Întâmplarea a făcut ca trupa bucureșteană RoadkillSoda să-și lanseze cel mai nou album al ei, Sagrada, în cea mai nefastă perioadă din câte se putea, ați ghicit, în plină pandemie. Totul s-a întâmplat online, pe scena Expirat, cu 10 000 de metalheads urmărindu-le show-ul live, iar albumul poate fi ascultat integral si pe youtube.
De unde știm că e corect ce facem? Lansarea SAGRADA a adunat 10k de views. Promovată o singură săptămână ante concert. În prima săptămână de după concert, aveam deja viniluri vândute în cele mai exotice locații, așa cum și tricouri avem trimise în Canada, Brazilia, Suedia. E mișto să vezi că toată munca aia are impactul scontat, povestește Victor Ferezan.
Au răspuns întrebărilor cei doi frați din trupă, Victor (Vava) și Mihnea Ferezan. Recunosc că nu prea există scenă locală, ci mai degrabă un cuvânt care sună bine, fiecare fiind pe contul său, iar radiourile se fac că fluieră când vine vorba de a promova ce se întâmplă în underground. Însă publicul reîncepe să devină consumator, ceea ce e îmbucurător.
Cum s-au schimbat planurile în pandemie
Vava: Sincer, mult, din multe privințe. Dincolo de ceea ce e evident pentru toți – distanțare socială, concerte anulate etc, au fost însă și părți pozitive. Unii am reușit să întrerupem rutina complet inutilă în care intrasem. Să explorăm noi domenii pe care le amânăm mereu.
RKS a înregistrat separat, iar Mihnea a mixat câteva coveruri prelucrate în stilul nostru. Sunt pe pagina noastră de Facebook și pe youtube sub numele Pandamonium Sessions. Personal, am scris și lansat o colecție de nuvele mici, pe care amânam de mulți ani să o arăt lumii. Le găsești pe https://nowhereandfast.weebly.com/
Ce ar trebui să facă scena locală in perioada asta
Vava: Scenă locală, îmi pare rău să spun, nu există cu adevărat în ideea unui organism care reacționează comun și coerent pentru artiștii locali. Există câteva inițiative ale unor organizatori, nu există mișcări de amploare sau pe termen lung. Nu există solidaritate între artiști. Era și greu să apară peste noapte, ‘scenă locală’ este un nume romantic pentru un conglomerat de interese și cam atât.
Mi-ar plăcea să cred că va există ceva post situația asta, în care organizatorii să acorde șanse mai mari și reale trupelor românești, trupelor tinere, că vor există fee-uri corecte în sistem generalizat, că oamenii se vor mânca mai puțîn între ei și că publicul va fi mai open minded și parte din această scenă nu doar la nivel declarativ.
Single în 2020
Mihnea: Cred că perioada când te duceai la dj-ul unui radio cu noul single pe suport fizic, vinil, casetă, cd era foarte frumoasă, aveai o interacțiune reală și un răspuns direct. Acum totul se bazează pe networking. Departamentul Patriciei. Când lansezi un single se face o campanie de înștiințare cu ceva timp înainte a radiourilor. Pe partea de compus, nu am compus niciodată o piesă cu țelul de a fi single. În schimb simți când o piesă rupe și va fi single. După aceea sigur urmează ideile de clip și se concretizează promovarea acelui single pe toate platformele online posibile.
Foto: Ciprian Mihai
Single-uri pe bandă rulantă sau album
Vava: Cred că ține de publicul căruia te adresezi și de modul în care vrei să te marketezi. Mainstreamul pop, dance, electro lucrează pe singles. Nu sunt consumatorii care au cont pe platformele de muzică online, unde ascultă albume întregi sau unde descoperă muzica nouă. Pe ei îi pierzi cu un album. Noi suntem foarte bine adaptați scenei care caută muzică nouă, care ascultă un album întreg că să își facă o părere despre o trupă, care descoperă trupe noi prin asocierea la o scenă șamd.
De la piesă la clip
Mihnea: În mod normal partea de compoziție nu durează foarte mult. Din fericire RoadkillSoda are studioul propriu pentru tot ceea ce înseamnă preproductie, unde se concretizează o prima formă a piesei. Urmează repetat, finisat, definitivat. O dată ce avem piesă gata, se apelează la unul din studiourile cu care colaborăm, Artholic sau Vdv studios, se înregistrează piesa 1-2 zile, producție, mix la studio și master în afară. În cazul în care a fost deadline scurt, aceste mutări s-au putut face în less than a week.
Cat mai costă o lansare
Vava: o lansare că la carte costă de la cel puțîn câteva mii de euro la… cât ești dispus să investești în produs. Lansarea presupune o muncă susținută, pe varii segmente, pre și post album, paralelă cu procesul de creație. De la înregistrări într-un studio care să îți permită să te adresezi corect publicului, cât mai fără compromisuri care țin de calitatea sunetului și a interpretării, la mix, master, eventual clip, pentru că fără el, impactul este neglijabil, până la bani băgați în promovări online etc etc etc. Majoritatea artiștilor din așa zisă scenă underground fac asta pe banii lor, casele de distribuție au alt rol aici – exact cum le spune și numele, nu vine nimeni să bage bani în single-ul sau albumul tău.
