[Noul viitor] Sorin Cucerai: Cladirile de birouri vor deveni o relicvă a unei lumi apuse, la fel cum sunt azi clădirile fabricilor din secolul al XIX-lea

Noul normal, noua realitate, noua viață, noul context. În martie, la începutul pandemiei, acum câteva vieți, vedeam situația aceasta neașteptată ca pe un test mai complicat, după care ne vom întoarce la viețile noastre obișnuite. Ne închipuiam că dacă vom fi rezilienți, prevăzători și vom ști să ne ghidăm prin criză, vom trece cu bine de ea și ne vom relua traiul în decorurile lui familiare. Apoi, ne-am dat seama că nu ne vom întoarce prea curând la ceea ce știam. Și că va trebui să ne adaptăm la noua situație. Și să ne obișnuim cu noul viitor. Celălat viitor, acela care a trăit până în 2020 în mințile noastre, a rămas doar în scenariile SF. 

Vorbim despre noul viitor, la care ne e greu să ne adaptăm imaginația, planurile și speranțele, într-o nouă serie IQads. Întrebăm filosofi, antropologi, specialiști în științe politice, oameni din ONG-uri, analiști și observatori sociali sensibili: ce urmează?

Începem tema cu Sorin Cucerai, membru fondator al Societății Române de Științe Politice și absolvent al Facultății de Filosofie a Universității București, cu specializarea filosofie moral-politică.  

Organizarea de tip rețea va înlocui organizarea de tip ierarhic (sau semi-ierarhic) de până acum. 

Oamenii înșiși se vor reinterpreta ca o rețea de identități mult mai mult decât în prezent, când își atribuie o identitate dominantă, crede Sorin. 

Vorbim cu Sorin despre scenariile noului viitor, dar și despre frică, teorii ale conspirației & izolare, despre cum au gestionat autoritățile criza și felul în care au comunicat până acum, Facebook, bule sociale și efectele pandemiei care se văd deja în societate. 

Impresii & concluzii din izolare 

Starea de izolare a fost oribilă chiar și pentru mine, care oricum lucrez de-acasă. Tocmai fiindcă lucrez de-acasă mă așteptam să nu mă afecteze prea mult, dar restricțiile de deplasare și lipsa apropierii fizice de cei dragi m-au afectat foarte mult, mult mai mult decât aș fi putut bănui înainte de pandemie.

Pandemia nu a afectat niciunul dintre proiectele la care lucrez. Lucram oricum în mediul digital, de la distanță, și pentru categorii de clienți ale căror proiecte și surse de venit nu au fost afectate de pandemie. Din punctul ăsta de vedere sunt unul dintre cei norocoși, așa încât, în circumstanțele date, găsesc că ar fi nepoliticos din partea mea să adaug mai mult la răspuns.

Efectele sociale

Efectul principal e frica – o emoție întrutotul legitimă și inteligibilă pe timpul unei pandemii. Ea s-a manifestat însă în zece mii de feluri, de la retragerea aproape completă în casă, până la manifestări de frondă (unele dintre ele mai degrabă bizare, mergând până la negarea realității). 

Schimbările care se simt deja par să fie legate în principal de redescoperirea spațiului domestic. Pentru mulți, casa s-a transformat din simplu dormitor în spațiu propriu-zis de locuire și chiar în spațiu de muncă – iar asta va schima așteptările oamenilor inclusiv în raport cu actualii sau posibilii angajatori.

Cum a reacționat societatea

Pe durata stării de urgență, oamenii au reacționat mult mai bine decât am crezut că o vor face. După aceea însă lucrurile au devenit mai complicate.

Cum au comunicat autoritățile

De comunicat, autoritățile au comunicat – și comunică în continuare – prost (uneori chiar foarte prost). În primul rând, comunică exclusiv prin intermediul declarațiilor de presă, evitând formulele interactive, iar asta e greu de tolerat într-o societate democratică.

În al doilea rând, autoritățile au transmis și transmit mesaje generale. Niciun moment nu le-a trecut prin cap să aibă și mesaje țintite către grupuri diferite – și mai ales către grupurile vulnerabile.

În al treilea rând, mesajele autorităților s-au remarcat printr-o absolută lipsă de empatie. Atât în stil cât și în conținut, mesajele au avut caracterul unor ordine.

Din astea trei motive de mai sus, mesajele autorităților guvernamentale (și, în general, politice) și-au ratat absolut ținta. La noi au contat mult mai mult mesajele venite din partea autorităților medicale, în care lumea avea și are în continuare mult mai multă încredere.

