- Luni s-a lansat expoziția online Crescut Pe Muzică care expune moștenirea transgenerațională actuală în muzica și dansul de tradiție orală.
- Cei 20 de tineri din proiect expun materialele realizate în cadrul atelierelor pe Zoom, ținute de șase traineri care i-au ghidat să documenteze legătura lor cu muzica sau dansul din regiunea în care trăiesc.
- Expoziția va cuprinde și materiale din arhiva MȚR oferite în premieră mediului online și va fi împrospătată cu materiale noi de-a lungul lunii septembrie.
- Odată cu expoziția se vor organiza și câteva întâlniri online, un Artist Talk de vernisaj, prin care publicul larg va putea sta de vorba cu expozanții și patru mese rotunde în luna septembrie pe subiecte specifice cu tineri din proiect.
Expoziția online conține texte (interviuri și povești), fotografii (digitale și pe film) și filme (documentare și clipuri) create de tinerii muzicieni și dansatori. Publicul va face astfel cunoștință cu:
- Alexandra Listrat (15 ani) din Sarichioi (jud Tulcea), cântăreață la harmoșcă care va expune un documentar cu profesorul Pimon Bejenariu din sat.
- Darius Jecan (16 ani) din Frata (jud Cluj) dansator în ansambluri populare. El a documentat viața celor patru tezaure vii din comună.Și Vaneasa Pop tot din Frata, care a făcut alături de Darius un tutorial de dans, în luna august când echipa Crescut Pe Muzică a fost pe teren să documenteze tezaurele vii.
- Alexandru Boicu (14 ani) din Vatra Dornei, cântăreț la trompetă ce dorește să ajungă în fanfara militară.
- Ionuț Pîntiuc (14 ani) din Suceava este cântăreț la trompetă într-un ansamblu popular, a învățat să cânte de la bunicul lui și dorește să ducă tradiția mai departe.
- Din satul 10 Prăjini (jud Iasi), Leonard Radu (12 ani), cântăreț la trompetă, Andrei Viziru (19 ani – tobe) și Alex Pantiru (15 ani – saxofon) și Robert Preda (15 ani - saxofon). Au realizat alături de Simona Constantin un clip muzical și un documentar cu mentorii din satul de lăutari 10 Prăjini.
- Din orașul Carei (jud Satu Mare) sunt Claudia Silaghi (18 ani – cântă la vioară, solistă și dansatoare) și Andreea Abrudean (cântăreață).
- Din Sângeroz-Băi (Bistrița Năsăud) vin Florina Gabor (17 ani - cântăreață și dansatoare) care a pregătit un interviu cu unchiul său Ioan Moldovan, un personaj cunoscut din oraș, muzician la vioară și Ioana Gabor (17 ani – dansatoare) care expune un interviu cu bunicul ei.
- Din Suceava vine Iulian Harbaca (19 ani – saxofon și clarinet) care ne povestește despre relația sa cu muzica într-un interviu pe larg.
- Din satul Mironu (jud Suceava) participă Gabriel Marin (18 ani – trompetă) cu materiale documentare despre muzicienii locali.
- Din București participă Ștefan Milutinovici (19 ani, instrumente de suflat precum fluier, caval) cu un documentar despre istoria instrumentelor de suflat din România și un interviu cu bunica sa, de la care a preluat dragostea pentru muzică.
- Din Făurei îl avem pe Florinel Caraivan (15 ani – acordeon). El a învățat să cânte de la bunicul lui căruia i-a luat un interviu pentru expoziție.
- Din Călărași participă Lucian George (acordeon și pian). Lucian își dorește să ajungă la Conservator și momentan cântă împreună cu familia. La expoziție expune un documentar despre muzica din viața familiei lui și un interviu cu profesorul de la care a învățat să cânte la instrumentele muzicale.
- Din Constanța Gabriel Gheorghe (14 ani – acordeon) arată imagini din comunitatea de lăutari din Constanța.
Expoziția va cuprinde și scurte comentarii despre specificul regiunii din care provin tinerii, scrise de trainerul de etnomuzicologie Bogdan-Mihai Simion, dar și materiale din arhiva Muzeului Țăranului Român, care au legătură cu poveștile participanților din proiect și sunt prezentate pentru prima oară în mediul online. Tot în expoziție pot fi parcurse articolele și studii de caz dedicate. Acestea vor fi lansate pe site pe parcursul lunii septembrie.
