Septimiu Moldovan: Visez la un spațiu fizic în care să se regăsească la un loc muzica, obiectele de colecție, produsele de artizanat și alimentare

Septimiu Moldovan: Visez la un spațiu fizic în care să se regăsească la un loc muzica, obiectele de colecție, produsele de artizanat și alimentare

În plină pandemie primeam un mail prin care eram anunțați de apariția unei compilații de muzică electro cu artiști români. Când toată lumea era preocupată să-și completeze declarația și să fie cuminte înainte de ora 22 acasă, concertele și festivalurile anulate, un astfel de gest părea un pic hazardat. Am citit mai atent și am aflat că omul din spatele selecției ElectRo Generations este Septimiu Moldovan, cel care în urmă cu  aproximativ 5 ani lansa Enciclopedia Muzicii Electro Românești. Proiectul nou muzical lansat nu e singurul însă, el a venit oarecum simultan și cu un Ghid al Micilor Producători Români, ce își propune să dea un push pieței produselor autohtone.

"Numărul produselor certificate în prezent în România este sub numărul degetelor de la 2 mâini, pe când în vest sunt de ordinul zecilor pentru fiecare țară", Septimiu Moldovan.

Pentru cine nu a răsfoit până acum Enciclopedia, numită așa la sugestia compozitorului Adrian Enescu, Septimiu Moldovan o descrie cam așa: 

"Această carte este potrivită pentru a descoperi istoria fenomenului electro în țara noastră, care este mult mai timpuriu decât ar aproxima mulți. Este greșit catalogată drept „zdrăngăneală” și asociată cu cluburile de muzică, hipsteri și chiar cu substanțele interzise." 

Septimiu e și medic A.T.I. din linia 1, iar fondurile venite acum din compilația nou lansată ElectRo Generations s-au donat direct sistemului medical și e de găsit pe Bandcamp, Amazon, Beatport și Juno.

 

Enciclopedia

Enciclopedia a fost lansată inițial în 500 de exemplare, prin co-finanțare AFCN, care s-a epuizat în întregime, apoi Editura Digital Data a tipărit încă 200, din care au fost achiziționate aproximativ 100.

Artiștii menționați în ea au fost foarte bucuroși de existența ei, practic cartea a fost scrisa într-un format care avea la bază biografiile producătorilor de muzică, la care aceștia au contribuit în mod direct prin interviuri via e-mail sau telefon. Nici un cuvânt copy / paste de nicăieri, mai exact, în cifre, 160 de profile configurate cu ajutorul a peste 200 de oameni. O muncă enormă la finalul căreia artiștii au fost foarte mândri și împăcați că munca le-a fost recunoscută, apreciată și documentată.

Publicul a primit-o bine. Au fost 3 lansări de carte: Tg Mureș, Sibiu și Timișoara. În orașul în care locuiesc a fost plin pană la refuz J’ai Bistrot, neașteptat de multă lume a fost prezentă, a fost foarte emoționant. În țară lumea îmi trimitea poze cu cartea proaspăt venită prin colet, erau entuziasmați că au primit-o și o au, postau pe Facebook. :)

 

Schimbări concrete nu știu să vă spun, nu cred că acesta e scopul enciclopediei, mai degrabă menirea a fost sa amprenteze faptele din trecut.

 

Muncă de unul singur timp de 2 ani

Investiție materială din partea mea nu a existat, iar dacă vorbim despre profit nici acesta nu a fost unul semnificativ. Editura Digital Data s-a ocupat de dosarul care a participat la concursul de proiecte, la care a contat foarte mult să fie întocmit cât mai în detaliu, prezentat și motivat cât mai bine scopul.

Însă, timpul investit a fost lung, multe nopți nedormite pentru scrierea proiectului și a cărții, alături pe partea de proiect i-am avut doar pe Horațiu și Diana Dumitraș, cărora le mulțumesc pentru încrederea și munca depusă, iar la scrierea cărții am pus osul doar eu. A fost o muncă de 2 ani, a trebuit după anunțul câștigării proiectului să aduc la zi în timp record informațiile prezentate în carte, toată dar a meritat.

 

De ce ar trebui să o avem în bibliotecă

Pentru împătimiții muzicii electronice, această carte este potrivită pentru a descoperi istoria fenomenului electro în țara noastră, care este mult mai timpuriu decât ar aproxima mulți. Este greșit catalogată drept „zdrăngăneală” și asociată cu cluburile de muzică, hipsteri și chiar cu substanțele interzise.

În România muzica electronică a luat naștere via 2 căi: compozitori ai muzicii clasice au început să experimenteze procesarea electronică a instrumentelor acustice, iar unele trupe de muzică rock au integrat sintetizatoarele în formula lor. Regretatul Adrian Enescu, cel care a produs celebra piesă „Bună seara, iubito!„ a Loredanei Groza, a fost unul dintre părinții genului, dar și părintele spiritual al enciclopediei, titlul cărții fiind inspirat de către el, manifestând un enorm entuziasm și sprijin în scrierea ei.

Sfinx și Phoenix sunt alte 2 trupe celebre care au transformat radical muzica autohtonă prin folosirea sintetizatoarelor în linia lor, greu accesibile înainte de Revoluție, aceștia fiind nevoiți să improvizeze și să își construiască astfel de instrumente, cum este Bib - sintetizatorul lui Corneliu Ionescu. Primul capitol al enciclopediei tratează în detaliu această perioadă, așadar, dacă aveți multe de descoperit.

