Nu îl interesează frumusețea, oamenii zâmbitori, drăguțul, esteticul comod, clișeele colorate. Nu îl interesează emoția prefabricată, imaginea clișeu, raftul cu lucruri plăcute. Cristian Crisbășan caută altceva în fotografie, pe stradă, în lucrurile care îl înconjoară și în oamenii cu care se întâlnește. Este interesat de onestitatea percepției. De ieșirea din zona de confort: Diferitul, alteritatea, accidentul, ineditul, suprinzătorul, inovația. Provocarea.
Poți crea o fotografie foarte bună și atunci cînd omul din fața ta nu e relaxat. Ce e asta? Toate portretele trebuie să fie cu oameni neapărat relaxați, zîmbitori și frumoși, ca și cum tocmai și-au luat calmantele? Nu. Oamenii trebuie provocați, tocmai, ca să se poată demasca. Oamenii trebuie surprinși. Scoși din zona lor de confort, din locurile comune, din clișeele “inofensive”. Aici e miza, crede Cristian Crisbășan