“Arhiva Etnologică a Muzeului Național al Țăranului Român este o arhivă documentară ce reunește materiale foto, video, audio, scrieri neconvenționale, artă plastică, aparatură de epocă. Un total de aprox. 80.000 de piese, dintre care cele mai vechi datează din secolul al XIX-lea, iar cele mai noi se nasc sub ochii noștri.
Considerăm că menirea unei arhive este de a stârni dialoguri peste timp – între privirea personajului, privirea fotografului, privirea curatorului, privirea vizitatorului – și-atunci, misiunea noastră este tocmai de a face posibile aceste întâlniri. Ne propunem să scoatem Arhiva în lume cât mai mult, adresându-ne atât publicului specializat, cât și publicului larg, prin proiecte precum platforma web Rețelele Privirii. Dar inițiativa poate veni și din exterior: oricine ne poate scrie pentru a programa o vizită.
Așa s-a întâmplat și în cazul Crescut Pe Muzică: nu noi am găsit proiectul, ci proiectul ne-a găsit pe noi. Am navigat prin Arhivă împreună cu Simona Constantin, pornind de la comunitățile și interesele tinerilor implicați în proiect. Am încercat pe de-o-parte să îi provocăm și stimulăm în lucru, pe de altă parte să dăm un context poveștilor lor. Selecția finală, ce va face parte din expoziție, include scene diverse ale vieții rurale, obiceiuri locale, asambluri populare, însoțite de înregistrări audio sau note de teren ale cercetătorilor.”, declară Iris Șerban și Andra Tarara de la Muzeul Național al Țăranului Român.
Platforma expozițională abordează următoarele categorii de subiecte:
- Tineri crescuți pe muzică - portretele participanților la proiect
- Cine ne-a învățat muzica și dansul - portretele mentorilor acestora
- Muzica din comunitățile noastre - articole și studii de caz asupra unor elemente specifice regiunilor din care provin tinerii
“Site-ul păstrează tonul personal al adolescenților, fiind accesibil și prietenos cu publicul larg. Ne dorim ca descoperirea acestuia să fie o experiență playful pentru vizitatori, pentru care am gândit și o serie de întrebări/elemente interactive. Vă așteptăm pe site pentru a descoperi prezentul muzicilor de tradiție orală și pentru a-l crește mai departe, în viitor, împreună!”, declara Simona Constantin, inițiatorarea proiectului Crescut Pe Muzica.
După lansarea platformei se vor organiza patru mese rotunde, după cum urmează:
- 2 sept, ora 17.00 Tradiția în familie - cu Florinel Caraivan din Făurei (Brăila)
- 4 sept, ora 13.00 Dansurile din Frata - cu Darius Jecan si Vanesa din Frata (Cluj)
- 7 sept, ora 13.00 Tezaurele umane vii din Frata - cu Darius Jecan și Romulus din Frata, Cluj.
- 9 sept, ora 17.00 Istoria instrumentelor de suflat din România - cu Ștefan Milutinovici din București
Proiectul Crescut Pe Muzica și-a propus sa găsească și să formeze 21 de tineri din familii de muzicieni de tradiție orală și dansatori, din diferite regiuni ale țării. Tinerii au participat timp de o lună la șase ateliere online de jurnalism (Delia Marinescu de la Scena9), fotografie (Andreea Câmpeanu), documentar (regizorul și producătorul Claudiu Mitcu), scriere creativă (Vera Ion de la Scrie Despre Tine), etnomuzicologie (Bogdan-Mihai Simion) și media literacy (Jurnalista Ioana Pelehatăi de la Scena 9) . La atelierele ținute pe Zoom participanții timp au fost inițiați și ghidați să creeze propriile materiale jurnalistice. Scopul acestora este să afle istoria familiei sau comunității muzicale din care fac parte și să înțeleagă de ce este importat să păstreze tradiția și să o arate și altora.
Crescut pe Muzică este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Proiectul este organizat de către Asociația ACCES Călărași.
Parteneri media: Radio Guerilla, Scena9, PressOne, Revista Zeppelin, Un site de muzica, IQads, VICE România, Promenada Culturala, Munteanu
Parteneri instituționali: Muzeul Național al Țăranului Român, Inspectoratul Școlar Județean Călărași, Primăria Municipiului Călărași.
Cu sprijinul: Asociația Culturală Contrasens, Asociația Solidart, Asociația ÎnCAP (Inițiative în Cinematografie și Arte Performative), Asociația HASMAȚUCHI, PLUS EAST Cultural Association (Portugalia), STICHTING EASTWARDS (Olanda), VRTW ARTISTS, Asociația Culturală Metropolis, Asociația Bloc Zero, Asociația T.E.T. Alexandria
