- La atelierele Crescut Pe Muzică au participat 20 de tineri muzicieni din toată țara, cântăreți la trompetă, saxofon, bariton, clarinet, caval, acordeon, harmoșcă și tobe. Printre ei se numără și adolescenți dansatori în ansambluri populare.
- Atelierele au arătat că adolescenții, majoritatea provenind din mediul rural, au competențe digitale și vor să ducă tradiția muzicii sau a dansului mai departe.
- Cu ajutorul trainerilor, tinerii au făcut interviuri, fotografii și scurte documentare despre ei și oamenii de la care au învățat să cânte sau să danseze. Aceste materiale vor fi expuse în expoziția online de pe 15 august.
20 de tineri au participat timp de o lună la șase serii de ateliere online de jurnalism, fotografie, film documentar, scriere creativă, etnomuzicologie și media literacy. La atelierele susținute pe Zoom tinerii au fost inițiați și ghidați să creeze propriile materiale documentare. Prin aplicațiile și temele propuse, ei au cercetat istoria familiei și comunității din care fac parte, chestionând importanța păstrării și prezentării tradițiilor locale. În proces, tinerii au arătat că au competențele digitale necesare vremurilor în care trăim și că globalizarea educației este posibilă, atât timp cât există acces printr-un smartphone și o conexiune bună la internet.
Atelierele nu au fost lipsite de provocări, tinerii din mediul rural au avut probleme de conexiune la internet, chiar și de semnal. Au fost și multe momente plăcute, de exemplu atunci când participanții s-au intervievat reciproc, au avut discuții aprinse despre geneza unor anumite stiluri muzicale sau au cântat la trompetă, fluier și harmoșcă. Aceste momente au fost surprinse și puse pe Tik Tok.
Bogdan Mihai Simion (trainer Entomuzicologie): „Interacțiunea generală a fost minunată. În afară de câteva cazuri punctuale - unde am avut probleme tehnice din cauza conexiunii la internet - am lucrat bine cu toți copiii. Cele mai importante provocări au fost 5G-ul, device-urile care nu ascultă și cum convingi tineri de 15 - 16 ani să facă teme în vacanță. Există câțiva participanți model, Alexandra Listrat își dorește foarte mult să lase o marcă în legătură cu lipovenii pentru propria ei generație, Darius Jecan este super pasionat, iar Ștefan Milutinovici are cunoștințe muzicale solide, este autodidact, a învățat să cânte la multe instrumente de suflat și este proaspăt student la Consevatorul din Brașov.”
Descoperirea participanților
Participanții la ateliere au fost găsiți și contactați în pricipal prin intermediul rețelei stabilite acum cinci ani de inițiatoare proiectului Crescut Pe Muzică, Simona Constantin. Pe atunci Simona lucra la o cercetare pe teren în vederea lansării unui catalog cu ultimii lăutari din țară. Cei 20 de copii și adolescenti găsiți din toată țara cântă sau dansează și sunt activi în domeniul patrimoniului imaterial al muzicii tradiționale, din regiunea în care trăiesc.
Participanții Crescut Pe Muzică – cine și de unde sunt
Din Muntenia, chiar din Călărași, locul unde-și are sediul Asociația ACCES, entitate ce stă la baza organizării proiectului, provine acordeonistul Lucian George. Bucureștiul este reprezentat prin Ștefan Milutinovici, un tânăr cântăreț la fluier și caval, care și-a găsit timp pentru ateliere în timp ce dădea BAC-ul și se pregătea pentru admiterea la Conservatorul din Brașov, unde a și fost admis. Din Brăila, mai exact din Făurei este acordeonistul Florinel Caraivan, adolescent care a venit ulterior în proiect și care a suprins organizatorii și trainerii prin gradul mare de implicare.
Dobrogea face parte din proiect prin cântăreața la harmoșcă din comunitatea rușilor lipoveni, Alexandra Listrat (14 ani) din Sarichioi (Tulcea), care a dat admiterea la liceu chiar în timpul atelierelor, dar și prin Gabriel Gheorghe un acordeonist de 14 ani din Constanța care s-a apucat de muzică, inspirat de unchiul său.
„Am vorbit mult cu trainerii care mereu au încercat să-mi ofere diferite sfaturi legate de ce aș putea face ca să-mi iasă tema mai bine. Mi-au plăcut toți trainerii, chiar nu am unul preferat. Toți și-au dat silința și îi super apreciez pentru asta.”, spune Alexandra Listrat din Sarichioi.
