Dorian Ilie, director de comunicare la Rogalski Damaschin PR si ambasador al Cartei Diversitatii, scrie despre campania recenta aparuta pe panourile din Romania care arata ca nu toti batranii sunt heterosexuali si comunitatea LGBTQ are si membri de varsta a treia. Campania a dat nastere la tot felul de reactii controversate, a suparat BOR-ul, iar oficialii sectorului 6 fac deja demersuri sa o dea jos de pe panouri. De ce e necesara o astfel de campanie si care e rolul publicitatii in promovarea diversitatii, explica Dorian in textul de mai jos.
Nu toti batranii sunt heterosexuali
Daca Romania inghite cu greu ideea ca exista homosexuali, bisexuali si lesbiene, tot Romania nici nu concepe ideea sa existe si persoane in varsta care ar putea fi altfel. Panoul cu “Numele meu este Maria si sunt bisexuala” din Drumul Taberei a starnit mari pasiuni pe Facebook, inclusiv din partea unor influentatori care efectiv nu si-o pot imagina pe batranica Maria in apartamentul ei de pe Valea Oltului, ca ar putea sa faca sex si cu femei, si mai ales la varsta ei, nu?
In viziunea romantata si decuplata de la realitatea mult mai complexa, unii influentatori spun ceea ce cred multi romani de fapt si anume ca persoanele in varsta sunt acesti bunici calzi si blanzi, care plimba nepotei in parc si fac cornulete cu rahat. Sigur ca poate multi dintre acestia chiar asta fac oricat de cliseu ar fi, dar pe langa faptul ca nu toate persoanele in varsta sunt bunici, pe langa faptul ca multi romani nu-si imagineaza ca persoanele ar putea sa mai faca sex sau sa aiba relatii romantice dupa o anumita varsta, campania este fix despre asta, si anume ca nu toate persoanele in varsta sunt la fel, oricat s-ar chinui sa-i inghesuie asa in mintea lor.
E o campanie de constientizare despre diversitatea umana la varsta a treia, este despre faptul si ca poate nu toti acesti batrani joaca sah in Cismigiu sau crosteaza un mileu sau poate nu toti sunt heterosexuali. E o campanie cu un mesaj clar, cu o executie corecta, nu foarte creativa si nici realista, desi clar inspirata de realitate.
Par sa foloseasca fotografii de stoc, probabil ca nu au gasit oameni sa se expuna public si cumva e si de inteles, dar dupa parerea mea in astfel de campanii conteaza mai mult tema, decat dramatizarea creativa. Cred ca e foarte bine ca s-au dus cu un astfel de mesaj in Drumul Taberei din sectorul 6, unul dintre sectoarele cele mai populate si dense ale Bucurestiului in care locuiesc si multe persoane in varsta.
Daca e sa ne raportam la statisticile care spun ca 5 – 10% din populatie este LGBT, atunci printr-un calcul simplu e posibil sa avem aproximativ 36.000 persoane LGBT in sectorul 6, din care probabil ponderea persoanelor in varsta ar fi undeva la 30% - 40%.
Oamenii in varsta LGBT au existat, exista si vor exista in continuare
Barometrul din 2019 al Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii arata ca 7 din 10 romani nu au incredere in homosexuali si 6 din 10 n-ar vrea sa aiba in familie un homosexual. Daca mai punem la socoteala si ca varsta medie a populatiei Romaniei a crescut, in 15 ani, de la 37,8 ani, la 41,9 ani si ca in general fenomenul de imbatranire a populatiei este din ce in ce mai accentuat in Romania, toate acestea ne arata ca o astfel de campania este binevenita si ca ea raspunde unor realitati sociale care trebuie adresate, in ciuda controverselor pe care le poate isca.
Oamenii in varsta LGBT au existat, exista si vor exista in continuare, oricat li s-ar parea nefiresc unora sau altora care ar incerca sa le suprime vocea. De exemplu cum am citit in presa ca doresc sa faca oficialii sectorului 6 care deja au solicitat ca panourile sa fie date jos. Adrian Vigheciu, administrator public sectorul 6 spune ca mesajul este agresiv si interpretabil.
Nu inteleg ce ar putea sa fie agresiv si intepretabil in mesajul “Sunt Maria si sunt bisexuala”, oare daca zicea ca e heterosexuala era mai inofensiv? Ideea e ca astfel de campanii sunt utile pentru ca pe langa controversele pe care le nasc, ele ne pun in fata conversatii pentru unii incommode, pentru altii firesti, dar pe care a venit timpul sa le avem. A fi batran si gay e ok.
Intre timp a intervenit si Biserica Ortodoxa Romana (BOR) in conversatie printr-un comunicat de presa cu o pozitie contra cum era de asteptat, care prin cuvinte alambicate si pline de emfaza, ne transmite ca nu e ok sa faci din sexualitate subiect de publicitate stradala. Dincolo de faptul ca aceasta campanie nu promoveaza sexul, as vrea sa intreb BOR daca tot e asa inversunata pe sexualitatea in publicitate, unde era atunci cand Alka punea panouri in tot Bucurestiul cu femei in ipostaze lascive care mimau sexul oral? Compania a fost amendata de CNCD cu 10.000 de lei pentru asocierea produselor lor cu fotografii considerate ca „avand tenta sexuala”. BOR nu a zis nimic atunci desi lucrurile erau mai mult decat evidente.
De ce minoritatile au nevoie de astfel de campanii si majoritatea nu
Un domn pe nume Stelian ne zice in articolul de pe Mediafax ca asa cum heterosexualii nu isi declara public orientarea, nici bisexualii, de exemplu nu ar trebui sa o faca. Totusi cred ca Stelian nu traieste in aceeasi societate ca noi restul.
