Pe lângă statul în casă, cârpa îmbibată cu clor de la intrare și redescoperirea propriului balcon, pandemia ne-a mai adus un obicei nou. Dacă în trecut cel mult ne uitam absenți peste graficele cu date - asta când nu le evitam cu totul, acum scormonim internetul după ultimele reprezentări ale contextului actual prin date, iar graficele au devenit noul punct de plecare al opiniilor cu care ne ținem aproape lista de prieteni de pe Facebook. „Creșterea exponențială” a intrat în vocabularul de zi cu zi, iar dovada acestui nou obicei vine sub forma unui meme care are ca personaj principal, ca să vezi, tot un grafic exponențial.
Sursa Reddit
Că datele sunt mai mult decât un șir de cifre pentru că ne arată aspecte noi ale vieții e ceva ce Răzvan Zamfira a înțeles de ceva vreme. Ăsta e și motivul pentru care, în urmă cu câțiva ani, a pus bazele Studio Interrobang, un butic de design informațional unde, cu fiecare proiect, demonstrează că există empatie și în date, atunci când acestea sunt contextualizate și transformate într-o experiență care îți dă șansa să pui întrebări noi despre zone ale vieții tale. „Procesul nostru creativ începe cu cât mai multe întrebări și se termină cu descoperiri care produc multe exclamații în rândul celor care parcurg vizualizările noastre de date”, speră Răzvan de la proiectele la care lucrează. În „noul normal” a devenit evident că ce considerăm a fi certitudine e de fapt o negociere continuă între mai multe scenarii posibile. Iar vizualizările de date ne pot ajuta să-l găsim pe cel mai favorabil.
Începutul
Vizualizarea de date a fost ceva ce a existat mereu în munca și studiile mele, însă mult timp nu am știut ca o pot decupa/disocia de ceea ce făceam atunci.
La bază am studiat arhitectura unde foloseam multe reprezentări de date pentru a argumenta proiectele. Am continuat cu un master de studii urbane și acolo am definit mai bine această zonă de reprezentare/comunicare cu date în cadrul unui modul dedicat, predat de un profesor foarte interdisciplinar.
Tipul era compozitor de muzică experimentală și artist vizual, dar făcea și vizualizare și analiză de date în cadrul departamentului de demografie al Universității din Viena. Și atunci mi s-au aprins beculețele pentru prima dată că această nișă poate să fie nu numai utilă, dar și foarte cool și creativă, ba chiar un business.
Întors în București, la ONG-ul cu care am implementat pentru 4 ani proiecte de urbanism participativ și unde lucram cu reprezentări grafice de date pentru a explica cetățenilor diferite scenarii de dezvoltare ale orașului, mi-am reconfirmat importanța skillurilor de comunicare cu date. Mai mult decât atât, mi-am mai dat seama că ele sunt aproape inexistente pe piața din România.
Sudioul
Îmi doream de mult să fac o schimbare de direcție și să mă apuc de un proiect cu bătaie mai lungă. Tatonam deja de ceva ani zona de graphic design din postura de freelancer, însă nu prea avea continuitate cu background-ul de cercetare, însă designul informațional s-a potrivit ca o piesă de puzzle, fix la mijloc între cele două.
Prin mai 2018 m-am hotărât alături de prietena mea Andra Croitoriu, care lucrează de ceva ani în PR, să începem să construim această nouă direcție de butic de design informațional. Atunci a apărut Studio Interrobang. Căutam un nume pentru un alt proiect și am dat de povestea caracterului interrobang (‽).
A fost inventat de un șef de agenție de publicitate prin anii 60’ pentru a comunica întrebări retorice surprinzătoare, într-o perioadă în care semnul exclamării (bang) și cel al întrebării (interro) erau excesiv folosite în copy-uri. Ni s-a părut că surprinde extrem de bine esența procesului nostru creativ care începe cu cât mai multe întrebări și se termină cu descoperiri care produc multe exclamații în rândul celor care parcurg vizualizările noastre de date. Cel puțin așa sperăm noi.
Foto: Alex Todirică
Vreo trei tipuri de clienți
Primii sunt companiile/organizațiile care au descoperit recent că dețin o multitudine de date și se gândesc să le valorifice pentru a dezvolta de noi direcții de business sau pentru a-și evalua activitatea din perspective noi. Pentru ei, cel mai des realizăm rapoarte interne și prezentări. Provocarea este să construiești reprezentări care îmbină complexitatea cu comunicarea facilă a informației, care să fie pe înțelesul a cât mai multor angajați, din departamente diferite.
Pe lângă un proces inițial de consiliere, prin care definim împreună scopul final al proiectelor, trebuie ca fiecare organizație să își dezvolte treptat și o cultură a lucrului cu datele și evident a parcurgerii lor (data literacy). Toate aceste lucruri necesită timp, nu oferă rezultate imediate și necesită o doză de încredere și răbdare din partea clientului, însă cu siguranță aceste măsuri vor avea rezultate pe măsură pe termen mediu și lung.
