Dana Sarmeș, Președinte Asociația Culturală Contrasens, a împachetat anul 2020 în online, a mutat acolo proiectele care puteau fi mutate și le-a amânat pe celelalte. Până la urmă, idei sunt multe, problema rămâne finanțarea. Dana participă la Linked Culture 2020, care începe azi și care s-a reinventat online, de asemenea, din cauza pandemiei.
Evenimentul se desfășoară pe 21 si 22 mai 2020, incepand cu ora 10:00, va fi difuzat pe pagina de Facebook BMagency și îi va avea ca invitați pe Alexandru Vakulovski (poet, prozator), Antonio Nartea (Event Manager clubul Expirat), Bogdan Serban (Radio Guerrilla), Codruta Vulcu (Fondatoare ARTmania Festival), Dana Sarmes (Presedinte Asociatia Culturala Contrasens), Edmond Lenarth (Booking Manager Electric Castle), Elena Marcu (Co-fondatoare Black Button Books), Simona Neumann (Director Executiv Asociatia Timisoara 2021), Tudor Giurgiu (regizor, scenarist, producator).
Mai jos, Dana explică cum s-au dat planurile peste cap în zona culturală, care sunt schimbările care vor afecta acest domeniu și cu ce concluzii a ieșit din starea de izolare.
Starea de izolare
Mie mi-a priit. M-am apucat de portugheză, am urmat niște cursuri de curatoriat la MOMA, am citit de plăcere, cărți, nu texte critice sau metodologii. M-am odihnit și am făcut planuri. Am împachetat anul 2020 în online, am mutat proiectele în octombrie și dacă nu putem să le derulăm normal, le facem virtual. M-am adaptat, ne adaptăm. Oricum multe nu vor mai fi la fel o vreme. Va fi un an fără Gărâna și asta e trist pentru mine și poate nu voi călători așa des în Europa.
Ce ai descoperit
Conștient sau nu, pentru mulți cultura a fost xanaxul supraviețuirii în izolare. Și aici nu mă refer doar la consumatorii fideli. Cu toții am suportat mai ușor distanțarea fiindcă filme, fiindcă muzică, teatru, cărți, jocuri... Și nu a fost rău deloc, prea o luase lumea razna. Profunzimea este înlocuită cu superficialitatea, expresia cu informaţia, dialogul cu comunicarea, adâncimea de reflecţie cu viteza de reacţie. Un soi de mă mișc, deci exist!
O lume într-un carusel, al cărui principiu de existenţă este mişcarea, dar nu orice mişcare, o mişcare rapidă, dintr-un loc în altul, o mişcare ce goleşte treptat, realitatea de conţinut, o beţie a vitezei precum hipertelia ce caracterizează comportamentul celulei canceroase, cum ar spune Baudrillard. Poate că încremenirea în timp, și pentru o lună, a oprit viermuiala asta globală. Și tocmai în aceste intervale golite de acţiune, ne-am întors la esență, la viaţa în spirit. La cultură. Sper ca multă lume să fi înțeles că, cultura nu e cireașa de pe tort, un moft, o fiță, un capriț oarecare, cultura e totul.
Creativitatea pe timp de criza
Nici nu știi ce productivi am fost! Când dimineață, la prânz și seara bagi cultură, că e film, că e muzică, că citești o carte, ideile vin. Nu de idei am dus lipsă, ci de finanțări! Asta este și rămâne principala problemă în cultură.
Proiecte & alternative
Am conceput împreună cu tânăra mea echipa, Ada, Deea, Gia, Eve, Cristina, Ioana, Glad și Alex niște proiecte minunate, cu care am aplicat la AFCN și pe apelul Ministerului Culturii și le-am câștigat pe toate. Provocarea a fost să le concepem din stat live și virtual. În caz că....
