Este tăcut, desenează mai mult decât vorbește, dar dă voce lucrărilor sale. Ele trebuie să comunice și nici măcar n-au nevoie să fie frumoase sau trendy. Discutăm cu Maks Graur, Digital Illustrator. Intenționează să treacă în freelance și să-și dezvolte propriile proiecte, printre care „Draw for Dogs” - un proiect de caritate pe care l-a inițiat Maks acum trei ani.
„Voiam să fac ceva mai mult decât desene fără scop, de asta am creat conceptul de a oferi portrete în schimbul donațiilor, iar toate donațiile la sfârșit de lună pleacă spre adăposturi de animale din Republica Moldova”.
Când nu are inspirație, Maks face plăcinte, beat-uri de hip hop și orice altceva, numai nu design și ilustrații. Își schimbă profesia pentru o zi și muza vine de parcă nici nu s-a dus nicăieri.
„După așa schimbări radicale de obicei se schimbă perspectivele, iar experiențele noi creează inovație odată ce găsești cum să le aplici”, crede Maks.
Chiar dacă are profil și pe instagram, și pe behance, i-am mai făcut noi unul, aici, cu mai mult text.
Biografie
Sunt tăcut, desenez mai mult decât vorbesc. :) Ce ține de designer, nici acum nu știu dacă m-aș numi așa, chiar de e scris Graphic Designer în diplomă și lucrez în această meserie full-time, pasiunea mea e totuși ilustrația și tind să le combin. Desenez de mic și am învățat programele singur foarte devreme, pe când aveam una din primele versiuni Adobe Photoshop. Din această cauză, pe la 15-16 ani deja pricepeam bine meseria și îmi făceam bani de buzunar, creând tot felul de chestii pe fiverr.com, precum designuri pentru maiouri, logotipuri, portrete și așa mai departe.
Cea mai mare surpriză
Că industria designului e și mai corporativă decât îmi imaginam și e greu, după experiența mea, să găsești un loc unde chiar se apreciază creativitatea și nu doar se vorbește despre asta. În câteva oficii aveam un mic exercițiu personal secret - să mă strădui să fac ceva cât mai plictisitor și previzibil și pentru asta eram lăudat că-s creativ. Iar când depuneam imaginație și efort - invers. E un paradox mare pentru mine.
Studii
Am studiat la Oxford Brookes. Când am ajuns să-mi aleg facultatea/ universitatea/ profesia/ țara, era grabă mare, iar eu eram mult mai naiv decât acum. Încă nu eram gata să știu ce și unde anume vreau, dar am avut această oportunitate și așa am ajuns aici.
Nu țin minte să fi fost vreo perioadă de inițiere la universitate, decât că profesorul nostru la prima lecție a început discuția întrebându-ne care este cașcavalul nostru preferat. Am bâlbâit atunci ceva, că încă nu vorbeam engleza bine, dar experiența a fost plăcută și ne-am simțit îndată cu toții mult mai liber.
La universitate am învățat să fac lucrurile așa cum știu eu mai bine. Am avut noroc de profesori buni care încurajau creativitatea și originalitatea și în așa mod am reușit să combin două profesii - designul și ilustrația în trei ani de universitate și să ajung să mă ocup cu ambele. Această lecție include și ce sfaturi să asculți, nu doar încăpățânare. :)
Joburi
Primul meu job a fost deja în Anglia, casier într-un magazin. Nu suportam acest lucru și era chin mare când trebuia să las desenatul și să-mi pun ecusonul întârziind. În schimb, am fost în stare să mă întrețin de unul singur toți anii de studii. Iar în anul doi mi s-a oferit să lucrez în departamentul de Marketing al universității în zilele în care nu aveam lecții. Aveam două carduri - unul de student și altul de staff. Clar că umblam deja numai cu cel de staff și ajutam colegii să printeze pe gratis. A fost o experiență foarte nostimă, fiindcă în unele zile ale săptămânii eram cu profesorii mei la ei în cabinet, la pauza de masă, și râdeam de toate bârfele, iar în alte zile eram student și trebuia sa mă prefac că nu știu nimic.
La moment lucrez full-time într-un loc plictisitor, dar bine plătit, ca să-mi permit să aleg la ce să lucrez în timpul propriu, creându-mi în așa fel un portofoliu care mă descrie cât se poate de bine. Planul meu este la un moment dat să se combine ambele lumi în care trăiesc la moment.