Principala piedică în lansarea unui single
Vava: Sincer, deși există foarte multe radiouri în țară, accesul muzicii noi sau măcar variate pe post este deficitară. Se merge pe rețete de tip CHR, care din start lasă afară toate proiectele noi nesusținute de anumiți producători care au intrare la anumite radiouri. Radiourile românești de rock sunt sau măcar cele care nu sunt destinate muzicii dance sunt și ele reticențe la muzică românească. Cât din playlistul de la radioul tău preferat este compus din piese românești? Câte din ele sunt release-uri noi? Gândește-te și ai răspunsul la întrebare. Zona TV e cvasi inexistentă pentru trupele românești. Un matinal ici colo sau câte o emsiune bifate exclusiv pe considerentul ‘expunere, chiar dacă nu e publicul nostru’ sunt zero barat la nivel de expunere reală. Platformele online merg mult mai bine aici, dar ele trebuie să compenseze pentru dezinteresul celorlalte surse media. Și e greu.
Foto: Livia Vaduva
Ce a prins cel mai bine
Mihnea: Hehe, toți copii sunt frumoși, deștepți, talentați. Nu așa ne spuneau părințîi? Ok, Wake up mă sparge la toate capitolele. De la piesă, versuri, interpretare, la sunet, înregistrare, filmare și producție. Am avut bucuria să lucrăm cu o echipa extinsă extraordinară. Artholic studios cu Ștefan Marin, Niklas Kalgren (Truckfighters) pe master și la filmare cu George Mielus și Andrei Ionuț (Dhopedesign). Și mulțumiri speciale Biggie (MusicGear) pentru tot ajutorul acordat. Există oameni ultra talentați și foarte sufletiști, pe care avem bucuria să îi numim prieteni. So, da, Wake up. Check it out!
Cine vă inspiră
Mihnea: Alice în Chains albumul Black gives way to blue. Planet of Zeus cu albumul Loyal to the pack.
Scule și colaborări cu oamenii care trebuie
Mihnea: La mine în studio treaba stă astfel:
I7,32gbram,756Gbssd,rx480 8gb - unitate numită cu afecțiune Pobeda.
Krk Rokit 7 g4, Subwoofer Yamaha YST sw50, focusrite 2I2gen3, Drawmer cmc2, Behringer xr18 și diferite preampuri pe lampă,microfoane shure, audiotehnica, akg.
2 studiouri excelente cu care am colaborat și avut rezultate superbe pe inregistat, produs, mixat sunt Artholic studios și Vdv studios.
Mastering - Arthur Seay, Vargas și Niklas.
Cât de importantă e imaginea
Vava: Imaginea este importantă cât timp este sinceră. Să pui pe ține niște haine alese random de un terț și să spui singur în interviuri despre ține că ești badass… e lame. Fii sincer cu ține, cu personalitatea ta, cu muzică ta și publicul nu va râde de tine. Asta fiind spus, toată această imagine sinceră, reală a ta, trebuie împachetată pentru un clip, desigur.
La nivel conceptual, RKS lucrează deja de peste 3 ani cu Patricia Bîea. Clipuri, postere, promo, poze, video id-uri, grafică, T-shirts lay-out. Album concept și foto am lucrat cu Valeriu Cătălineanu pentru cel mai nou album al nostru – SAGRADA – lansat recent printr-un live stream din Expirat; cu Vale am lucrat și la Mephobia, în 2017. În trecut am lucrat foarte fain și cu Costin Chioreanu sau Das Alexandru pe coperți de album. De unde știm că e corect ce facem? Lansarea SAGRADA a adunat 10k de views. Promovată o singură săptămâna ante concert. În prima săptămâna de după concert, aveam deja viniluri vândute în cele mai exotice locații, așa cum și tricouri avem trimise în Canada, Brazilia, Suedia. E mișto să vezi că toată muncă aia are impactul scontat.
Scena locală în ultimii cinci ani
Mihnea: S-a schimbat publicul. Din fericire acum, pre pandemie, am început să observ un public similar celui din a două parte a anilor 2000. Un public cu chef de concerte și de distracție. Noi ne facem treaba constant cu putere și forță, dar când ai parte de un public care și reacționează pe măsură, se întâmplă ceva deosebit, o reacție chimică, un mojo și de cele mai multe ori ies cântări memorabile.
Foto: Paul Voicu
#Trending
Mihnea: Hehe, depinde de ce ramură vorbim. Clar în tot ce înseamnă pop, observ o puternică influență rock la toate main acturile. Acum toate vedetele pop au trupe de muzicieni tineri, foarte talentați și în plină afirmare. Iar piesele sunt reinterpretate de-a dreptul rock. Big thumb up. În rock, deja nu mai ai voie să te prezinți altfel decât impecabil. Sunt prea multe formații într-o piață minusculă. You better provide and you better bring your A game.
Cum a evoluat promovarea din România
Vava: ‘Scena’ a evoluat mult. Eu unul cânt în varii proiecte încă din 1998. De la scule împrumutate de la 5 trupe pentru jumătate de ora de concert în Club A la festurile și expunerea de astăzi, well… e ceva cale. Pentru cât de mare e țara însă, interesul pentru scenă și, implicit banii generați, nu sunt însă wow.
Comparativ cu noi, Grecia (o țară de 11 milioane din care jumătate locuiesc în 2 orașe – Atena și Salonic) are o cultură a scenei locale fantastice. Peste tot, nu doar în cele 2 orașe. Trupe multe, semnate cu case de booking sau de producție europene sau americane, care fac sold out-uri prin Europa, SUA sau Australia. Asta trebuie să vedem noi și să înțelegem ce fac ei corect în sensul asta. Din punctul ăsta de vedere, promovarea de azi, deși clar mult peste ce aveam acum 20 sau 10 ani, nu atinge tot potențialul publicului autohton.