[Single de România] Alex Stîngu, Baby Elvis/ Astro Generale: Nu cred că e o problemă să mai luăm o pauză de la presiunea asta de a face mereu ceva

Promovarea din România? Un experiment continuu, din cauza lipsei de identitate a pieței locale, e de părere Alex Stîngu, chitarist în trupele Astro Generale și Baby Elvis. 

Nu e foarte optimist cu ce se va întâmpla după toată perioada pandemică, deși Astro Generale au lansat single-ul Night Fever relativ recent, în luna iunie.

"Nu sunt deloc fanul concertelor online live pe Facebook sau ce știu eu pe ce alte platforme. Eu fac parte din categoria pesimiștilor și cred că lucrurile vor arăta și mai rău după. Probabil se vor mai și închide din puținele locații unde poți să susții un concert acum.", Alex Stîngu.

O fi bine sau rău că single-ul e doar un motiv de a crea buzz în jurul trupei tale? Și că nu se mai taie atât plastic pentru producerea lui? Clar e că atenția și răbdarea ne-au fost deturnate de toate rețelele sociale, iar asta e o realitate. Cu toate astea...

"Din păcate nu suntem cu toții la fel ca King Gizzard and The Lizard Wizard să lansăm cinci albume într-un an. Din nefericire un single în prezent nu se mai prea bucură de o lansare fizică (doar dacă ai norocul să îl regăsești la un moment dat pe un album). Îl lansezi online (on your favourite streaming platform) și la revedere.",  Alex Stîngu.

Cum s-au schimbat planurile în pandemie

Nu cred că planurile în sine mi s-au schimbat foarte mult. Mai degrabă s-au amânat pe o perioadă de timp încă destul de incertă. Din punctul meu de vedere e important să nu renunțăm prea ușor acum la ceea ce ne-am propus și să încercăm să ne adaptăm situației astfel încât să reușim să ne ducem planurile la bun sfârșit. Chiar dacă asta nu se întâmplă neapărat în viitorul foarte apropiat. Nu cred că e o problemă să mai luăm o pauză de la presiunea asta de a face mereu ceva.

Ce ar trebui sa facă scena locală în perioada asta

Cu pandemie, fără pandemie, scena locală de pe la noi se află oricum într-o continuă existență sisifică. Scena locală în perioada asta nu cred că ar trebui să facă altceva decât ce a făcut până acum și nici nu poate să facă altceva. Eventual să se folosească mai eficient de mediul online ca să își mențină pulsul oricum scăzut, deși nu sunt deloc fanul concertelor online live pe Facebook sau ce știu eu pe ce alte platforme. Eu fac parte din categoria pesimiștilor și cred că lucrurile vor arăta și mai rău după. Probabil se vor mai și închide din puținele locații unde poți să susții un concert acum. Sper din tot sufletul să mă înșel amarnic. 

Single în 2020

Cred că transformarea cea mai mare pe care a suferit-o un single e aceea de a reuși ca existența lui să ajungă mai importantă decât existența unui album. Asta cred că se datorează faptului că publicul larg nu mai ascultă albume. Attention span-ul publicului de azi e pur și simplu mult prea scurt ca să se mai bucure de un album. Un album a ajuns mai degrabă un mijloc de satisfacere al ego-ului unei trupe. Sursa principală de venit și supraviețuire a unei trupe, în ceea ce privește un release, e clar single-ul acum. Cel puțin pentru trupele locale, din așa-zisul underground (mereu mă gândesc la vampirii din Blade când spun asta), un single înseamnă un motiv să ai concerte și să creezi un buzz în jurul trupei. Majoritatea trupelor au resurse foarte puține, ceea ce îngreunează mult lansarea unui album întreg, și, ca să nu dispari de tot din memoria scurtă a ascultătorului modern, trebuie să lansezi periodic măcar un single. De aceea am putea spune că un single ajută azi o trupă să supraviețuiască. Din păcate nu suntem cu toții la fel ca King Gizzard and The Lizard Wizard să lansăm cinci albume într-un an. Din nefericire un single în prezent nu se mai prea bucură de o lansare fizică (doar dacă ai norocul să îl regăsești la un moment dat pe un album). Îl lansezi online (on your favourite streaming platform) și la revedere. Să îl lansezi pe un vinyl, ca pe vremuri, e deja o utopie. Nu cred că asta se datorează trupelor, ci timpului în care trăim. Dacă The Smiths lansau azi Bigmouth Strikes Again, ceva îmi spune că nu aș fi avut posibilitatea să-l țin în mână la propriu.

Single-uri pe bandă rulantă sau album

Rămân totuși un romantic incurabil și aleg albumul. Mi se pare că printr-un album, ca artist de muzică, îți creezi o identitate. Oricât de bun ar fi un single, n-ai cum să ajungi să cunoști îndeaproape o trupă dacă nu îi asculți și albumele. Ca să folosesc un clișeu universal, single-ul e doar vârful icebergului. Știu că din punctul de vedere al marketingului e probabil mai complicat, mai ales pentru o trupă mică, dar dacă nu reușești să creezi și albumul, inevitabil vei ajunge la un moment dat să faci doar muzică de consum. 

