Pandemia a avut un impact dramatic în zona start up-urilor. Atât ca accelerator al schimbării și dezvoltării, cât și ca presiune de modificare a mindseturilor tradiționale de business. Foarte multe start-up-uri și-au schimbat abordarea către modalități de a obține venituri și o profitabilitate mai ridicată, dar și moduri rentabile prin care să atragă clienți noi, spune Devie Mohan, scriitoare, speaker, co-fondator și CEO al Burnmark, o companie de cercetare fintech, care furnizează date pentru toți jucătorii ecosistemului fintech.
Aceasta a fost o zonă care a necesitat îmbunătățire și, în ciuda tuturor problemelor pe care le-a provocat, Covid-19 a determinat companiile din întreaga lume să-și regândească strategiile și să eficientizeze operațiunile din întreaga lume.
Luna aceasta, Devie a susținut un keynote speech la Virtualized: Synergy and Disruption in the financial landscap, un eveniment dedicat industriei fintech și serviciilor financiare, unde specialiști locali și internaționali au dezbătut subiecte actuale din zona financiară.
În interviul de față, Devie aprofundează discuția începută la conferință și vorbește despre efectele crizei asupra start up-urilor, cum au reacționat diferit business-urile, care sunt resorturile de adaptare și dezvoltare în funcție de zonele geografice și ce reglementări ar fi necesare în zona fintech.
Cum a afectat Covid-19 dezvoltarea start-up-urilor din fintech
Covid-19 a accentuat importanța sustenabilității și aspectelor comerciale ale fintech-urilor aflate la început de drum. Foarte multe start-up-uri și-au schimbat abordarea către modalități de a obține venituri și o profitabilitate mai ridicată, dar și moduri rentabile prin care să atragă clienți noi. Aceasta a fost o zonă care a necesitat îmbunătățire și, în ciuda tuturor problemelor pe care le-a provocat, Covid-19 a determinat companiile din întreaga lume să-și regândească strategiile și să eficientizeze operațiunile din întreaga lume.
Lipsa finanțării din timpul pandemiei va avea un impact puternic asupra start-up-urilor. Cei care au primit runde de finanțare în 2020, acum nu mai au certitudinea că se vor finaliza tranzacțiile. Vom vedea destul de multe firme care nu vor reuși să supraviețuiască în pandemie. Start-up-urile în faza incipientă sunt cele mai afectate. Doar 50% din finanțări sunt direcționate către acestea în cel de-al doilea trimestru din 2020, având în vedere că în mod normal procentul se află aproape de 70%. Mediul de afaceri a suferit o scădere la nivel global, doar în SUA acesta a înregistrat o scădere de 50%.
Cum diferă mindsetul de business pe zone geografice
Toate aceste regiuni au moduri unice de a opera. Finanțările sunt relativ ușor de obținut în SUA, iar start-up-urile sunt într-o etapă matură, cu modele de finanțare profesioniste. Ceea ce înseamnă că acestea se pot concentra pe modele de business inovative, fără să simtă constrângerea unui grup de investitori.
Europa este destul de departe de o maturitate a investițiilor, dar câteva hub-uri, precum Londra și Berlin, au evoluat în ultimii ani. Aici accentul pare să fie pus pe start-up-urile B2B, obținerea de profit și să devină atractive rapid. Acest lucru se datorează numărului mare de bănci tradiționale și instituții financiare existente pe piață.
Asia, din punctul meu de vedere, este piața cea mai interesantă și avem foarte multe de învățat de la modelul lor de business bazat pe plăți, open banking, împrumuturi și factorii de incluziune din sectoarele financiare. Aceste modele încercate și testate pot funcționa optim oriunde pe glob, pentru ca sunt oportunități care pot fi scalate excelent.
Cum se adaptează entitățile bancare la provocările fintech-urilor
Băncile tradiționale au ținut sub observație fintech-urile pentru parteneriate încă din 2012 prin programe de accelerare, hackathoane și PoC-uri comune. Acestea au început să investească în start-up-uri și au stabilit parteneriate cu ele în perioada 2015 - 2019.
Apariția pandemiei a făcut ca majoritatea băncilor să-și regândească strategiile de transformare internă și cred că vor investi mai mult în acestea și mai puțin în fintech-uri în următorii ani. Va exista o transformare radicală a programelor KYC, reglementărilor, împrumuturilor și plăților digitale.
Efectele scandalului Wirecard
Wirecard este un exemplu de situație care a escaladat negativ într-un timp scurt, pentru că nu a existat o conducere potrivită. Este o lecție pentru toate start-up-urile care încearcă să evolueze fără să verifice serviciile subcontractate.
Mai multe fintech-uri care au folosit capacitățile de procesare a plăților Wirecard au fost puternic afectate, inclusiv firme britanice precum Curve, Anna și Pockit, care aveau licență electronică. În acest context este necesară o licență completă sau o capacitate de procesare a plăților de rezervă.
Acest lucru a afectat credibilitatea segmentului de plăți fintech, însă adevărata problemă va apărea în momentul în care mai mulți jucători din această industrie vor eșua. Am văzut acest lucru anterior cu segmentul de creditări peer-to-peer unde au avut loc mai multe prăbușiri într-un timp relativ scurt.
Ce reglementări sunt necesare în fintech
Reglementările sunt o modalitate excelentă de a asigura că industria fintech este stabilă și are o administrare transparentă. Rapoartele de conformitate nu sunt încă des întâlnite în fintech, dar mă aștept să evolueze în următorii ani. Este important să existe un mod de a echilibra presiunea reglementărilor și a inovării. Dacă va fi prea multă presiune, vom vedea că numărul fintech-urilor și al produselor inovatoare va scădea mult prea repede.
Reglementările de tipul sandbox sunt modalități excelente de a inova, însă cu supraveghere atentă din partea autorității de reglementare. În prezent, există aproape cinzeci de sandboxes în întreaga lume, în diferite etape de dezvoltare.
Reglementările bancare deschise, precum PSD2 au fost valoroase pentru bănci și fintech-uri care s-au asociat mai mult ca niciodată, iar acest lucru a ajutat firmele terțe și BigTech să obțină parteneriate mai avantajoase.
