[fresh & design] Laurențiu Lazăr: De când cu distanțarea socială, s-a dus cu preview-ul pe caiet. E greu să-l arăți la webcam clienților

Cine folosește sticky notes face risipă de copaci colorați. De aceea, Laurențiu Lazăr, UX/UI Designer la Pattern Mind Treat Studios, a ales calea lui Lucidchart și Gliffy. Cum a ajuns Laurențiu în design? Voia să facă reclame când era mic. De aceea, a pornit experimentele cu Photoshopul. Cică dacă vrei să faci reclame, trebuie să știi să și le execuți. Și din acel „vreau” a pornit marea căutare. Ca după mai multe probe, să găsească UX/UI designul. 

La început, Laurențiu credea în idealul citit prin articole, din teorii despre procesul de User Research. Mai târziu a înțeles că i-ar prinde bine să facă lucrurile ceva mai sistematic.

„Pentru început îți așezi în față o formă cât se poate de brută a rezultatului dorit, o analizezi și decizi unde mai e nevoie să adaugi material și de unde trebuie să mai scoți, vezi cum arată, dacă ești mulțumit de rezultat treci mai departe urmând același flow”.

Laurențiu a împărtășit cu noi și niște principii de care ține cont în design, ne-a spus ce face când inspirația își face piciorușe, ne-a povestit despre greșeli, lecții, trenduri și alte subiecte curioase, mai jos.

„Vreau să fac reclame”

Încă de prin generală, răspunsul meu la întrebarea „ce vrei să faci când vei fi mare?” era „vreau să fac reclame!” – o dorință generată incontestabil de emisiunea lui Andi Moisescu, ApropoTV, al cărei conținut îl urmăream cu atâta interes și plăcere, că până și pauzele publicitare, din intervalul acela orar, reprezentau un topic al emisiunii.

Din presupunerile mele la acea vreme, dacă voiai să faci o reclamă, trebuia să știi să o execuți, așa că am început să experimentez cu Photoshop. În liceu am realizat primul meu produs vizibil publicului (colegilor de clasă), la materia Marketing, fiind singurul din echipa de proiect care știa Photoshop. Plus, având pasiunea asta pentru advertising, am ținut morțiș să mă ocup eu de logo și flyere pentru un proiect de promovare al unei campanii de reciclare. Rezultatul final a fost un copac pe jumătate uscat, înconjurat de deșeuri, iar jos, un mare call-to-action: „Nu respira pe jumătate, reciclează!”. Eram foarte mândru de rezultat atunci, dar acum, din respect pentru younger me, cu +1 pentru entuziasm, am să cataloghez produsul în secțiunea „Not great, not terrible”.

Studii

Având obiectivul de a lucra în publicitate, research-ul meu pe domeniu se termina mereu în sfera marketingului. Astfel, după o analiză a opțiunilor, mi-am stabilit un path ce trecea prin Colegiul Economic „Virgil Madgearu” și ulterior prin ASE, Facultatea de Marketing, evident.

În primul an de facultate s-a decantat graphic designul în masa lichidă a dorinței mele de a face reclame. Atunci mi-am conturat noul obiectiv de a deveni graphic în Asociația Studenților Economiști din România (ASER), un ONG din cadrul ASE care mi-a oferit contextul și mediul propice pentru a-mi testa potențialul și de a experimenta cu domeniul din care aveam de gând să formez o carieră. Ședințe creative, training-uri, responsabilități, provocări și, mai ales, poate cel mai important - public, deci feedback.

În anul III de licență, nici bine nu mă apucase depresia că nu primeam răspuns de la aplicările la internshipuri și îmi scrie un coleg din ASER că se fac angajări la el la muncă, la Universum Events. Știam un proiect de-al lor, Bucharest Technology Week, și spre bucuria mea, fix pe el am intrat încă din primele zile, iar ideea că-mi aduceam aportul într-un proiect de o asemenea amploare îmi amplifica pasiunea pentru ceea ce făceam.

Informațiile din liceu și facultate nu prea aveau o contribuție directă la „meseria” mea, iar în anul III, când aveam de prezentat licența, am reușit să împac și capra (pasiunea) și varza (licența): a ajuns în atenția mea termenul de UX/UI Design. După ceva research pe tema asta mi-a picat fisa, iar în elaborarea lucrării am folosit un dispozitiv eye-tracking, pus la dispoziție de facultate. Astfel, am făcut prima mea cercetare de usability pe baza căreia puteam lua niște decizii de redesign ale paginilor web urmărite în lucrare.