Efectele in zona culturala
Pentru independenți e greu, că nu au altă sursă de venit. Totuși de bine de rău Ministerul Culturii s-a urnit și a incropit o indemnizație. Ceva simbolic. Dar marea majoritate, care au un ONG cultural au și un job pe lângă, nu se poate supraviețui altfel. Sigur pentru unii e grav, s-au închis spații și posibil să nu se redeschidă. Soluțiile nu sunt la mine, dar să fim optimiști, e mai confortabil.
Schimbari viitoare
E devreme să anticipăm, sigur o vreme rămânem prudenți și respectăm instrucțiunile guvernului. Sunt sigură că tema izolării, pandemiei, fricii o vom regăsi în producțiile de artă, că e film, că e teatru sau arte vizuale, că e carte. Cât despre public, tot ce sper e ca cei care s-au apropiat timid de cultură în perioada de izolare să fie dornici și după ce se vor ridica restricțiile.
Sensibilitatile culturale ale lui 2020
Am primit un bobârnac zdravăn și ne-am dat seama că nu există infrastructură în educație și cultură, nu avem politici sociale. Poate ne trezim după 30 de ani și poate avem norocul să fim guvernați de politicieni responsabili. Este inadmisibil ca în 30 de ani să ai 27 de miniștri ai culturii. Oricât de bine intenționat ar fi un ministru, dacă nu are un mandat, ce să facă într-un an. Bine, nici n-am avut încă miniștri cu viziune.
Există și foarte multă incompetență în managementul cultural la nivel instituțional, funcții obținute politic nu pe competențe. Acești oameni trebuie să dispară! Și artiștii se vor organiza cumva, poate în clustere creative, poate în federații, bresle și asta e de bine. Dar prioritatea națională numărul unu acum este STATUTUL ARTISTULUI.
Noul val cultural
Noul val e foarte orientat spre "afară" și nu ratează nicio mobilitate, încă din facultate aplică pe Erasmus, apoi pe rezidențe și chiar pe mastere în alte țări. Cultura română iese din zona de periferie și e mult mai racordată la practicile artistice contemporane occidentale.
Nu mă mai enervează nimic de multă vreme. Timișoara se dezvoltă în forță, mare forță, totuși pentru cultură nu s-a făcut nimic. Și când spun nimic mă refer la spații destinate culturii, accesibilizarea spațiilor deja existente, programe culturale sustenabile la nivel de comunitate. Există o strategie de oraș 2014-2024, dacă o iei pe puncte nimic, dar absolut nimic din ce s-a prevăzut acolo nu s-a implementat. De cinci ani nu s-a deschis niciun spațiu nou. De închis sau închis 4: MISC, Rubin, Tam Tam, Ambasada. Cultura este sub-finanțată în Timișoara, de la an la an fondurile se tot subțiază. Și proiectul TM2021 a devenit o utopie. Dacă mă uit la Cluj sau Oradea mă apucă jalea. Fiiindcă acolo se poate fiindcă există consens și cooperare cu administrația locală.
Noul public
Noul public e capricios și foarte critic. Și nișat. Publicul timișorean nu e interdisciplinar. Asociația Culturală Contrasens a dezvoltat în 2019 un program de mediere culturală tocmai să atragă publicuri noi. Vom continua acest program, fiindcă doar medierea culturală poate deschide minți.
Am gândit un program - accesART - despre noi, cu toți, pentru fiecare, este și sloganul pe care l-am folosit în Itinerarii de reCunoaștere of/by/for all și pe care l-am păstrat și vom încerca să educăm tinerii și să-i aducem înspre cultură. Să îi orientăm. Și vom intervenii în toate domeniile culturii.
Marketingul cultural in Romania
Managementul cultural, marketingul cultural, comunicarea culturii, brandingul cultural sunt încă noțiuni abstracte în România. În primul rând este nevoie de profesionalizarea lucrătorilor din domeniu. Apoi putem vorbi despre bune și rele. Deocamdată e pe bâjbâite.