Invitata specială a lunii iunie este Andreea Pavel, jurnalistă și fondatoare a ziarului Info Sud-Est.
Andreea Pavel:
„Redacții tradiționale sau bucătării în care lucrează un pâlc de oameni plecați din primele. Politic, social, educație, sănătate, achiziții. La țară sau la oraș. Copii morți în WC-urile din fundul curții vs. un rector impostor. Migranți vs. comunități transformate în feude. Oameni care muncesc pe câmp vs. interlopi. Cel mai puternic om politic vs. o gloată manipulată.
La prima vedere, subiectele de mai sus n-au nimic în comun, dar pentru mine au în comun cele mai importante elemente pentru niște superscrieri, așa cum le văd eu: surse bune, documentare până la sânge și curaj, uneori, dement. La toate a contat și actualitatea subiectului, deci relevanța lui pentru ce trăim astăzi.
Poveștile pe care le-am selectat scot la suprafață impostura, relațiile toxice și ne pun fiecăruia în față câte o oglindă prin care putem să vedem mai bine ce e în spatele nostru. Pe ce se construiește realitatea în care deschidem și închidem ochii în fiecare zi și cum arată lumea din spatele bulei noastre?
Cele 8 materiale ne invită să rezistăm cu ochii larg deschiși în jurul nostru, oricâtă oboseală, lehamite și deznădejde am încasat de la OUG13 încoace. De ce OUG13? Pentru că atunci am ales cum vrem să arate lumea în care ne trezeam a doua zi. Iar lumea a arătat din nou normal doar pentru că sute de mii de oameni s-au încăpățânat să țină piept apostolilor infractorilor, gropari ai Justiției pe care nu trebuie să îi uităm, oricât de departe ar părea momentul februarie 2017.
O vizită în culisele negocierilor toxice despre mutilarea Justiției ne ajută să ne amintim unde ne putem întoarce dacă uităm prea repede. Apoi, cum se ridică clanurile interlope sub ochii și ajutorul autorităților care ar trebui să le stârpească? De ce sistemul de învățământ o să rămână mult și bine sfărâmat între impostură și incompetență? Și cine are mai multă nevoie de ajutorul nostru: vulnerabilii noștri de-aici sau vulnerabilii noștri de dincolo de graniță?
Nu a fost ușor să aleg doar 8 materiale dintre cele publicate în luna iunie, ba chiar am revenit de câteva ori asupra listei, dar în cele din urmă am rămas la astea. Măcar a fost ușor să le ordonez: cronologic, defect din facultate.”
Groparii Justiţiei au început să arunce vina unii pe alţii. Culisele negocierilor dintre Dragnea, Dăncilă şi Toader
de Sebastian Zachmann (Adevărul)
„La un an de la încarcerarea lui Liviu Dragnea, fostul ministru al Justiţiei Tudorel Toader a dezvăluit presiunile făcute de fostul lider PSD pentru a scăpa de puşcărie. Însă e un adevăr spus doar pe jumătate: toţi liderii care au sprijinit asaltul PSD au avut grijă, strategic, să ocolească secvenţele care-i incriminau moral, politic şi juridic. Adevărul întregeşte tabloul amnistiei şi graţierii cu informaţii esenţiale de culise.”
Gruparea Goleac – primarul PSD Băluță se afișează cu mafia. Șef din Poliția Locală Sector 4, la piscina din curtea casei liderului Clanului Sportivilor
de Răzvan Luțac, Cătălin Tolontan (Libertatea)
„Condusă de Daniel Băluță, Primăria Sectorului 4 și-a transformat poliția locală într-o armată privată, unde sunt angajați foști ofițeri, precum cel care a îmbolnăvit de COVID-19, prin minciună, zeci de oameni la Spitalul MAI Gerota, dar și personaje apropiate de clanurile mafiote. În timpul cât Băluță a fost primarul celor peste 300.000 de oameni din sudul Bucureștiului, Robert Nica, liderul Clanului Sportivilor, s-a transformat din bătăuș în interlop imobiliar, iar casa lui arată ca o navă spațială aterizată în decorul unuia dintre cele mai sărace sectoare din București.”
„Toți anii, toată truda mea”
de Elena Stancu, fotografii de Cosmin Bumbuț (Teleleu)
„O istorie a lumii din câmpurile de căpșuni și a condițiilor în care lucrează românii în sudul Spaniei de la începutul anilor 2000 și până azi. Corina a plecat din România în 2003, când băiatul ei, Ciprian, avea trei ani. L-a lăsat în grija bunicilor și s-a dus în Spania, în Palos de la Frontera, ca să lucreze la căpșuni. Corina era tehnician veterinar în Râmnicu Sărat, dar câștiga atât de puțin încât banii nu-i ajungeau să crească un copil. Tatăl băiatului o părăsise când era însărcinată în luna a șaptea. A muncit ca să-i construiască o casă și să-i ofere o viață mai bună. Înainte să împlinească 17 ani, băiatul ei a murit în timp ce mama lui culegea căpșuni în Palos de la Frontera. Corina și-a tatuat chipul lui pe mână ca să-l simtă mereu aproape.”