Una dintre organizațiile care ne-a oferit încrederea pentru a testa aceste schimbări a fost Ordinul Arhitecților din România pentru care am realizat o analiză completă a datelor din sistemul lor informatic urmând ca pe baza ei să putem în viitor dezvolta noi servicii digitale destinate arhitecților și clienților acestora.
A doua categorie de clienți este cea a organizațiilor care lucrează deja cu date și care doresc să comunice sinteze ale acestora către publicul larg pentru awareness, credibilizare, etc. Este probabil cea mai facilă categorie deoarece în acest caz există exemple, în principal infografice. Provocarea aici este să depășești convențiile și să experimentezi metode de comunicare noi. Unul dintre primii noștrii clienți a fost Greenpeace România, a urmat echipa MOJAR, organizatoarea Bienalei de Arhitectură din Timișoara pentru care am dezvoltat o parte a studiului din spatele expoziției “Despre locuire” de la ediția 2018 iar recent am finalizat un proiect extrem de stufos pentru ASHOKA România.
Cea de-a treia categorie este probabil și cea mai deschisă la experimentare - jurnalismul de date. Jurnalismul a popularizat designul informational în străinătate. Marile redacții au de ceva ani departamente specializate în acest sens. E foarte mișto că și la noi, alături de ONG-uri avide de transparența datelor, reușesc încet-încet să facă același lucru și ne bucurăm să contribuim la această muncă de pionierat. Am colaborat deja la o grămadă de articole cu cei de la DoR, Școala9 sau Scena9.
Câte proiecte, atâtea începuturi
Fiecare proiect, prin tema sa diferită, implică nevoia de a o lua de la început, de a îmbrățișa acea curiozitate jucăușă, de a experimenta și de a învăța să înțelegi acel domeniu pentru a știi ce întrebări trebuie să pui și ce răspunsuri să cauți. Din acest punct de vedere cred ca toate proiectele de până acum au fost extrem de interesante, fiecare în felul lui.
Totuși, cel mai mândru sunt de proiectele pentru care la prima vedere datele nu sunt neapărat cea mai evidentă soluție, însă până la final metoda asta deschide niște direcții noi de înțelegere a subiectului la care nimeni nu s-ar fi gândit până acum.
A fost foarte interesant să lucrăm anul trecut la un proiect jurnalistic cu publicația Scena9 despre cum își caută online românii semnificația viselor. Proiectul a început de la o întrebare mult mai largă: ce caută românii pe internet? Explorând acest domeniu am descoperit această nișă extrem de interesantă atât datorită volumului de căutări, cât și datorită alăturării neașteptate dintre tehnologie și sfera subconștientului. Cred că acest proiect a fost până acum cel mai aproape de esența a ceea ce vrem noi să arătăm, cum datele și tehnologia nu sunt ceva străin, ci doar o altă metodă de a reprezenta și comunica chiar și cele mai intime trăiri ale noastre.
DataPlots: vizualizări de date la tine în inbox
De fiecare dată când găseam un proiect de jurnalism de date de la o publicație internațională ca New York Times eram impresionați și ne oferea multă energie și inspirație pentru proiectele noastre. Voiam să transformăm căutarea aceasta de inspirație într-o rutină și vroiam să arătăm și altora potențialul designului informațional, aflat încă la un stadiu incipient în România. Din această suprapunere s-a născut newsletter-ul DataPlots și grupul de Facebook Romanian Data Visualisation Community.
Între oportunitate și risc
Niciodată nu vei găsi fix datele de care ai nevoie decât dacă le colectezi tu direct de la sursă. Vei avea mai mereu nevoie de un proxy de date pentru a explica un anumit fenomen. Acest lucru este valabil atât la noi, cât și în alte state. Suntem într-adevăr în urma altor țări la capitolul transparență a datelor, însă acest lucru nu explică decât o parte a lipsei de vizualizări de date din România.
Multe campanii de comunicare și jurnaliști privesc cu reticență utilizarea vizualizărilor de date mai complicate deoarece “nu toată lumea le va înțelege”. Trebuie în primul rând să trecem peste ideea de a construi proiecte “pentru publicul larg” care nu există când vorbim despre vizualizări de date. Există însă cu siguranță cititori care vor fi extrem de curioși la vederea unui proiect de comunicare cu date, vor interacționa cu el și vor descoperii o altă modalitate de a înțelege subiectul. DIn fericire, din ce în ce mai multe organizații conștientizează valoarea acestei abordări își asumă “riscuri”.
Nu este doar o chestiune de a crea noi moduri de comunicare mai cool, comunicarea cu date și data literacy-ul vor deveni din ce în ce mai importante în următorii ani, odată cu grăbirea ritmului de digitalizare la nivel mondial.
Domenii data-friendly
Probabil că cel mai mult în companii se folosesc în marketing-ul online, asta și pentru că deja există foarte multe tool-uri de monitorizare și raportare, acest domeniu fiind încă de la început data-driven.