De îmbunătățit ar fi, bineînțeles, foarte multe. În primul rand aș face-o mai interactivă. Am scris-o singur, deoarece, deși am invitat câțiva redactori și scriitori de profil din țară, aceștia nu au dorit să se implice într-un proiect atât de amplu și să își ia responsabilitatea unei astfel de documentații, din aceste motive cartea are o notă subiectivă. Ar fi nevoie de o echipă de reporteri care să se deplaseze să discute și să documenteze mai în detaliu cele întâmplate, fotografi care să imortalizeze artiștii și studiourile, designeri și graficieni care să revigoreze monotonele pagini alb-negru ale enciclopediei și asa mai departe. Ca să fie și mai în pas cu prezentul ar putea fi făcută în format audiobook sau format multimedia carte + film. O altă idee ar fi o platforma electronică care să cuprindă prezentări, imagini, discografii, videoclipuri, etcetera. Am sentimente foarte amestecate când văd că după 5 ani nimeni nu a mai luat taurul de coarne, cum se spune, ca să facă ceva asemănător.

 

Din linia 1 la o compilație de muzică electro

Compilația aceasta s-a născut odată cu enciclopedia, acum 5 ani. Intenționam să comercializez un pachet carte + CD, însă nu am găsit sursa de finanțare și am abandonat ideea. A venit pandemia COVID și cum sunt medic A.T.I. de meserie, implicat în linia 1, sistemul sanitar este greu încercat, la fel și artiștii care se confruntă cu interzicerea concertelor și cum compilația „zăcea” în laptop, m-am gândit să o lansez în scop caritabil pentru a oferi expunere artiștilor și pentru a contribui la achiziția de materiale și aparatură medicală prin donarea sumei strânse din comercializarea acesteia.

Melusine, prin Reasonandu, care era prezent și el cu o piesă pe această compilație, s-a oferit să ajute pe partea de mastering și distribuție. A făcut o treabă excepțională, compilația s-a transformat radical prin înlocuirea unor piese și cooptarea unor artiști noi, precum și un mastering profesionist. Le mulțumesc tuturor celor implicați care au răspuns prompt apelului și s-au mobilizat într-un timp record.

În momentul de față compilația ElectRO Generations este prezentă pe Bandcamp, Amazon, Beatport și Juno. 

 

Scena electro locală

La noi în țară, scena electro, ca mai toate lucrurile a apărut cu o întârziere de 20 de ani față de occident, însă a recuperat enorm mai ales după anul 2007, atunci când România a aderat la U.E. și au fost aduse în țară o mulțime de echipamente muzicale. Avem DJs de top, trupe indie, bedroom producers, am amprentat-o cu o notă personalizată prin grupurile de fusion electro/world music precum Subcarpați, festivaluri de amploare, avem de toate. Cultul muzicii electro autohtone este în plină formare, mai are timp până la maturizarea completă, dar suntem bine.

 

„Electroniștii” pe timp de Covid

Muzica electronică din țară nu a ajuns totuși încă la performanța de a avea foarte mulți profesioniști care să trăiască practic doar din aceasta. Există un număr destul de mare, dar raportat la toți producătorii, numărul e infim. Însă, principala pierdere sunt concertele și festivalurile sistate și nu au pierdut atât material, cât psihic. La fel ca toată lumea, o duc greu fără socializare.

 

Ghidul Micilor Producatori – de la blog la practică

În anul 2017 așteptam un copilaș împreună cu soția și din dorința de a ne alimenta cât mai sănătos am început să căutăm mici producători locali de la care sa procurăm hrana. Am observat că aceștia nu își valorifică îndeajuns produsele lor. Am creat un Blog după numele soției, La Onuca și am început să scriem. 

Ghidul își propune să îi ajute să își promoveze cât mai bine ceea ce procesează, îi sfătuiește cum să își îmbunătățească expunerea și să își înregistreze produsele. Totodată este dedicat și celor care doresc să achiziționeze astfel de produse, ghidul cuprinzând și un catalog cu 50 de astfel de oameni harnici. 

 

Birocrația este mare 

Toți au avut de pierdut, deoarece piețele și magazinele de specialitate au fost închise, iar oamenii au fost reticenți să îi mai primească în case pe cei care livrau la domiciliu.

O soluție ar fi crearea unei asociații naționale care să îi sprijine să livreze produsele, să dețină și fonduri de rezervă să îi ajute pe cei care traversează perioade dificile. Din fericire, în ultimii ani au apărut o mulțime de platforme online care intermediază producătorii și cumpărătorii, dar trebuie mers mai departe de atât. Avem o mulțime de produse tradiționale românești care trebuie înregistrate la nivel european. Procedurile sunt greoaie, birocrația este mare deoarece procesul este mediat de București, dar trebuie să facem pași în acest sens, deoarece numărul produselor certificate în prezent este sub numărul degetelor de la 2 mâini, pe când în vest sunt de ordinul zecilor pentru fiecare țară.

 

Regimul politic și criza

Prefer să mă abțin de la comentarii vis-a-vis de politicul românesc. S-a procedat bine când s-au redeschis piețele destul de precoce în vârful pandemiei, dar cu toate riscurile, altfel situatia era și mai gravă pentru micii producători locali.

 

Localii, o soluție anti globalizare

Da, trebuie încurajată producția și consumul local, deoarece această pandemie ne-a arătat unul dintre dezavantajele globalizării.

 

Te-ai gândit să combini cele două domenii, muzica și mâncarea?

Visez la un spațiu fizic în care să se regăsească la un loc muzica, obiectele de colecție, produsele de artizanat și alimentare. Omul să vină, să servească un ceai, sa asculte muzica și sa plece acasă cu niște produse făcute de români. Vom vedea dacă este realizabil.

 

Aboneaza-te la newsletterul IQads cu cele mai importante articole despre comunicare, marketing si alte domenii creative:
Info


Subiecte

Sectiune



Branded


Related