Există foarte multi cercetatori cu un discurs interesant si clar, care pot fi auziti doar la catedra sau in conferinte. Și există multe informații de specialitate care, ajunse la publicul larg, ar putea să trezească dileme, să deschidă perspective și să facă lumea mai bună. Doar că știința și cunoașterea academică rămân de cele mai multe ori în bula lor. În afară au apărut câteva podcasturi științifice, care vorbesc, într-un limbaj accesibil despre stele, istorie, natura umană. În România, Iscoada încearcă să facă același lucru. Este o punte de comunicare intre lumea academica si publicul interesat, sub umbrela ideii de research-as-storytelling. În cadrul acestui proiect, Radu Umbreș, care este consultant științific al platformei, realizează podcastul Iscoada.
Un podcast este un mediu perfect de expunere a cunoasterii specializate sau academice intr-o forma atractiva pentru public.
Uneori, oamenii nu au timpul sau starea necesara pentru a citi un text, insa pot sa asculte un podcast despre stiinta si societate, sa afle lucruri noi, iar apoi pot sa exploreze temele mai departe daca sunt interesati.
După cum scriam și aici, unde vorbeam despre noul viitor, Radu Umbreș este doctor în antropologie socială la University College London, are un master în sociologie al Universității din Oxford, a susținut cursuri, seminarii si prelegeri invitate în cadrul University College London, Ecole Normale Superieure și New School NY, și predă la programul de Master în Antropologie al SNSPA. Acum vorbim cu Radu despre coborârea științei din turnul de fildeș și transformarea ei în podcast.
Povestea Iscoadei
ISCOADA a pornit ca o initiativa a catorva masterande de Antropologie si de Studii Vizuale de la SNSPA, cu experienta in cercetarea transdisciplinara, arta si jurnalism, care au simtit ca exista o falie intre lumea academica si publicul larg. Pe scurt, cercetatorii, profesorii si studentii produc cunoastere, insa ea ramane ascunsa in mediul universitar, in biblioteci, in jurnale de specialitate sau in dizertatii si teze de doctorat. Mai mult, limbajul de specialitate si referintele academice fac ca aceste texte sa fie inaccesibile celor ce nu sunt specialisti in domeniu.
Pe de alta parte, publicul este interesat sa auda voci competente ce prezinta perspective stiintifice si studii despre societate. ISCOADA ofera o punte de comunicare intre lumea academica si publicul interesat, sub umbrela ideii de research-as-storytelling. Procesul de selectare si editare a textelor le face accesibile pentru cititori fara a pierde din rigoarea academica, iar platforma imbina medii de comunicare diverse, de la text si grafica la materiale multimedia.
Finantarea initiala a venit de la AFCN, iar acum platforma isi cauta surse proprii de sustenabilitate si dezvoltare. Rolul meu este de consultant stiintific, adica ofer sfaturi privind viziunea de ansamblu a platformei, extinderea domeniilor stiintifice pe care le putem prezenta publicului, si maniera cea mai buna de prezentare a continutului academic intr-un mod prietenos si relevant pentru cititori.
Este si pentru mine o provocare sa imi comunic ideile dincolo de "turnul de fildes" al vietii universitare, insa sunt convins ca stiinta nu trebuie sa ramana un spatiu ermetic si ca cunoasterea pe care o produce este valoroasa pentru societate.
Podcastul
Date fiind principiile dupa care se ghideaza ISCOADA, echipa proiectului a decis ca un podcast este un mediu perfect de expunere a cunoasterii specializate sau academice intr-o forma atractiva pentru public.
Uneori, oamenii nu au timpul sau starea necesara pentru a citi un text, insa pot sa asculte un podcast despre stiinta si societate, sa afle lucruri noi, iar apoi pot sa exploreze temele mai departe daca sunt interesati. Mai mult, sunt foarte multi cercetatori care au un discurs extraordinar de interesant si de clar, insa pot fi auziti doar la catedra sau in conferinte.
Podcastul ISCOADA le ofera expunerea si contextul pentru a impartasi cu publicul larg lucrurile pe care le-au descoperit si sa reflecteze asupra rolului specialistulului, "producatorului" de idei pentru societatea inconjuratoare.