Mulți dintre participanți sunt din zona Moldovei, din Vaslui sunt trei băieți de pe lângă comunitatea creată în jurul Fanfarei de la Valea Mare. Andrei Stoica și Ionut Alexandru cântă la trompetă, iar Mădălin Mavroianu (13 ani) la bariton. Mai sus, chiar din satul Fanfarei 10 Prăjini, vin trei muzicieni: Andrei Viziru care cântă la tobe și este foarte activ pe Tik-Tok, Leonard Radu, cel mai tânăr muzician din proiect, cântăreț la trompetă și Alex Panțiru, saxofonist. Din Suceava participă Ionuț Pîntiuc (16 ani), adolescent pasionat de trompetă, care face parte din taraful condus de Dan Lăcătuș, alături de clarinetistul Iulian Harbaca și trompetistul Alexandru Boicu. Tot din zona Sucevei este și Gabriel Marin (18 ani), trompetist din satul Mironu, care deși nu a participat la ateliere pentru că mergea la muncă, a ținut legătura cu echipa proiectului prin telefon și a pregătit materiale despre muzicienii din sat.
Transilvania este pe harta proiectului prin Darius Jecan, dansator într-un ansamblu de muzică populară din comuna Frata. Din regiunea Maramureș, din orașul Carei (Satu Mare) participă două soliste și dansatoare de muzică populară, Claudia Silaghi și Andreea Abrudean. Din județul Bistrița Năsăud, orașul Sângeorz-Băi, proiectul va arăta viața muzicală a Florinei și Ioanei Gabor, soliste cu experiență de cinci ani în dansuri populare, care acum fac și dansuri contemporane și îmbină tradiția cu prezentul.
Delia Marinescu (trainer Jurnalism): „Puștii mi s-au părut maturi pentru cei 13, 15 sau 18 ani pe care îi au. Am observat că cei care au auzit de mici în familie sau comunitate că sunt datori cumva să ducă mai departe muzica sau dansul zonei din care vin s-au implicat cel mai mult, pentru că acest proiect nu era decât o parte din misiunea pe care o aveau deja. Un exemplu este Alexandra Listrat din localitatea de ruși lipoveni, Sarichioi, care cântă la harmoșcă. Ne-a zis că din interviul pe care l-a facut în cadrul proiectului cu proful ei, Pimon Bejenaru, a aflat lucruri pe care nici ea, și nici alții din comunitate nu le știau și că e e bucuroasă că o să le împărtășească cu cât mai multă lume.”
Fragment din interviul Alexandrei cu Pimon Bejenaru. Restul interviului va putea fi citit în expoziția online de pe 15 august.
„A: Care a fost cel mai frumos moment al dvs cu muzica?
PB: Atunci când mi-am făcut chitara dintr-o scândură si am întins corzi de la vița de vie , din sârme.
A: La ce ați renunțat de-a lungul anilor pentru muzică?
PB: La mâncare. Am luat banii și mi-am luat chitara. Și toți banii pe care i-am avut i-am investit în chitara. N-am mâncat o lună de zile decât...Mă duceam în pădure, atunci lucram în Sibiu, și adunam mere și varză și am mâncat asta toată luna.”
Pregătirea expoziției de pe 15 august
În timpul rămas pâna la expoziția online de pe 15 august, participanții vor termina materialele începute și se va începe lucrul la site-ul ce va găzdui expoziția. După lansare se vor organiza câteva evenimente tip Artist Talk cu participanții și alte două mese rotunde cu profesori și partenerii culturali.
Pe Facebook și Instagram există descrierile fiecărui participant în parte și momente din evoluția proiectului, iar pe Tik-Tok vor apărea clipuri ce descriu o zi din viața fiecăruia dintre ei.
Prin proiectul Crescut Pe Muzică organizatorii și trainerii și-au propus să găsească și să lucreze împreună cu 20 de adolescenți ce provin din familii de muzicieni tradiționali din toate zonele țării. Adolescenții vor realiza materiale de auto-documentare, cu sprijinul a șase profesioniști din domenii creative și informaționale diverse. La final, materialele realizate de ei vor compune o expoziție online, dedicată în special publicului tânăr.
Crescut pe Muzică este un proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Proiectul este organizat de către Asociația ACCES Călărași.
Parteneri media: Radio Guerilla, Scena9, PressOne, Revista Zeppelin, Un site de muzica, IQads, VICE România, Promenada Culturala, Munteanu.
Parteneri instituționali: Muzeul Național al Țăranului Român, Inspectoratul Școlar Județean Călărași, Primăria Municipiului Călărași.
Cu sprijinul: Asociația Culturală Contrasens, Asociația Solidart, Asociația ÎnCAP (Inițiative în Cinematografie și Arte Performative), Asociația HASMAȚUCHI, PLUS EAST Cultural Association (Portugalia), STICHTING EASTWARDS (Olanda), VRTW ARTISTS, Asociația Culturală Metropolis, Asociația Bloc Zero, Asociația T.E.T. Alexandria