In aceasta societate in care toate nuntile, botezurile, logodnele, filmele, literatura, publicitatea si multe altele graviteaza in jurul relatiilor romantice sau sexuale dintre barbati si femei. asta ar mai lipsi sa avem panouri cu “salut sunt Bogdan si sunt heterosexual”, da Bogdane, stim, e ok, aproximativ 90% din populatia lumii e heterosexuala, nu e necesar sa mai facem campanii ca sa stim asta.
E un argument fals pentru ca intreaga noastra cultura e cladita in jurul heterosexualitatii si desigur ca nu e nicio problema cu asta. Totusi asta nu e toata povestea si despre acest lucru este vorba aici. Povestea include si persoane non-hetero: gay, lesbiene, bisexuale, etc, care desi alcatuiesc o minoritate, nu inseamna ca nu joaca si ele pe scena societatii si ca de fapt ar trebui sa stea acolo in pivnita frumos si cuminte ca acolo le este locul. Un barbat heterosexual nu are nevoie sa spuna ca-i plac femeile pentru ca nu e nevoie, o arata direct. Vorbeste cu colegii despre cum a agatat in club aseara, iese la intalniri cu femei, traieste cu o femeie sau pur si simplu isi exprima admiratia pentru ele, Cu foarte putine exceptii, un barbat homosexual sau o femeie lesbiana, este mult mai retinut/a in afirmarea atractiei fata de acelasi sex, tocmai din cauta ostilitatilor generate de necunoastere si lipsa de empatie.
Zilele trecute citeam despre Kenneth un american din Colorado care la 90 de ani a decis ca nu mai poate sa traiasca in dulap si ca a venit momentul sa-si traiasca viata in autenticitate, recunoscand public ca e gay, stiind asta de la 12 ani. Acesti oameni exista, sunt in carne si oase. Astfel de campanii le dau o voce celor inca nu au curaj sa vorbeasca despe cine sunt si le arata ca in ciuda respingerii sociale totusi au dreptul sa fie auziti.
Publicitatea si diversitatea
Cele mai multe campanii din Romania au fost facute pana acum ca reactie la un eveniment politic sau social sau din nevoi juridice care nu mai suporta amanare.
Imi aduc aminte de campaniile din preajma referendumului esuat si organizat de Coalitia pentru Familie - “Iubirea nu se voteaza” de la MozaiQ si Copiii Referendumului si #StauAcasa de la Accept, dar si de campaniile celor doua organizatii pentru adoptarea parteneriatului civil in Romania, Traditia noastra e iubirea si o campanie de presa in Libertatea cu povesti ale cuplurilor formate din persoane de acelasi sex.
Ma bucur ca in ultima vreme din ce in ce mai multi oameni de publicitate si comunicare de pe la noi incep sa vorbeasca despre responsabitatea in domeniu.
Apoi vezi un spot ca asta de aici si parca te trezesti intr-o o masina a timpului direct catre anul 1993, ani de haiducie sexista si homofoba pe la noi. Ce sa zic atat s-a putut si ma mir ca nu a fost reclamata pana acum la CNCD. Asta cu responsabilitatea e asa cu dus si intors pe la noi, in teorie e da, in practica ba. Uite spotul asta e graitor. De exemplu daca ii intrebi pe astia de la Solarex, o sa-ti zic domne’ da’ la targetu’ nostru le place cu femei si tate si umor de autobaza. Sunt sigur ca asa si e, dar daca e sa ne luam doar dupa atractiile targetului probabil ca am rula doar spoturi semi-porno pe TV.
Din punctul meu de vedere publicitatea si comunicarea in general ar trebui sa nu uite ca nu e acolo neaparat sa oglindeasca societatea, ci sa formeze si sa educe niste comportamente, atitudini si perceptii, intr-un fel relevant si smart care sa realizeze niste conexiuni misto cu brandul.
Citeam zilele trecute un studiu facut de Procter & Gamble care arata ca includerea personajelor LGBT in publicitate are beneficii pentru branduri si creste vizibilitatea. Va aduceti aminte de vreun spot romanesc care sa includa personaje LGBT? Eu nu si asta ne arata ca desi eu cred ca societatea in ansamblu e pregatita pentru asa ceva, sigur cu niste controverse pe ici pe colo, mai conservatori si anxiosi sunt managerii de marketing care se feresc sa supere pe cineva.
Dar cu un PR corect, cred ca se poate rezolva. Lucrurile se invata, de exemplu acum doi ani a aparut proiectul Carta Diversitatii care asta si face, aduce laolalta companii, organizatii non-guvernamentale si institutii publice care invata unii de la altii cum sa promoveze diversitatea la locul de munca si in societate, bazat pe exemple concrete si bune practici. Tot recent s-au pus bazele RDCC (Romanian Diversity Chamber of Commerce), un proiect care promoveaza diversitatea in zona de business.
Dovada unei democratii sanatoase
Multe dintre aceste campanii sunt de sensibilizare a opiniei publice sau de constientizare, ca atare daca oamenii in societate vorbesc despre asta s-ar spune ca exista un efect pe termen scurt. Controversa este si ea parte dintr-o conversatie mai larga, cu siguranta nu putem fi toti aliniati pe un subiect, ideea este ca oamenii sa poata vorbi deschis pe o anumita tema fara frica de opresiune si consecinte negative sau ca o sa li se dea jos panoul din Drumul Taberei pentru ca batranica Maria e bisexuala, e destul de ridicol as spune eu.
Sa poti vorbi despre gen, despre LGBT si despre alte subiecte considerate tabu de unii oameni, e dovada unei democratii sanatoase la urma urme si ca libertatea de exprimare este o valoare la care tinem cu totii.
