![[Noul context] Andra Bria: Epidemia curentă este un exercițiu bun în a ne aminti că pur și simplu nu avem nevoie de multe dintre lucrurile pe care le avem, că putem să trăim și mai modest, fără excese de consum](https://media.iqads.ro/2020/03/poza-landscape-3-cover-850-cover-850.jpg)
Epidemia a pus în lumină defecte fatale în sistemul de sănătate. “Fără o infuzie serioasă de resursă medicală, atât materiale de bază cât și avansată, n-o să putem trata pacienții bolnavi de COVID-19 în România decât într-o cantitate foarte redusă.” după cum declară medicul Gabriel Diaconu.
Neechiparea celor mai importante organe ale societății noastre (sistemele de sănătate) cu suficiente resurse, planuri de urgență și sprijin sistemic este infracțională. Se presupune că aceste pandemii vor fi din ce în ce mai frecvente, odată cu schimbările climatice și creșterea densității umane.
Marginalizarea situațiilor de criză
De ani de zile am lucrat la a face lucrurile „ la timp” în loc de „ în caz că”. Deci este nevoie pe termen lung să ne concentrăm mai mult pe planificarea de scenarii. Nu doar în sănătate, dar și în sistemul de business.
De multe ori, atunci când proiectăm un sistem, sau un serviciu, sau o politică publică, marginalizăm situațiile de criză. Nu ne preocupăm și de cazurile marginale, sau le lăsăm la urmă.
Nu am fost instruiți să luăm în considerare aceste situații de criză, pe de o parte și pentru că este specific naturii umane să își ferească privirea de la dificultate.
Însă ideea este să aducem cazurile de criză la lumină, să le facem parte din procesele noastre, mai degrabă decât să le împingem la margini.
Inegalitatea din spatele lui #stămacasă
Câți dintre noi se gândesc oare că sunt norocoși că pot folosi hashtagul #stauacasă? Dacă ne gândim la cei care nu au un adăpost, la cei care-și câștigă pâinea de zi cu zi din a sta afară, la lucrătorii sexuali, sau, cum au fost numiți, în mod tragi-comic, de un reprezentant al administrației “asociali” într-un material Inclusiv, ne dăm seama că virusul are potențialul să adâncească inegalitățile sociale.
Mai sunt și cei care, deși pot sta acasă, nu au acces la Internet pentru a putea participa la hashtagul colectiv, oameni ai căror copiii nu vor putea învăța de acasă.
Un exercițiu de modestie, dar și de empatie
Epidemia curentă este un exercițiu bun în a ne aminti că pur și simplu nu avem nevoie de multe dintre lucrurile pe care le avem, că putem să trăim și mai modest, fără excese de consum (mă refer în special la serviciile pe care acum nu le mai accesăm atât de des sau deloc).
De asemenea, cred că este un moment bun să realizăm cât de mult înseamnă incluziunea.
Și să empatizăm cu oameni care, de exemplu, nu-și pot părăsi locuința, pentru că sunt imobilizați, cu cei care nu pot scrie sau nu pot vorbi, sau cu cei care au anxietate.
Practic, în scenariul de față, experimentăm ceea ce alți oameni experimentează ani de zile.
Cred că situația aceasta de lockdown ne face să ne dăm seama (sau ar trebui să ne facă să ne dăm seama) câtă capacitate/ abilitate avem de a face lucruri și câtă libertate, lucruri pe care de obicei le luăm de-a gata.
Ce are potențialul să se schimbe?
Într-o criză, regulile nu se mai aplică - ceea ce te face să te întrebi de ce există acele reguli de fapt. Criza COVID este o ocazie fără precedent de a nu doar să apăsăm butonul de pauză, ci să schimbăm permanent regulile.
Munca la distanță
Deși nu orice job poate fi practicat de la distanță, mulți oameni și-au dat seama că diferența dintre a-și pune hainele de lucru pentru a face naveta timp de o oră și a lucra de acasă e dată de accesul la o aplicație și de permisiunea de la șeful lor.
Mai mult, au început să apară companii care oferă pachete de beneficii pentru lucrătorii remote, iată un exemplu al unui start-up nou descoperit numit mistro.io: definești un buget lunar, îți alegi categoriile de cheltuieli, Mistro îți recomandă beneficii, echipa ta alege.
Telemedicină, health-tech
Se preconizează o creștere și o dezvoltare a produselor tehnologice medicale, în special telemedicina, 3D printing-ul, și a produselor digitale de wellness (aplicații de meditație sau de yoga).
Coronavirusul determină creșterea stresului și a anxietății, în special la persoanele cu probleme de sănătate mintală existente, iar aplicațiile de terapie la distanță sau de meditație pot fi de mare ajutor în perioade ca aceasta.
Economia solidarității
Economia solidarității este o formă de economie care urmărește îmbunătățirea calității vieții unei regiuni sau comunități pe baza solidarității, deseori prin afaceri non profit.
În această perioadă, observăm o serie de acțiuni ale marilor companii, din domenii variate precum educație, transport, alimentar sau entertainment, de a-și oferi produsele sau măcar o parte din produse în mod gratuit.
Unele companii de ride sharing își pun la dispoziție serviciile pro-bono pentru personalul medical, platformele de educație online își fac disponibile unele dintre cursuri pentru oricine este interesat să învețe ceva nou, companiile de media sau events își difuzează materialele și video-urile fără plată, iar majoritatea companiilor livrează produse fără taxă de livrare.
Mai conștienți de interdependență și comunitate
Pandemia deschide multe porți de generozitate și empatie umană. Ne face să ne uităm în interiorul nostru și să ne întrebăm cât mai sincer: „Ce pot oferi eu altora?”
_______________________
Andra Bria este copywriter și digital product designer @ The New Craft