De la single la clip

Totul pornește de la un demo și stabilirea unui deadline. Indiferent că vei colabora cu un producător sau îți vei produce singur piesa, cred că e important să o ai înregistrată într-un mod sau altul înainte să începi să lucrezi la forma ei finală. Astfel ai posibilitatea să o asculți în diferite contexte și poți să îți dai un răgaz pentru a hotărî în ce direcție vrei să o duci. După ce hotărăști asta și începi să lucrezi la forma ei finală (adică sesiunile de înregistrare în studio), poți deja să te gândești și la o idee de clip. După ce ai terminat piesa și știi exact durata ei, începi să filmezi clipul. Ideal ar fi să lucrezi cu o echipă profesionistă și pentru un clip, dar de multe ori e imposibil din cauza resurselor limitate. În cazul ăsta apelezi la prieteni și la creativitatea ta. Într-un final, după ce ai clipul și piesa gata, poți să le dai drumul în lume în funcție de ce strategie de promovare îți alegi. Având în vedere situația jalnică în care se află industria muzicală la noi, ești oarecum obligat să faci totul DIY. Din cauza asta cred că etapele de realizare a unui single variază de la un artist la altul și durează mai mult sau mai puțin în funcție de resursele pe care le deține fiecare. În cazul proiectelor din care fac eu parte a durat săptămâni sau chiar luni.

Cât mai costă o lansare ca la carte

Mi-aș dori mult să știu ce înseamnă ca la carte în ziua de azi. Pe de altă parte, chiar e nevoie să faci totul ca la carte ca să poți lansa ceva? Eu cred că cel mai important e să ai în primul rând curajul să ieși din dormitor cu muzica ta și să le-o arăți oamenilor. Ca trupă independentă e greu să îți dai seama cât de mult te poți raporta la standardele cerute de o lansare reușită. Ajungi să încerci să o faci tu așa cum crezi că e ok. În proiectele din care fac parte am mers până acum pe ideea de full DIY, de fiecare dată încercând să le dăm oportunitatea și altor prieteni artiști (video, foto etc) să experimenteze oarecum pe noi. Din cauza asta bugetul nostru pe o lansare de single nu depășește de obicei câteva sute de euro.

Care e principala piedică în lansarea unui single

Nu cred că mai poți găsi foarte multe motive care să te împiedice să lansezi un single în ziua de azi. Cel puțin online, ai posibilități nenumărate. Nici nu știu la ce capitol are România de suferit mai mult în promovarea unui single. Probabil inexistența unor label-uri independente cărora chiar să le pese de artiștii cu care lucrează, în sensul de a-i îndruma cum să se ocupe de tot ce înseamnă lansarea unui material. Noroc că au mai început să răsară și pe la noi astfel de mișcări, în Cluj de exemplu. 

Ce a prins cel mai bine

Toată experiența legată de lansarea cu BABY ELVIS a clipului la single-ul Cry Wolf a fost foarte drăguță. De la filmarea izvorâtă dintr-o imporovizație continuă până la feedbackul pe care l-am primit după lansare.

Cine te inspiră

Un exemplu recent care mi-a atras atenția e modul în care Viagra Boys au ales să își anunțe noul EP, mod care se poate aplica foarte ușor și unui single. Au creat un video în stilul The Office în care au prezentat foarte comic numele noului material și, în plus, concertele de promovare din viitorul turneu.

Mi se pare un mod foarte creativ și curat de a promova ceva. Nu sunt deloc adeptul unei campanii agresive de promovare, prin care să spamezi oamenii până le iese și pe nas numele single-ului tău.

Scule și colaborări

Încerc să le ascult pe cât mai multe medii posibil. Din păcate nu oriunde se aude ca pe boxele din studio. Dimpotrivă, eu sunt mulțumit de soundul unei piese după ce îmi sună bine și pe căștile ieftine pe care le folosesc la telefon. :) Până acum am colaborat cu două studiouri în principal: Postanalog Studio din Oradea și, mai nou, cu Cirkular din Cluj Napoca. Pe ambele le recomand cu drag pentru că acolo întâlnești doar oameni foarte pasionați de ceea ce fac.

Cât de importantă e imaginea

Având în vedere că fiecare persoană are preferințe estetice diferite, cred că cel mai important e să îți placă ție în primul rând cum arată imaginea în lansarea single-ului. Nu cred că ar trebui să se urmeze un tipar anume în legătură cu asta sau să te gândești la ceva care ar plăcea cât mai multor oameni. Aici mă refer și la grafică și la video. Cred că rolul imaginii în lansarea single-ului e să vină în completarea piesei, să o pună în context cu lumea palpabilă să zicem. Nu consider că e mai importantă decât single-ul în sine, dar categoric nu e un aspect de neglijat. În același timp nici nu cred că e un aspect care necesită overthinking, de aceea prefer mereu simplitatea în ceea ce privește imaginea. Eu sunt foarte norocos ca în ambele proiecte în care activez să existe cel puțin câte un membru care se ocupă de această parte. Avem videograf, fotograf și designer grafic in house.

Scena locală în ultimii cinci ani

Ultimii cinci ani în muzica românească mi-au dat speranța că și la noi există posibilitatea să se schimbe lucrurile în timp. Au răsărit trupe, studiouri, festivaluri care pur și simplu sparg toate tiparele în sunetul out of date care domina muzica noastră. Cu ocazia asta poate se va reuși și educarea publicului mai larg, care parcă dă semne încet, încet că se plictisește de piesele indigo de la radiourile comerciale. În ce mă privește, influența principală a acestui fenomen asupra mea e că mă motivează să continui să fac muzică. 

#Trending

Nu sunt foarte la curent cu trendurile, n-aș putea să dau un răspuns avizat la această întrebare, dar cel puțin în cazul muzicii underground aș putea observa o încercare de revenire spre sunetul anilor 70 – 80.

Cum a evoluat promovarea din România

Cred că în continuare se experimentează cu asta din cauza lipsei de identitate proprie a industriei noastre. Un aspect pozitiv ar fi faptul că și în modurile de promovare se poate observa un suflu nou, oarecum mai witty. Ce mie nu îmi place, totuși, e că există de multe ori tendințe de promovare agresivă (aproape de spam).