Mediocru versus iresponsabil

Cât privește felul în care autoritățile au gestionat și gestionează în continuare situația, el a fost în general mediocru. Asta spun datele. Iar cel mai grav a fost faptul că gestionarea crizei s-a făcut uneori cu încălcarea flagrantă a Constituției, adică în dezacord fățiș cu standardele democratice.

Totuși, chiar și așa, inclusiv cu derapajele anticonstituționale și antidemocratice, guvernul actual rămâne încă preferabil unui guvern PSD, cel puțin atât timp cât PSD propagă, din motive populiste, teorii ale conspirației după modelul lui Trump și al lui Bolsonaro.

Între un administrator mediocru și pe alocuri nepăsător la rigorile unei societăți democratice și un administrator de tip Trump, primul e întotdeauna de preferat – chiar dacă, evident, nu reprezintă nici pe departe cea mai bună soluție. Dar mediocrul, în ultimă instanță, omoară mai puțini oameni decât cel care neagă existența problemei și care, în consecință, se manifestă iresponsabil.

Mesaj transmis. Mesaj recepționat

Din fericire, autoritățile au transmis mesajul corect: au invitat cetățenii să păstreze distanța fizică și să aibă grijă de igiena personală, pentru că astea sunt singurele măsuri prin care ne putem proteja de o boală contagioasă care încă nu are tratament.

Publicul a înțeles în general mesajul – dar, cum am spus, l-a înțeles mai degrabă fiindcă a venit din partea autorităților medicale.

De ce e nevoie cel mai mult în România

De empatie. De ajutorarea celor vulnerabili și a celor pe care actuala criză și măsurile de combatere a pandemiei i-a pus într-o situație dificilă. Și, în același timp, de protejarea celor care fie ne apără de pandemie, fie fac ca viața noatră să poată funcționa în continuare chiar și în actualele condiții – de la cei din zona medicală (în sensul cel mai larg) până la cei cei din zona logistică (iarăși, în sensul cel mai larg).

Nu suntem o societate civilizată decât dacă îi sprijinim pe cei care ne protejează de rău și îi apărăm pe cei mai expuși în fața răului.

Cum a arătat pandemia pe Facebook

Cum să arate? Exact ca lumea reală – ca o shaormă cu de toate. Natura umană e aceeași, indiferent dacă se manifestă în mediul digital sau în cel fizic.

Apetența pentru teoriile conspirației

În momentul de față, cum am spus, motivul e frica. Suntem într-o situație neobișnuită, apărută pe neașteptate și amenințătoare la adresa vieții. În condițiile astea, unii oameni vor recurge la teorii ale conspirației pentru a se liniști.

Bulele sociale și pandemia

În orice situație de criză relațiile dintre oameni devin mai tensionate dacă nu sunt găsite acele mecanisme prin care să fie activată solidaritatea. Și, la noi, mecanismele astea nu par să fi fost activate.

Altfel, nu mi se pare că pandemia ar fi accelerat riftul dintre bule.

Scenarii de viitor

Munca de acasă (sau, în orice caz, de la distanță) va deveni noul normal. Cladirile de afaceri vor deveni o relicvă a unei lumi apuse, la fel cum sunt azi clădirile fabricilor industriale din secolul al XIX-lea –cândva motive de mândrie pentru oamenii acelor vremuri. 

Pandemia a obligat firmele din întreaga lume să testeze o ipoteză care oricum se discuta și era propusă de ceva vreme: aceea că munca de acasă (sau de la distanță) e cel puțin la fel de productivă ca munca de la birou. Ipoteza s-a dovedit corectă, așa că de acum nimeni nu va mai reveni la vechea formă de organizare a muncii. 

Mai abstract spus, organizarea de tip rețea va înlocui organizarea de tip ierarhic (sau semi-ierarhic) de până acum. 

Interacțiunile dintre oameni se vor digitaliza încă și mai mult decât în prezent (semnificativ mai mult). Oamenii înșiși se vor reinterpreta ca o rețea de identități mult mai mult decât în prezent, când își atribuie o identitate dominantă.

Cum mă adaptez eu la lumea asta nouă? Nu e nevoie s-o fac, fiindcă trăiesc în ea de cel puțin 5 ani. Doar că până acum era mai degrabă o insulă a mea și a altor câtorva, iar de acum încolo va fi lumea tuturor (sau, în orice caz, a mult mai multora).

Cu ce speri să rămână oamenii după pandemie

Cu o vorbă bună pentru celălalt. Dacă nu cu mai mult, măcar cu o vorbă bună pentru celălalt. Și nu doar pentru aproapele lui, ci și pentru departele lui – pentru cel diferit (la limită, scandalos de diferit) de el.