Cum îți alegi invitații
Aleg oameni care ma fac sa gandesc, ale caror pareri ma intriga, imi plac sau sunt diferite de ale mele insa simt ca putem sa purtam un dialog constructiv. Aleg atat specialisti in domenii academice cat si voci a caror viziune duce spre analiza si reflectie. Incerc sa combin teme legate de evenimente curente (e.g. coronavirus cu Alec Balasescu) cu teme universale cum ar fi umorul ca forma de antropologie nativa (cu Madalina Stefu si Dan Panaet).
Din pacate, inca vin cu prea multe teme de acasa pentru ca nu am experienta si mi-e teama ca o sa pierd firul. Insa am vazut ca momentele de free-style sunt cele mai reusite, cele care construiesc pe o structura pre-definita care permite sa experimentezi in directii neasteptate.
Ce înseamnă un interviu bun
Vreau sa fac ascultatorii sa se gandeasca la lucruri noi, sa vada alte pespective decat cele cu care sunt obisnuiti, sa le provoc interesul dar si spiritul critic. Si sa o fac intr-un mod care sa le merite atentia si investitia de timp. Urmaresc sa fie o conversatie cat mai naturala intre oameni care au ceva interesant de spus si vor sa auda lucruri interesante de la ceilalti.
Incercam sa evitam monologurile, sa pastram tot timpul structura unui dialog dinamic ce tine ascultatorii in priza. De asemenea, prefer intotdeauna controversa, cand apar puncte de vedere diferite, care provoaca la reflectie si argumentatie critica.
Evolutia podcastului in Romania
Nu sunt specialist, dar cred ca e o zona care se va dezvolta pentru ca atinge niste mecanisme cognitive intuitive. Aceleasi idei prezentate intr-o conversatie pot fi intelese mai bine si mai repede decat citite, chiar daca avem nevoie de texte pentru a ajunge la subtilitati si analize mai complexe. Cred ca poate sa fie un entry-drug pentru conversatia academica deschisa publicului larg.
Descoperiri
Cat de mult este de muncit dupa inregistrare, efort dus de Laura-Maria Ilie, editorul coordonator si Cristina Baciu, editor de sunet. Cat de bine merg conversatiile in ciuda anxietatii initiale. Cat de mult nu imi place sa imi aud vocea, lucru care, aparent, este foarte des intalnit.
Cât de dificil este să faci un podcast
E destul de usor sa incepi sa faci un podcast ok, dar devine greu cand iti dai seama cate se pot imbunatati. Provocarea principala este sa sa porti o conversatie care sa comunice ceva si celor care asculta de pe margine, dincolo de comunicarea intre participanti. Am invatat sa vorbesc altfel decat la catedra, sa fiu mai succint si mai hotarat in exprimare, dar si sa creez pauze in vorbire. Si ca trebuie sa scap o data de interjectii de genul "aaaa", "hmmmm", "ummmm".
Planuri
Vrem sa inregistram cat mai multe episoade, sa prezentam publicului cercetatori si specialisti care vor sa discute despre societate intr-un mod creativ dar si riguros. Ne-am dat seama ca sunetul, post-productia si orele de munca investite in proiect fac diferenta intre un proiect de amatori si unul profesionist, si intentia este sa ne indreptam spre cel din urma. Platforma incearca sa obtina surse de finantare pentru a se auto-sustine dincolo de finantarea AFCN.
Nu va fi vreodata un proiect care sa aduca profit, nici nu isi propune asta, dar suntem siguri ca multi oameni si organizatii vor fi interesati sa ne sustina pe mai departe.
Libertati & ingradiri
Te elibereaza de acea povara a scrisului care este vorbitul de unul singur. Iti ofera feedback instant la idei, devine acel joc al conversatiei care naste idei noi, le compara, apare contradictia sau inspiratia.
Dezavantajul este ca trebuie sa discuti la un nivel usor superficial de probleme foarte mari care nu pot fi rezumate in cateva fraze, insa macar sper ca trezeste interesul de a afla mai mult despre un subiect.
Recomandari
Imi place la nebunie Very Bad Wizards, facut de un psiholog si un filosof care invita cercetatori de top cu care discuta lucruri extraordinar de importante din punct de vedere stiintific intr-un mod fascinant de relaxat, cu referinte la filme, bancuri proaste, si confesiuni personale.
Nu sunt ascultator de podcasturi pentru ca prefer mediul scris, dar am fost foarte placut surprins de cateva episoade trimise de prieteni. Voi investiga mai in amanunt fenomenul pentru a invata cum se face un bun podcast despre stiinta si societate.