Am fost testată de coronavirus pe bordură în București și mi s-a oferit „o despăgubire”, ca să tac
de Ioana Moldoveanu (VICE România, în colaborare cu RISE Project)
„Un biolog promovează aparent dezinteresat o soluție pentru testarea în masă, iar pe ascuns încearcă să vândă astfel de analize. Institutul la care lucrează obține 3,5 milioane de lei de la stat, ca să dezvolte soluția deja vândută de el printr-o firmă.
Bună ziua, pentru recoltare vă sun, eu sunt în fața blocului, îmi spune o femeie la telefon, deși ar trebui să urce. M-am programat pentru o testare Real Time PCR de COVID-19 la domiciliu, la numărul de telefon oferit de site-ul sangvin.ro, care mi-a apărut ca prim rezultat sponsorizat, în search-ul Google.”
Eterna reîntoarcere: educație cu toalete în fundul curții
de Diana Oncioiu (Dela0)
„E una dintre problemele fundamentale de administrație publică românească. Și e rostogolită de la o guvernare la alta, de la un ministru la altul, de la un primar la altul. De treizeci de ani. Fiecare nouă garnitură politică instalată la Palatul Victoria și-o adaugă pe lista de lucruri care necesită rezolvare urgentă. Se alocă fonduri, se trasează directive, se angajează răspunderi – iar la fiecare final de an ambițiile administrative sfârșesc în aceeași realitate: peste o mie de toalete de grădinițe și școli din România rămân tot în exteriorul unităților de învățământ. Niște bombe care ticăie în așteptarea următoarei tragedii.”
Am testat măștile din Dosarul Unifarm
de Ana Poenariu (RISE Project)
- care, în serialul ”Măștile”, a arătat businessul din spatele vânzărilor și a negociat cu familia interlopilor o astfel de tranzacție
„Mai mulți angajați din sistemul sanitar s-au plâns de calitatea slabă a măștilor pe care Unifarm le-a livrat, începând cu luna martie, spitalelor în care lucrează. E vorba despre milionul de măști pentru care șeful companiei de stat, Adrian Ionel, a fost pus sub control judiciar, fiindcă ar fi cerut mită la achiziția lor. DNA susține că echipamentele de protecție nu corespundeau specificațiilor tehnice.
RISE Project a testat 24 de măști din acest lot. Am obținut mostrele de la un medic bucureștean, imediat după ce am publicat investigația Felia interlopă” în care arătam dedesubturile afacerii. Măștile au fost aduse din Turcia de firma Simonei Ciulavu, condamnată pentru activități de crimă organizată în dosarul “Clanul Sportivilor”.
REPORTAJ VIDEO. Adio, pandemie! Bun venit, campanie electorală!
de Redacția Recorder
„Ultimul week-end din iunie a pecetluit un deznodământ previzibil. După câteva săptămâni de tatonări și negocieri, românii s-au smuls cu furie și chiuituri din încorsetarea restricțiilor impuse de pandemie, plonjând cu orice risc către sezonul distracției. Și în timp ce lumea bună s-a dezlănțuit prin stațiunile Mării Negre, prin parcuri de sector și pe stadioane comunale s-a dat startul bâlciurilor estivale finanțate cu bani publici și presărate cu mesaje electorale.”
EXCLUSIV Mihnea Costoiu, rector de trei mandate la Politehnica din București, a fost exmatriculat de la două doctorate, unul de la universitatea sa, celălalt, de la Academia SRI
de Sorin Semeniuc (G4Media)
„Universitatea Politehnica din București (UPB) este condusă din anul 2012 de un cadru didactic fără doctorat. Ajuns la 48 de ani, Mihnea Costoiu a pierdut deja două trenuri de doctor. Conform unui răspuns primit, săptămâna trecută, din partea Academiei Naționale de Informații Mihai Viteazul, subordonată Serviciului Român de Informații, Mihnea Costoiu a fost exmatriculat în octombrie 2018, ca urmare a faptului că nu a îndeplinit obligaţiile asumate prin contractul de studii universitare de doctorat, nesolicitând prelungirea perioadei de grație pentru redactarea tezei.”
Andreea Pavel
Jurnalistă și fondatoare a ziarului Info Sud-Est, a debutat în presă în anul 2007, iar în anul 2014 a câștigat Tânărul Jurnalist al Anului „pentru îndrăzneala de a face presă liberă la Constanța”. Info Sud-Est a primit Premiul Onorific pentru Presa locală la Gala Superscrieri 2017. Înființat în anul 2012, ziarul s-a remarcat printr-o serie de investigații despre legăturile transpartinice, abuzurile și corupția de la malul mării, dar și prin campaniile de salvare a patrimoniului cultural și istoric din Constanța.