Graphic designul

Este o știință incertă prin natura sa, dominată de subiectivitate. În urma cercetării pentru licență, decizia de a schimba ceva în designul paginilor web era cât se poate de obiectivă, rezultatele vorbeau: „lista aia de articole e imposibil de parcurs cu font-size-ul ăla” și „call-to-action-ul nu atrage suficiente priviri”. Obiectivitatea UX Designului m-a atras, iar de aici am decis să schimb puțin macazul către UX și UI.

Am continuat studiile de master tot în ASE, la facultatea de Cibernetică Statistică și Informatică Economică, iar asta mi-a prins bine pentru a înțelege, pe lângă altele, și conceptele de bază ale implementării front-end-ului. Acum mai bine de 2 ani, la câteva luni după începerea masterului, mi-am schimbat și jobul, așa am ajuns la Pattern Mind Treat Studios, pe postul de Junior UX/UI Designer. Diversitatea provocărilor și libertatea în creație a proiectelor de aici mi-a oferit șansa să mă implic în mai multe arii, iar uneori aportul meu nu se limita doar la livrarea designului pentru proiect, ci și la implementarea sa.

În prezent, fac parte din echipa Pattern, în urma fuziunii cu Mind Treat Studios, iar aportul meu nu constă mereu doar în livrarea designului, ci și implementarea sa.

Așteptări, surprize

Designerii sunt oameni idealiști, cel puțin în viziunea asupra implementării proiectului. La început așteptările mi le ancorasem tot așa, într-un ideal citit prin articole, din teorii despre procesul de User Research. Credeam că voi lipi și permuta toată ziua sticky-notes pe un whiteboard de user-flow și voi umple caiete cu wireframe-uri sketch-uite. De fapt, proiectele care necesitau user-flow au fost puține, în principal product-uri mai măricele, ce au o complexitate ridicată a flow-ului în anumite scenarii, și nici măcar atunci n-am folosit stiky notes, că-i risipă de copaci colorați, deci am ales o cale mai digitalizată, cu Lucidchart sau Gliffy.

Cât despre Wireframes, treaba cu sketch-uitul a rămas, dar așa ca fast preview face-to-face, în speranța că mă fac înțeles în discuția cu programatorul sau project ownerul. În rest, Figma FTW, plus că oricum pentru prototipare wireframe-ul trebuie adus în digital și prezentat clientului cât se poate de interactiv. Oricum, de când cu distanțarea socială, s-a dus și cu preview-ul pe caiet, e greu să-l arăți la webcam…

Greșeli

Una din greșelile făcute la început era să acord prea multă atenție detaliilor într-o fază incipientă a produsului. Finisam ceva a cărui formă de ansamblu n-o aveam încă, doar mi-o imaginam și știam unde voiam să ajung. Uneori funcționa, alteori nu, iar atunci apăreau momentele când mă simțeam blocat și panicat pentru că nu arată așa cum voiam. Dedicasem deja timp în direcția aia și-mi era greu să o las baltă. Când cineva mi-a explicat procesul creativ ca o analogie la sculptatul cu lut, am înțeles că mi-ar prinde bine să fac lucrurile ceva mai sistematic. Ce am reținut din povestioară e că pentru început îți așezi în față o formă cât se poate de brută a rezultatului dorit, o analizezi și decizi unde mai e nevoie să adaugi material și de unde trebuie să mai scoți, vezi cum arată, dacă ești mulțumit de rezultat treci mai departe urmând același flow. 

Greșelile n-au lipsit și au fost multe, evident, dar sunt o parte esențială în procesul de învățare, iar lipsa lor cred că e un semn de plafonare și lipsa progresului în primii ani de design. Și mai târziu se fac greșeli, dar cumva le controlăm și le corectăm la timp, astfel că nu mai sunt atât de vizibile și critice, aproape că fac parte din proces, vin și pleacă natural. Toate lucrurile pe care le făceam oarecum greșit în trecut, au condus într-un mod firesc la principiile pe care le aplic astăzi în design. Desigur că nu am identificat singur aceste greșeli, ci au ajuns la mine ca feedback din care ulterior mi-am tranșat guideline-uri.

