rând, avem parte de antrenamentul sufletului - emoțiilor. Este foarte important ca echipa de actori când urcă pe scenă să se simtă confortabil, să fie într-un loc de acceptare, generozitate, deschidere emoțională. Tot ce urmează să joace pe scenă îi va lua prin surprindere pe improvizatori, iar emoțiile “jucate” sunt de cele mai multe ori emoții simțite chiar acolo, pe scenă.
Cea mai bună pregătire pentru public este să trăiască momentul în prezent, să fie deschiși la minte, trup și suflet pentru a se bucura de spectacolul oferit.
Improvizația din România
La fel ca peste tot, improvizația este încă o nișă. Partea bună este că în spatele acestei mișcări există o comunitate super faină de oameni care sunt pasionați, performeri, profesori, studenți, spectatori, iar asta îți oferă un sentiment de apartenență, o comunitate suport pe care o ai alături și cu care poți participa la diverse activități: spectacole, ateliere, festivaluri internaționale (atunci când nu este pandemie).
Cred că ne lipsește puțină vizibilitate în afara “bulei” noastre. De regulă cine intră în lumea asta este cucerit și devine automat parte din ea. Este mai greu însă să-i “cucerim”... veniți la improvizație, avem fursecuri imaginare. :))
Festivalul Național de Improvizație
În 2013 festivalul a fost inițiat de creatoarea lui, colega mea Monica Anastase. Îmi place să spun mereu faptul că festivalul crește în fiecare an, iar eu cresc odată cu el. Prima ediție a avut loc la Teatrul de Comedie și a fost un maraton de o săptămână în care aveau loc câte patru spectacole pe seară, iar scopul era dublu: pentru improvizatori, crearea unei comunități prin intermediul activităților din cadrul festivalului (în fiecare an există workshop-uri pentru actori realizate de invitați din străinătate, membri ai celor mai cunoscute teatre și trupe de improvizație din Europa sau SUA), iar pentru public, creșterea notorietății fenomenului și familiarizarea acestuia cu ce înseamnă teatru de improvizație și ce oportunități există pe scena din România.
Plecând de aici, timp de 8 ani, festivalul a avut loc în diverse spații, la Godot, la Teatrul Elisabeta, la Teatrul Național București, Muzeul Țăranului Român sau ARCUB, iar în cei 8 ani de zile am adunat peste 13000 de spectatori.
În fiecare an festivalul s-a transformat odată cu oamenii și a devenit tot mai mult: a căpătat forma conversațiilor relevante într-o mansardă călduroasă, conversații despre ce ne preocupă - Impro Talks; a fost în cartierele Bucureștene și a adus spectacole aproape de oamenii care nu mai văzuseră până acum această formă de spectacole - Impro în Cartiere; a mers conștiincios la școală unde s-a bucurat de interacțiunea cu tinerele generații de adolescenți alături de care dezvoltă spectacole fresh și efervescente pe care le puteți vedea în fiecare an pe scena acestuia - Impro în Licee.
Ce se întâmplă la ediția din 2020
Anul acesta ne-am înarmat cu mult curaj și răbdare și am pus festivalul pe picioare. Inițial, pe terasa Casei Universitarilor, în aer liber, cu un număr limitat de locuri și respectând toate măsurile de siguranță. Acum, online.
Anul acesta tema festivalului este Procesul Creativ, iar programul spectacolelor cuprinde o varietate de forme artistice care au la bază procesul improvizației: spectacole de improvizație long form, sketch comedy, spectacole muzicale, freestyle rap battle, spectacole experimentale și un mini concert alternativ.
Primul și cel mai important aspect este siguranța tuturor celor implicați în festival: publicul, actorii, voluntarii, staff-ul de organizatori, pentru fiecare tip de interacțiune ne-am gândit la contextul cel mai sigur în care se poate dezvolta (afară, purtând măști, respectând distanțarea socială, având acces la dezinfectanți și spații de igienizare).
Am avut pregătit scenariul și tehnica necesară pentru a distribui spectacolele online astfel încât publicul să ne poată urmări din siguranța propriilor case.
