Schiță de Caragiale sau vara lui 2020? Greu de făcut diferența, cel puțin dacă te uiți la Grădina Cișmigiu. Dacă anul trecut apărea la orizont ideea reabilitării Grădinii Cișmigiu – într-o manieră care a ridicat la acel moment multe semne de întrebare, atât la nivel de idee, cât și de aplicare - anul acesta ne pune față în față cu o nouă provocare: un festival de teatru lung cât… toată vara. Rodica Savulescu spune povestea luptei Grupului de Inițiativă Civică Cișmigiu pentru ocrotirea Gradinii Cișmigiu.
ACTUL 1
Deși ne aflăm în plină stare de alertă, ca urmare a pandemiei COVID-19, în această grădină istorică se desfășoară festivalul “Bucureștii lui Caragiale”, eveniment organizat de PMB și ARCUB. Două peluze sunt acaparate de schele, garduri, instalații de sunet, fapt care provoacă nemulțumirea locuitorilor față de festivalul planificat pentru 10 săptămâni, în intervalul 18 iulie-20 septembrie, mai ales că în ultimii ani grădina istorică se află într-o stare de degradare tot mai accentuată.
Pentru a atrage atenția asupra problemei, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu (GICC) s-a mobilizat în direcția unei campanii de advocacy și comunicare, cu rolul de a evidenția importanța Cișmigiului ca grădină istorică și de a susține eliberarea sa de sub imperiul festivalurilor grandomane care nu îi aduc vreun beneficiu.
Totul a pornit de la consultarea comunității printr-un poll online, vizând oportunitatea organizării unui festival de teatru în Gradina Cișmigiu - monument de arhitectură clasa A, mai ales în context pandemic: nu putem spune că am fost surprinși când 94% dintre cei peste 1100 de respondenți au ales opțiunea “Nu, sub nicio formă”.
Astfel, Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu a trimis o scrisoare publică organizatorilor acestui festival, cerând mutarea evenimentului și menționând motivele pentru care acest lucru ar trebui să se întâmple cât mai repede. Ca semnatari s-au alăturat Asociația Jumătatea Plină și Asociația Peisagiștilor din România – Filiala București-Ilfov.
Trebuie menționat faptul că GICC nu se opune actului de cultură în sine, dar consideră că acesta nu poate avea urmări pozitive dacă este însoțit de distrugerea spațiului verde, de degradarea (conștientă sau nu) a ecosistemului urban, de nerespectarea dreptului la liniște al locatarilor și de aglomerarea de persoane într-un loc care ar trebui să permită recreerea în siguranță.
ACTUL 2
În completarea scrisorii au venit și două acțiuni de guerrilla: bandajarea platanului secular din apropierea Podului Mare din Cișmigiu și realizarea unui mural care îl înfățișează pe însuși Caragiale, privind dezaprobator le desfășurarea de forțe din jurul său.
Ca urmare a lucrărilor de "modernizare" a instalației electrice din Grădina Cișmigiu, realizate în urmă cu 2 ani, platanul secular a început să se usuce și este în pericol să dispară. Situația lui este explicată în detaliu în interviul acordat de Diana Culescu (președintele Asociației Peisagiștilor din România) pentru Buletin de București. Considerând că trebuie să atragem atenția asupra acestui arbore emblematic pentru Cișmigiu, am încercat să-l ocrotim, bandajându-l, și i-am adus flori – gesturi simbolice, menite să responsabilizeze autoritățile.
Eforturile noastre nu s-au oprit însă la gesturi simbolice, astfel că am trimis o adresă către Ministerul Culturii, încercând să aflăm dacă există vreun aviz pentru construcții temporare pe peluzele din Cișmigiu pentru perioada în care se desfășoară festivalul. Surpriză – sau nu – se pare că nu există un astfel de aviz, deși Legea 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice prevede acest lucru.
Pentru a purta în continuare discuția pe teren artistic, am realizat un mural cu sprijinul artiștilor din comunitate chiar la intrarea din Cișmigiu dinspre piața Valter Mărăcineanu. Aici, Nenea Iancu - într-o interpretare contemporană - privește ironic către festivalul care îi poartă numele, opinând cu privire la acesta: “Murdar festival, curat murdar!”. Muralul este semnat de Robert OBERT, completat cu lettering de Another Outsider.
ACTUL 3
În așteptarea unui răspuns de la autorități, ne menținem cerințele exprimate în scrisoarea deschisă. Cu atât mai mult cu cât Ministerul Culturii ne-a confirmat că amplasarea scenelor și a gradurilor de împrejmuire în Grădina Cișmigiu s-a făcut fără a a avea un aviz de specialitate, încălcând astfel prevederile Legii 422 /2001 (art. 23) pentru protejarea monumentelor istorice.
Totodată, pentru a răspunde unor reacții primite la adresa acțiunilor noastre, ne dorim foarte mult să se înțeleagă că sprijinim demersurile culturale, însă susținem adaptarea lor la context și consultarea comunității în prealabil, mai ales atunci când este vorba despre evenimente care îi pot afecta traiul zilnic. Ne dorim o schimbare de paradigmă în comunicarea dintre autorități și public și, mai ales, sperăm la un final fericit pentru Grădina Cișmigiu, care pare să fie cea care pierde cel mai mult din astfel de inițiative. Totuși, încercăm să ne lăsăm ghidați de ideea că orice situație neplăcută are și o parte pozitivă – și observăm tot mai mult interes civic pentru protejarea Cișmigiului, lucru care sperăm să se reflecte cât mai curând și în acțiuni concrete.
Grupul de Inițiativă Civică Cișmigiu (GICC), alintat și CișmiCivic, este o comunitate non-fomală, alcătuită din vecini-deveniți-prieteni, uniți în jurul unui țel comun: să contribuie la îmbunătățirea calității locuirii în cartierul Cișmigiu.
Grupul a fost înființat în 2016 de către 2 locatari ai zonei și are deja peste 15 membri activi, oameni cu pregătire diversă (arhitectură, inginerie, antropologie, arte, programare, comunicare etc.), dar cu idei comune. Printre proiectele grupului se numără Grădina cu Oameni, Clubul Api-Cișmigiu, Pictăm zidul dintre oameni și alte inițiative comunitare.