Un design bun

Principiile de care țin, în general, cont în designul unui layout, UI web în principal, și care cred că asigură un nivel minim de calitate a produsului sunt următoarele:

• un design aerisit facilitează parcurgerea layout-ului și ajută la îndrumarea privirii prin informație;
• înghesuirea informațiilor sau aglomerarea lor cu elemente grafice le va face greu de găsit și obositor de urmărit;
• o structură grupată logic a elementelor va ajuta privitorul să identifice și să delimiteze ușor informația pe care o are în față. De exemplu, doar din titlu și/sau dintr-un icon descriptiv utilizatorul va ști dacă ceea ce caută se află acolo sau va trece mai departe, fără a fi nevoit să citească întregul text;
• ierarhia elementelor - completează firesc cele două principii de mai sus și face ca designul să fie ușor de parcurs de la prima vedere. De exemplu, ierarhia textelor din punct de vedere al dimensiunii. Privirea va identifica ușor headingurile principale pentru a se ghida prin design. Lipsa ierarhiei elementelor îmi pare că inspiră în principal dezordine și creează confuzie în urmărirea flow-ului informației.

Portofoliul

Am început la Universum cu declinări ale vizualurilor evenimentelor pe materiale print și ad-uri web. Apoi a fost o perioadă când m-am ocupat de executarea de concepte creative pentru diverse evenimente corporate. Schimbarea jobului la Pattern Mind Treat Studios mi-a adus în portofoliu asset-uri de jocuri kinect și web, executarea de pitch-uri creative, UX și UI de aplicații mobile, VR și AR, de platforme Web și chiar un pic de web-development pe front-end. Mai nou, mi-am extins portofoliul și cu proiecte de Wordpress și SparkAR (filtre de Facebook și Insta).

Proiecte favorite

Cred că proiectul de redesign al site-ului Coresi Business Campus este în topul preferatelor mele, iar asta se datorează, în primul rând, research-ului preliminar făcut pentru înțelegerea proiectului și a nevoilor clientului. A fost o documentare destul de elaborată, de la istoria și simbolurile locului, la profilul de nevoi al celor care lucrau deja sau aveau să lucreze în campus. Toate informațiile astea le-am asimilat cumva și am lucrat cu mare drag la proiect, iar rezultatul a fost unul pe măsură.

Rutina

În design trebuie să ții pasul cu noile trenduri, iar în încercarea de a rămâne conectat la lucrurile din exteriorul bulei mele, răsfoiesc dimineața preț de aprox. 30 de minute un plug-in de Chrome numit Muzli, care-mi aruncă zilnic articole cu noutăți și inspirație. De multe ori îmi știu proiectele la care voi lucra în ziua respectivă și caut chestii în sfera lor, pentru că-mi fac chef de lucru și mă simt motivat văzând lucrările mișto ale altor persoane.

Inspirație

Când mă blochez sau realizez că înaintez foarte greu cu ceea ce fac, iau o pauză pentru a mă deconecta de la perspectiva din care privesc situația. Discut cu colegii despre asta în căutarea de noi perspective de a privi lucrurile sau fac un review al situației și încerc să o abordez ceva mai sistematic.

Trenduri

Minimalism în elementele de UI și layout: meniul ascuns sub icon și pe rezoluțiile mari de desktop, butoane minimale marcate doar prin text sau săgeți (uneori cursorul poate lua forma clasicului buton la hover peste anumite zone), conținut full-width, layout aerisit cu spații libere foarte mari între elemente.

Elemente 3D randate real-time în browser: combinația layerelor flat de UI și content, cu obiecte 3D aduce profunzime în paginile web la un alt nivel, așa cum parallax-ul nu a reușit niciodată să o facă. Dacă punem în ecuație și o sursă de lumină controlată de mouse sau de giroscopul smartphone-ului, avem o experiență senzorială aproape completă pentru utilizatori.

Cred că în viitorul apropiat, „pogorârea” 5G-ului asupra noastră își va pune amprenta pe îndrăzneala creatorilor de website-uri de a folosi resurse care acum afectează prea mult timpul de încărcare. Mă aștept să vedem mai mult conținut video, motion și obiecte 3D.

Top 3 lucrări de design

Cybertruck - Cea mai brută formă finisată.

witchernetflix.com - Interactiv, dinamic, super bine optimizat pe mobile și foarte informativ pentru fani. Un exemplu de urmat pentru crearea unui suport online al manualului de istorie.

Alexa - Conversația ca UI.