Dar cred că orice domeniu are de câștigat prin implementarea analizei, vizualizării și comunicării cu date - dacă nu am fi crezut asta nu ne-am fi apucat de acest business.
Cum faci datele să fie sexy
Datele reprezintă o modalitate de a descrie o situație, dar și un prilej de a pune o grămadă de noi întrebări și de a avea un nou tip de conversation starter.
E destul de firesc să nu fii atras pur și simplu de niște numere. Ele încep să capete valoare când beneficiază de un context, când înțelegem modul în care au fost colectate și când punându-le cap la cap ne răspund la niște întrebări și ne stârnesc curiozitatea pentru a pune și mai multe întrebări. Per total, ce face vizualizarea de date sub toate formele ei este să transforme datele în informație, să le ofere un context familial și să le transpună în imagini, sunete, experiențe multimedia cu care publicul țintă poate empatiza.
Datele din viața noastră
Fiecare dintre noi generează o cantitate de date uriașă, chiar dacă suntem conștienți de acest fapt sau nu. Fiecare sesiune de shopping online, fiecare ieșire în oraș, toate spun ceva despre noi și contribuie la generarea unui profil digital, dacă putem să-l numim așa. Toate aceste date sunt colectate, analizate și folosite de companii pentru eficientizarea activității și creșterea vânzărilor. De ce nu am încerca și noi să facem același lucru, însă nu doar pentru a fi mai eficienți, ci pentru a fi mai umani.
Colectarea datelor personale îți crează oportunități de auto-cunoaștere. Pentru a clasifica, colecta și indexa o informație despre viața ta trebuie mai intai sa faci o pauză și să conștientizezi acel moment. De aceea colectarea de date personale poate sa fie și o formă de meditație, de mindfulness, de a fi mai prezent în viața de zi cu zi. Spre exemplu, noi am vrut să vedem cât de multe cărți am citit din biblioteca, cât de mult folosim telefonul și pentru ce, cât de sănătos și organizat mâncam într-o săptămână. De fiecare dată ne-am dat seama ca lucrurile nu stăteau așa cum credeam noi iar procesul de colectare ne-a oferit și oportunitatea să reflectăm la ce ne dorim cu adevărat de la acele activități. Vom continua această serie, mai ales acum când avem mai mult timp să reflectăm asupra vieții noastre de zi cu zi.
Datele în vremea pandemiei
În contextul incertitudinii generale de acum, discuțiile “cu numerele pe față” au căpătat foarte multă importanță. Toată lumea are un grafic la-ndemână sau câteva cifre oficiale care cartează evoluția pandemiei. Am fost plăcut surprins să observ la un post local de știri cum prezentatorul a explicat mai mult de 10 minute o înșiruire de grafice care ilustrau impactul stării de urgență asupra activităților din diferite regiuni ale țării. Nu cred că am mai văzut așa ceva la o televiziune din România la o oră de maximă audiență.
Însă dacă te uiți cu mai multă atenție la ele observi că există cel puțin 10 variante de a interpreta aceleași numere. Sunt cel puțin trei scenarii de evoluție a epidemiei care și ele se pot schimba radical dacă introduci încă o zecimală în ecuație. Există cel puțin 5 studii care oferă date contradictorii cu privire la gradul de contagiune al virusului și lista poate continua la nesfârșit.
Ce ne arată toate aceste lucruri? Că în ciuda aparentei certitudini dată de cifre, nu trebuie să uităm că orice număr reprezintă doar o aproximare a lumii reale, iar fiecare aproximare implică un set complex de decizii din partea persoanei care o face, așadar un grad mai mic sau mai mare de subiectivism. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să fim atenți la ce și cum se comunică cu numere pentru a combate dezinformarea.
Numerele pot fi și ele subiective
Ideal, cred că o comunicare cu date ar trebui să hrănească latura noastră realistă.
Cu toate acestea, 90% din mesajul comunicat de un grafic depinde de modul în care este interpretat și de caracteristicile socio-culturale ale persoanei care face această interpretare. Și numerele pot fi extrem de subiective și ne pot face fie mai optimiști fie mai pesimiști. Avem multe astfel de conversații zilele acestea.
Situația globală de la niște surse de inspirație
Aceleași publicații care se aflau și până acum în fruntea jurnalismului de date sunt și cele care oferă și acum cele mai interesante vizualizări de date. New York Times a realizat un articol foarte interesant despre categoriile sociale cele mai vulnerabile la nou virus și despre cum statul acasă în auto-izolare reprezintă un lux la care are acces o mică parte a populației. Reuters a indexat toate articolele de cercetare scrise până în prezent despre noul coronavirus, iar articolul din Washington Post despre cum se răspândește un virus într-o populație în diferite scenarii de distanțare socială a ajuns viral, oferind o explicație clară și pe înțelesul tuturor.