Primele proiecte
Nu mai țin minte fiindcă am început devreme. Au fost multe și pe bani puțini. Dar primele proiecte, ca la toți, nu erau geniale. Universitatea m-a ajutat să gândesc ce și de ce fac, și de la asta am progresat mult. Din acest motiv pentru mine a devenit important ca fiecare lucrare să aibă un concept bine gândit și să nu lucrez numai la aspectul vizual. Cu timpul chiar a devenit invers - pentru mine un proiect bun e un concept puternic, iar vizual deseori poate să nu arate „frumos” sau trendy, însă toate lucrările au personalitate și voce.
Mă mândresc cel mai mult
Sunt în mare parte proiecte personale sau culturale, precum posterul meu din cadrul expoziției POSTER X POEM organizat de Glitch Shop și AA+ la Chișinău.
La fel de mândru sunt și de zine-ul meu de colaje întitulat Maps - a study on migration, isolation, and the reading of maps. Doream de foarte mult timp să-l fac și în sfârșit am avut ocazia să-l termin în timpul pandemiei. Îl puteți vedea aici.
Un design bun
Simplu și ingenios. În afara trendurilor. Cu personalitate și caracter. Iar eu, la rândul meu, învăț și dezvolt aceste calități în mine.
Schimb profesia pe o zi
Recent n-aveam inspirație în design/ ilustrație și am făcut plăcinte. Tot așa am învățat să fac beat-uri de hip hop, ceva ce voiam să fac de foarte mult timp și acum în sfârșit se primește și am făcut câteva beat-uri de care pot să mă mândresc. După așa schimbări radicale de obicei se schimbă perspectivele, iar experiențele noi creează inovație odată ce găsești cum să le aplici.
Topuri
Mi-e greu să numesc o singură lucrare drept top. Întotdeauna mai mult m-au fascinat mișcările/ valurile. De asta, pe primul loc voi pune fenomenul Posterelor Poloneze, o influență mare asupra mea.
Unknown
Roman Cieslewicz
Dadaism, Hannah Hoch
Avangarda rusă, Varvara Stepanova
Draw for Dogs
Proiectul a început în 2017, voiam să fac ceva mai mult decât desene fără scop, de asta am creat conceptul de a oferi portrete în schimbul donațiilor, iar toate donațiile la sfârșit de lună pleacă spre adăposturi de animale din Republica Moldova. La început, desenam numai eu, însă cu timpul proiectul a devenit o tradiție anuală, și artiștii voluntari, doritori de a se alătura, sunt bineveniți să desenăm cu toții împreună. Anul acesta suntem în jur de 30 artiști și s-au strâns peste 2000 euro timp de o lună. Primul an donatul nu era obligatoriu și am făcut 100 de portrete de unul singur pentru doar 200 euro strânși timp de o vară întreagă. Mulți nu erau satisfăcuți de rezultat și tratau portretele drept lucru la comandă și nu binefacere.
După ce trimiteam portretul, primeam comentarii de genul „Dar se poate și unul pe pânză?” sau „Poți să mai faci și după aceste două poze?” - în mare parte de la cei ce nu donau. Începând cu anul doi, donatul este obligatoriu. Numărul de portrete a scăzut, iar suma totală crește în fiecare an. Portretele sunt văzute ca semn de mulțumire pentru binele făcut. Pe lângă asta, am luat asupra mea brandul și strategia de marketing a campaniei, pe care le dezvolt în fiecare an, ceea ce a determinat oamenii să aibă mai multă încredere în noi și să doneze sume mai mari decât anii precedenți. Timp de 4 ani s-au făcut peste 300 de portrete și s-au strâns aproximativ 4500 euro pentru șapte adăposturi de animale. Mai multe detalii despre proiect aici.
Concluzii
Am tras concluzia că lucrez mai eficient de acasă și vreau să continui să lucrez așa, de asta voi face ce este nevoie pentru a trece cu timpul în freelance, lucrând mai departe la proiecte interesante și adunând o listă de clienți fideli. Sunt optimist, totul ce mi-am pus în scop până acum s-a îndeplinit. Pe lângă asta, voi continua să lucrez și la proiecte personale, precum Draw for Dogs. :)